Determinarea principalilor indicatori ce caracterizeaza circulatia turisticǍ a celor doua tari in perioada 2000-2004

DETERMINAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZA CIRCULATIA TURISTICǍ A CELOR DOUA TARI IN PERIOADA 2000-2004

Indicatorii turismului furnizeaza si cuantifica informatiile necesare actiunilor de politica turistica, permitand totodata, masurarea ulterioara a efectelor respectivelor actiuni. Indicatorii pot fi indici simpli, economici si sociali cu referire la marimi si variabile in timp cat si in spatiu, dar pot fi si indici sintetici care cuantifica relatiile dintre mai multe variabile, simultan, verificand in prealabil calitatea legaturii lor cu fenomenul turistic.

1. Indicatorii cererii turistice

Aceasta grupa de indicatori reflecta distributia si evolutia in timp a cererii turistice globale, externe si interne. Ei reflecta de asemenea comportamentul cererii privind utilizarea mjloacelor de transport si a echipamentului de primire si pot fi folositi pentru studierea provenientei si destinatiei cererii turistice, a motivelor de calatorie, a sejurului mediu si a fidelitatii fata de o anumita destinatie.

1.1. Indicele modificarii cererii turistice (total sosiri)

Tabel 1

Se va calcula modificarea evolutiei in timp a cererii turistice a numarului total de sosiri in Romania si Grecia pe perioada 2000-2004 dupa urmatoarea formula:

, unde

CGi – cererea turistica in anul i

CG0 – cererea turistica in anul 0

Sursa: www.insse.ro – www.statistics.gr

Conform datelor analizate evolutia cererii turistice in Romania a inregistrat o scadere de 6,19% in anul 2001 comparativ cu anul 2000 si o scadere de 2,92% in anul 2002 compativ cu anul 2001. Incepand cu anul 2003 se produce o crestere de 16,71% fata de anul precedent. Cresterea continua cu 17,96% si in anul 2004 comparativ cu anul 2003.

Grecia inregistreaza cresteri ale cererii turistice pe primele doua perioade calculate, respectiv de 1,53% pe perioada 2001/2000 si de 1,70% pe perioada 2002/2001, iar apoi se inregistreaza scaderi de 1,85% in perioada 2003/2002 si apoi de 2,95% in perioada 2004/2003.

Figura 1

Conform graficului observam ca dupa doua perioade de scadere cererea turistica a Romaniei este in continua crestere pe cand totalul de sosiri din Grecia a intrat intr-un regres.

1.2. Indicatorul duratei medii de sejur

La nivel global, durata medie de sejur este rezutatul raportului intre numarul de zile de prezenta turistica la o anumita destinatie si numarul total de turisti prezenti pe teritoriu.

, unde             ZT – numar zile turist

T – numar turisti

Durata unui sejur mediu in Romania inregistrata pe baza datelor din anul 2000 este de 3,35 zile. Valorile inregistrate pe urmatorii ani sunt de 3,67 zile pentru anul 2001, de 3,60 zile pentru anul 2002, in timp ce pentru anii 2003 si 2004 se inregistreaza valori de 3,19 respectiv 2,80 zile.

Valoarea sejurului mediu inregistrata in Grecia in anul 2000 este de 4,36 zile. Valoarea de 4,42 zile este inregistrata in anul 2001, iar valorile pentru urmatorii ani sunt de 4,54 zile in anul 2002, 4,36 zile in anul 2003 si 4,33 zile in ultimu an.

Figura 2

Se observa ca pe durata anilor calculati durata medie de sejur in Greciei nu prezinta fluctuati mari ale valorilor, in timp ce Romania a intrat pe o panta descendenta

2. Indicatorii ofertei turistice

Acesti indicatori se calculeaza pentru oferta intreprinderilor si reflecta repartia si variatia in timp si in structura a ofertei acestora si in mod individual, pentru fiecare intreprindere ofertanta.

