Fluxurile turistice internationale

Turismul reprezinta ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul temporar al persoanelor care calatoresc cu scopul bine definit de a se destinde si recrea.

Fluxurile turistice presupun in primul rand o deplasare temporara a persoanelor in functie de dimensiunea cererii,de potentialul turistic,de distanta la care se gaseste,de accesibilitatea si de prestigiul pe care il detine regiunea de primire.Ele reprezinta expresia cea mai concreta a activitatii turistice.Aceasta a cunoscut o dezvoltare mare in a II-a jumatate a sec. XX (conform OMT,4 mld oameni calatoresc in afara resedintei).Cea mai mare parte din activitatea turistica revine turismului intern a carui dezvoltare difera de la o tara la alta.Acesta are vechi traditii in Europa Centrala (Elvetia,Austria,Germania,etc),Europa Meridionala (Italia,Spania),Europa

Occidentala(Franta,Marea Britanie),in Japonia,SUA,etc.

Turismul international reprezinta deplasarea si calatoria unor persoane in afara granitelor pt recreere,destindere,cunoastere.S-a dezvoltat pe seama evolutiei social-economice generale,a democratizarii relatiilor dintre state,a ridicarii nivelului de civilizatie.Activitatea in acest domeniu a inceput din perioada interbelica prin infiintarea Uniunii Internationale a Organizatiei Oficiale de Turism (UIOOT-1925) cu sediul la Geneva.Ulterior ea a devenit Oraganizatia Mondiala a Turismului (OMT) cu sediul la Madrid.Turismul international e specific in special tarilor dezvoltate.Amploarea cea mai mare se desfasoara intre tarile Europei,intre Europa si America de Nord si intre America de Nord si Centrala.

Activitatea turistica internationala se analizeaza pe baza unor indicatori ce exprima cel mai fidel intensitatea,cantitatea si calitatea turismului.Acesti indicatori sunt:

- nr turistilor straini (stabilit de nr vizelor la frontiere sau nr sejururilor)

- veniturile anuale (exprimate in $ SUA)

Cele mai ridicate fluxuri internationale (80% din sosiri) se realizeaza in Europa de Vest,America de Nord,noile tari industrializate ale Asiei.

Cererea turistica internationala se caracterizeaza prin mari inegalitati si printr-o orientare preponderenta catre tarile dezvoltate.Tarile in curs de dezvoltare sunt in progres la acest capitol,ele reprezentand o treime.

De asemenea se remarca tendinta de crestere a sosirilor,dar cu o evolutie diferita.Astfel,intre anii 1975-1997,sosirile au crescut de peste 3 ori in Asia de Est si zona Pacificului spre deosebire de Asia de Sus ce a inregistrat o crestere de doar 3 procente (0.70% - 0.73 %).Tarile europene detineau in 1997 60.4 % din sosirile turistilor internationali.Pe Glob sosirile au crescut de la 222 mil.(1975) la 455 mil.(1990) si la 475 mil.(1997).

Odata cu fluxurile turistice s-a modificat si preponderenta tipului de transport.Astfel cererea pt transport aerian creste in detrimentul celui rutier sau feroviar.

Un alt capitol care a evoluat e reprezentat de incasarile din turism.Aceasta,in perioada 1985-1997,au cunoscut o crestere de 126.2% fata de cele din exporturi,ce au crescut cu doar 80.2%.

In cazul destinatiilor turistilor,Europa se afla pe primul loc cu sosiri de 60.46 % din total si incasari de 52.82 %,mai mici decat ale Asiei de Est si zonei Pacificului.Africa si Asia de Sud au sosiri si incasari reduse.Pe primele locuri la incasari se situeaza SUA,Franta,Italia,Germania si Canada.

Contributia turismului international la economia tarilor receptoare de turisti straini variaza in functie de regiunea geografica a lumii.De aceea el are un rol determinant in Marea Caraibilor si in Europa Meridionala.Astfel,se remarca ponderea incasarilor din turism fata de cele din export:24.9 % - pt tarile din Marea Caraibilor,la 19 % - America de Nord,18 % - Europa Meridionala,3.5 % - Africa de Vest,1% - Europa Estica,

5.5 % - Europa Vestica,7.8 % - America de Nord.

Referat: Completul manta 290 - parasuta principala manta 290 Eseu: Istoria parasutismului - scurt istoric al parasutismului

Turismul international pe continente

Europa

Cresterea sosirilor turistice e inferioara mediei mondiale,scaderea relativa a cererii turistice e cauzata de ascensiunea noilor tari turistice,cum ar fi cele din Asia SE ce rastoarna repartitia internationala a activitatii economice.