2.1. Indicele modificarii numarului unitatilor de cazare

Tabel 2

Oferta globala de cazare cuprinde unitatile hoteliere, unitatile nehoteliere, cabanele, campingurile, etc. Se va calcula varitia in timp a numarului de unitati de cazare.           , unde :

UC1 – unitati de cazare in anul 1

UC0 – unitati de cazare in anul 0

Sursa : www.insse.ro – www.statistics.gr

La indicele numarului unitatilor de cazare ambele tari prezinta cresteri intre perioadele analizate. Astfel in perioada 2001/2000 s-a inregistrat o crestere de 4,65% in Romania si 0,63% in Grecia. Perioada 2002/2001 s-a inregistrat o crestere de 2,20% in Romania si 0,80% in Grecia. Romania a inregistrat o crestere de 6,77% in perioada 2003/2002 in timp ce Grecia doar de 1,32%, iar in perioada 2004/2003 s-a inregistrat o crestere de 9,27% in Romania, respectiv 2,09% in Grecia

Necesitatea unei baze tehnico materiale de cazare cat mai numeroasa este un lucru observat de ambele tari. Astfel pe perioadele analizate atat in Romania cat si in Grecia se inregistreaza cresteri ale numarului de unitati de cazare

Figura 3

3. Indicatorii relatiei cerere-oferta

Aici vor fi calculati indicatorii care informeaza asupra activitatii si dinamicii agentilor economici din turism, respectiv firmele turistice. Utilitatea acestor indicatori consta in faptul ca ei reflecta gradul de utilizare al fiecarei intreprinderi turistice.

3.1. Indicele evolutiei innoptarilor (total)                                                      Tabel 3

Evolutia innoptarilor in unitatile de cazare din Romania si Grecia se vor calcula dupa formula : , unde :

N1 – innoptari in anul 1

N0 – innoptari in anul 0

Sursa : www.insse.ro – www.statistics.gr

Evolutia innoptarilor in Romania a inregistrat o scadere de 4,66% in perioada 2002/2001. In rest celelalte trei perioade au inregistrat cresteri si anume: in perioada 2001/2000 o crestere de 2,69%, in perioada 2003/2002 o crestere de 3,29% si in ultima perioada dintre ani 2004/2003 o crestere de 3,68%.

Grecia inregistreaza in primele doua perioade cresteri, de 2,98% in perioada 2001/2000, si de 4,51% in perioada 2002/2001, iar in perioadele 2003/2002 si 2004/2003 numarul innoptarilor inregistreaza o scadere de 5,75% respectiv 3,57%.

Analizand pe baza graficului putem observa ca in ultimile doua perioade analizate Romania prezinta o crestere a numarului de innoptari, contrar Greciei care se afla intr-o scadere evidenta.

Figura 4

3.2. Indicele evolutiei innoptarilor (turisti straini)                                                         Tabel 4

Evolutia innoptarilor in unitatile de cazare din Romania si Grecia se vor calcula dupa formula : , unde :

N1 – innoptari in anul 1

N0 – innoptari in anul 0

Sursa : www.insse.ro – www.statistics.gr

Evolutia innoptarilor turistilor straini in Romania prezinta cresteri spectaculoase pe toate cele patru perioade analizate. In perioada 2001/2000 innoptarile au crescut cu 11,26%, in perioada 2002/2001 innoptarile au crescut cu 5,98% si cresterile din perioadele 2003/2002 si 2004/2003 au inregistrat valori de 9,16% respectiv 20,50%.

In Grecia innoptarile au inregistrat cresteri mici de 0,01% si 0,68% in perioadele 2001/2000 si respectiv 2003/2002, in timp ce in ultima perioada numarul innoptarilor a scazut cu 2,39%.

Cele patru perioade analizate inregistreaza cresteri procentuale mari ale innoptarilor in Romania, comparativ cu cresterile inregistrate in Grecia.

Figura 5

3.3. Indicele evolutiei innoptarilor (turism intern)

Tabel 5

Evolutia innoptarilor in unitatile de cazare din Romania si Grecia se vor calcula conform formulei : , unde :

N1 – innoptari in anul 1

N0 – innoptari in anul 0

Sursa : www.insse.ro – www.statistics.gr

In Romania numarul innoptarilor proveniti din turismul intern are o scadere de 6,28% in perioada 2002/2001, iar in celelate perioade se inregistreaza cresteri de 1,50% pentru perioada 2001/2000, de 2,28% pentru perioada 2003/2002 si de 0,59% in perioada 2004/2003.

Dupa ce in primele doua perioade analizate Grecia s-au inregistrat cresteri, de 4,00% in perioada 2001/2000 si de 5,05% in perioada 2002/2001, au urmat scaderile de 7,81% din perioada 2003/2002, respectiv scaderea de 4,06% din perioada 2004/2003.

Innoptarile provenite din turismul intern prezinta variatii de la o perioada la alta. In Grecia dupa cresteri de 4,00% si 5,05% se observa scaderi bruste de pana la 7,81%.

Figura 6

Indicatorii efectelor economice directe

Acesti indicatorii masoara efectele economice absolute si relative datorate activitatii turistice in general (turism inter si international) precum si dinamica lor. In acest scop sunt calculati indicatorii cheltuielilor turistice, indicatorii preturilor.

1. Incasarea medie pe turist

Tabel 6

Pentru a calcula incasarea medie pe turist vom aplica urmatoarea formula:

, unde:

IT – incasari totale din turism

T – numar total de turisti

Sursa : www.insse.ro – www.statistics.gr

Incasarea medie pe un turist in Romania a fost in anul 2000 de 57,18$, in timp ce in Grecia a fost de 697,31$. Incasarile continua sa creasca pentru ambele tari ajungand in anul 2001 la 61,97$ in Romania si la 726,73$ in Grecia. In anul 2003 in Romania s-a inregistrat o incasare medie pe turist de 69,46$ in timp ce in Grecia incasarea a fost de 761,67$. In anii 2003 si 2004 Romania a ajuns la o incasare medie pe turist de 79,89$ respectiv 76,21$ si in Grecia valorile calcultate au ajuns la 856,01$ si 840,78$.

Figura 7

Incasarea medie pe turist este pe o panta ascendenta atat in Romania cat si in Grecia, valorile obtinute crescand de la an la an.

2. Incasarea medie pe locuitor Tabel 7

Incasarea medie pe locuitor se calculeaza folosind formula:

, unde:

IT – incasari totale din turism

Pop – populatie

Sursa : www.insse.ro – www.statistics.gr

Romania inregistreaza incasari destul de reduse pe an. Astfel in anul 2000 obtine o incasare de 13,42$, in anul 2001 obtine o incasare de 13,65$, in anul 2002 obtine o incasare de 15,28$, in anii 2003 si 2004 se continua panta ascendenta realizandu-se incasari de 20,57$ respectiv 23,21$

Grecia obtine incasari medii pe locuitor foarte mari. De la 788,72$ valoare obtinuta in 2000, incasarea intra intr-o crestere continua ajungand la 832,48$ in 2001, 884,33$ in 2002, 972,16 $ in 2003 si in final la 923,85$ in anul 200

Figura 8

Se observa diferente extrem de mari intre incasarile medii pe locuitor intre cele doua tari.

5. Indicatorii densitatii turistice

Acest grup de indicatori cuantifica relatia intre cererea turistica, cheltuielile si oferta turistica, pe de o parte, si cheltuielile si populatia care suporta incarcatura activitatii turistice, pe de alta parte.

5.1. Indicatorul densitatii turistice in raport cu populatia

Cuantifica unul din aspectele sociale care decurg din circulatia turistica, respectiv presiunea turistica exercitata asupra populatiei.

, unde:   T – numar total de turisti Pop – populatia

Densitatea turistica a Romaniei inregistrata in raport cu populatia inregistraza in anul 2000 valorea de 0,23 turisti/locuitor, In anul 2001 densitatea este de 0,22 turisti/locuitor. In urmatorii ani nu se inregistreaza variatii mari obtinandu-se valori de 0,22 turisti/locuitor in anul 2002, de 0,26 turisti/locuitor in 2003 si de 0,30 turisti/locuitor in 200

Densitatea turistica a Greciei inregistreaza valori de aproximativ cinci ori mai mari decat cele ale Romaniei. Astfel in anul 2000 inregistreaza valoarea de 1,13 turisti/locuitor, in anul 2001 valoarea este de 1,14 turisti/locuitor, in anul 2002 obtine un rezultat de 1,16 turisti/locuitor, in anul 2003 se inregistreaza valoarea de 1,13 turisti/locuitor si in anul 2004 densitatea ajunge la valoarea de 1,10 turisti/locuitor.

Densitatea turistica a celor doua tari se mentine la valori similare, neinregistrandu-se variatii majore ale rezultatelor pe durata celor cinci ani analizati.

Figura 9

5.2. Indicatorul densitatii turistice in raport cu suprafata

Indicatorul se va calcula folosind formula , unde:

T – numar total de turisti Supr. – suprafata

Densitatea turistica pe km² in Romania in anul 2000 a fost de 22,08 turisti/ km². Valorile inregistrate pe urmatorii ani sunt: de 20,71 turisti/km² in anul 2001, de 20,11 turisti/ km² in anul 2002. Densitatea turistica continua sa cresca ajungand in anul 2003 la valoarea de 23,47 turisti/ km² iar in anul 2004 ajunge la valoarea de 27,68 turisti/ km².