Intre 1970-1997 nr de turisti internationali sositi in Europa a crescut (de la 133 mil. la 288 mil.),cu toate ca ponderea in totalul mondial a scazut (de la 68.16 % la 60.46 %).

Marii emitatori de turisti catre Europa sunt tot tarile europene (Germania,Marea Britanie,Italia,Franta,Olanda,Elvetia,Spania,tarile nordice) dar si SUA.

Fluxurile turistice care au destinatia Europa sunt indreptate spre Europa de Sud si Meridionala care in 1997 au inregistrat 72 % din sosiri,80 % din incasari,pe primele locuri situandu-se Franta,Spania,Italia.

Europa dispune de cele mai mari capacitati hoteliere din totalul mondial pe anul 1997 (44.7 %),la oferta hoteliera remarcandu-se Europa Sudica si Occidentala (77.2 %).

America

Intre 1970-1977 sosirile au inregistrat o crestere de la 48 mil. la 101 mil.,dar ponderea turismului a scazut in aceeasi perioada de la 25.5 % la 20.1 %.Ocupa locul 2 dupa Europa.Preponderent este aici turismul intra-regional (79 % din sosiri-1997).Aici se gasesc primele tari emitatoare de turisti:SUA,Canada,Mexic,Argentina,Brazilia,Venezuela.

Procentul incasarilor (28.2 % - 1997) este mai mare decat cel al sosirilor (20.9 %).Pe langa America de Nord (77 % din incasari,76 % din sosiri) se remarca si Marea Caraibilor (13 % din incasari,12 % din sosiri). America de Sud are 10 % din sosiri si 9 % din incasari.

Capacitatile hoteliere mondiale sunt de 38.5 % (locul 2),dar cu diferente regionale:America de Nord – 85 %,America Centrala – 0.86 %, Marea Caraibilor – 3.14 %.

Africa

Sosirile au un procent mic (3.6 % din totalul mondial),cauzat de dezvoltarea economica redusa,insuficienta infrastructurii de transporturi,lipsa mijloacelor financiare.Printre avantaje s-ar numara: patrimoniul turistic natural,situarea (mai ales a Africii de Nord),tarile tropicale se gasesc pe aceleasi fuse orare ca si tarile europene.Insa sosirile au cunoscut totusi o usoara crestere (2.9 % - 1985 – 3.6 % - 1997).De asemenea a crescut cererea turistica de 13 ori in ultimii 15 ani.Fluxurile au crescut si ele de 2.1 ori.

Incasarile sunt scazute,doar 1.9 % din totalul mondial.Oferta turistica are un procent de 2.9 % din totalul mondial (Maroc si Tunisia – 45.5 % ; tarile din Africa Centrala – 11.1 %).

Asia de Est si Sud-Est

Aici sunt noile tari turistice:Japonia,China-RAS Hong Kong (RAS-Regiunea administrativ speciala),Singapore,Thailanda,Malaysia, Rep. Coreea,Prov.Taiwan (China) si Indonezia.Principalele motivatii turistice sunt:turismul de afaceri (catre tarile industrializate),turismul de loisir (catre statiunile balneare),turismul comercial (catre China-RAS Hong Kong, Singapore).

La cererea turistica primeaza Japonia,Rep.Coreea,Taiwan care insumeaza 61 mil.sosiri in 1997,adica 12 % din total.In perioada 1980-1997 nr sosirilor a crescut de 3 ori.

Prima tara emitatoare din zona este Japonia (15.3 % din total-1997) urmata de Singapore (8.9 %).

Turismul intra-regional detine 75.9 % din fluxurile turistice internationale.Incasarile au cunoscut o crestere rapida spre deosebire de sosiri (8.3 %-1980 – 15.4 %-1997).

Principalele destinatii sunt China si Hong Kong.Tarile din zona Pacificului inregistreaza 4.3 % in Polinezia,Melanezia si Micronezia si 6 % in Australia si Noua Zeelanda.

In Singapore,Thailanda,Indonezia,Malaysia,Rep.Coreea (40 %-procentul de primire) se inregistreaza cele mai mari cresteri ale capacitatii hoteliere.China-Hong Kong si Prov.Taiwan au un procent de 38 % la primire.De asemenea aici s-au format lanturi hoteliere precum hotelurile Mandarin,Shanrila,Peninsula.

Asadar,turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti , geografi, psihologi si sociologi.