In Grecia se inregistreaza o valoare de 93,38 turisti/ km² in anul 2000. In anii urmatori valoarea ajunge la 94,90 turisti/ km² in anul 2001, crescand in anul 2002 la 96,52 turisti/ km². Din acel moment densitatea turistica scade ajungand la 94,37 turisti/ km² in 2003 iar apoi 91,49 turisti/ km² in 200

Observam ca densitatea turistica in raport cu suprafata Greciei este de aproximativ cinci ori mai mare decat cea a Romaniei. Nu se intalnesc mari fluctuatii in tabel intre datele analizate pe fiecare tara in parte.

Figura 10

5.3. Indicatorul densitatii turistice in raport cu locurile de cazare

Acest indicator se va calcula raportand numarul total al sosirilor comparativ cu numarul de locuri conform formulei :, unde:

T – numar total de turisti LC – locuri cazare

Densitatea turistica in raport cu locurile de cazare din Romania pentru anul 2000 inregistreaza valori de 18,80 turisti/loc de cazare. Aceasta valoare variaza urmatorii ani ajungand la 17,82 turisti/loc de cazare in anul 2001, la 17,59 turisti/loc de cazare in anul 2002, la 20,45 turisti/loc de cazare in 2003 si la 23,92 turisti/loc de cazare in anul 200

In Grecia conform datelor analizate pe durata celor 5 ani se inregistreaza urmatoarele valori de 17,52 turisti/loc de cazare in anul 2000, de 17,51 turisti/loc de cazare in anul 2001, de 17,49 turisti/loc de cazare in anul 2002, de 16,94 turisti/loc de cazare in anul 2003 si de 15,94 turisti/loc de cazare in anul 200

Se observa conform graficului si calculelor valori destul de apropiate intre cele doua tari in primi trei ani analizati, iar apoi in Romania raportul turistilor/loc de cazare creste in comparatie cu Grecia.

Figura 11

5. Indicatorul densitatii locurilor de cazare in raport cu suprafata

Se va calcula conform formulei :

, unde:

Supr. – suprafata    LC – locuri cazare

Conform rezultatelor obtinute rezulta ca in Romania in anul 2000 se gasesc 1,175 locuri de cazare / km². Valoarea scade pe anii 2001 si 2002 ajungand la valori de 1,162 locuri de cazare / km² respectiv 1,143 locuri de cazare / km². In anul 2003 se inregistreaza 1,148 locuri de cazare / km² in timp ce in 2004 valoarea este de 1,158 locuri de cazare / km².

Grecia are o densitate a locurilor de cazare in raport cu suprafata mult mai dezvoltata ca a Romaniei. Astfel in anul 2000 intalnim 5,329 locuri de cazare / km², in anul 2001 intalnim 5,420 locuri de cazare / km², in anul 2002 intalnim 5,518 locuri de cazare / km², in anul 2003 intalnim 5,592 si in anul 2004 inregistram valoarea cea mai mare, respectiv de 5,767 locuri de cazare / km².

In cei cinci ani analizati densitatea locurilor de cazare in raport cu suprafata nu inregistreaza cresteri semnificative. 

Figura 12

6. Indicatori ai preferintei relative (relatiilor romano-grecesti)

Se va calcula preferinta relativa dupa urmatoarea formula :

Tabel 8

Sursa : www.insse.ro - www.statistics.gr

Preferinta romanilor de a vizita Grecia are o pondere de 0,150% din populatia tari in anul 2000. In anul 2001 se inregistreaza un procent de 0,152%, in anul 2002 se inregistreaza 0,141%. Valorile de 0,158% si 0,175% se inregistreaza in anii 2003 si 2004

Preferinta grecilor de a veni in Romania este de 0,653% in anul 2000. De atunci se inregistreaza o panta descendenta si ajung la 0,616% in anul 2001, la 0,541% in 2002, la 0,548% in 2003 si la 0,421% in 200

Figura 13

Observam ca preferinta romanilor de a vizita Grecia nu inregistreaza variatii in cei cinci ani analizati, in timp ce preferinta relativa a grecilor este in scadere