Introducere in transportul turistic

Introducere in transportul turistic

Transportul, ca serviciu turistic, reprezinta nu numai posibilitatea de acces la serviciul turistic, ci si o componenta principala a acestuia. In valoarea produsului turistic, serviciile de transport detin ¼ pana la ½ in functie de forma de turism, modalitatea de transport, distanta intre locul de provenienta a turistului si cel de destinatie, sezon, conjunctura de pe piata mondiala a combustibilului, etc. Costul transportului determina de cele mai multe ori costul total al produselor turistice, influentand direct alegerea destinatiei turistice. In calitate de componenta a consumului, deci si a productiei turistice, serviciile de transport sunt totodata element dimizator al circulatiei turistice interne, dar mai ales internationale, existand intre transporturi si turism o legatura dubla de cauza – efect.

Transportul reprezinta prima manifestare a consumului turistic, fiind singura componenta de care nu se poate dispensa turistul in actiunea sa de deplasare spre destinatia turistica.

Perfectionarea in decursul timpului a mijloacelor de transport a determinat stimularea turismului, extinderea sa in spatiu si chiar aparitia unor noi forme de turism. Astfel, de exemplu, turismul rezidential si multiplicarea ca o consecinta a resedintelor secundare a fost generat de extinderea productiei de autoturisme, unele regiuni turistice au fost incluse in circuitul turistic international, fiind tributare progreselor din domeniul transportului aerian.

Legaturile dintre turism si transport sunt atat de stranse, complexe si variate incat se poate spune ca transportul, prin activitatea sa, poate creea uneori impulsul de calatorie, deci poate genera turism.

Raportul turism – transporturi, tinde sa se inverseze; astfel, daca la inceputul istoriei lor comune, turismul era tributar transporturilor ca factor diminizator, se contureaza tot mai mult in prezent rolul transportatorilor ca factor stimulator al turismului.

Pentru ofertantul de turism extern, serviciile de transport prezinta importanta si din alt punct de vedere. Toate prestatiile turistice, cazare alimentatie, agrement, tratament, etc. sunt oferite si consumate de turist in interiorul granitelor tarii exportatoare unde nu exista posibilitatea inlocuirii unui furnizor cu altul, al unei variante de consum cu o alta varianta de consum. Singurul serviciu care se presteaza pe teritoriul extern al tarii exportatoare este serviciul de transport. In acesta situatie consumatorul il poate compara cu ofertele concurente, poate opta pentru cea mai avantajoasa oferta de transport, ceea ce in ultima instanta presupune chiar modificarea tarii de destinatie turistica, deci renuntarea la optiunea initiala. De aceea, ofertantii de turism de pe piata internationala acorda o importanta deosebita organizarii si prestarii transportului de turisti in conditii optime, recurgand la o mare diversitate de forme, modalitati de transport si mijloace de comercializare care sa mareasca rolul stimulator al transportului pentru consumul turistic.

Sectorul transporturilor aeriene civile se afla intr-o profunda transformare. Companiile aeriene se angajeaza in diverse procese de aliante, fuziuni si achizitii, aeroporturile sunt in cautare de solutii pentru a evita congestia, iar industria constructoare de aeronave se misca in permanenta aducand pe piata cele mai noi tehnici si facilitati de zbor. Cea mai noua aeronava de pasageri Airbus A380 a primit botezul aerului in luna aprilie a acestui an. La istoricul zbor inaugurat de pe aeroportul din Toulouse-Blagnac, in sud-vestul Frantei asistand aproximativ 50.000 de persoane. Aparatul, un super-jumbo cu patru motoare, patru randuri de scaune si doua nivele, poate transporta intre 555 si 840 de persoane, in functie de configuratia interiorului. El poate parcurge o distanta maxima de 14.800 de kilometri, in anul 2006, cand va intra in serviciu, va deveni cel mai mare avion din istorie.

Deciziile privind standardele tehnice, securitate sau controlul aerian implica toate partile angajate in aviatia civila: companii aeriene, aeroporturile si controlul traficului, precum si constructorii de aeronave. De exemplu, taxele de aeroport reprezinta intre 4% si 6% din costurile de operare ale companiilor europene (comparativ cu mai putin de 2% in Statele Unite); cum acestea difera considerabil in funtie de tari si aeroporturi, ele afecteaza competitia.

Transportul aerian si cresterea economica sunt interdependente. Industria aeriana a cunoscut o crestere continua dupa cel de-al doilea razboi mondial, si desi a avut de suferit datorita crizei petrolului in 1947 si 1979, prima sa stagnare nu a survenit mai devreme de 1991, odata cu criza economica mondiala in general.

In industria aeriana civila a intampinat tipuri dificile dupa tragicele evenimente din 11 septembrie 2001, cand aeronave de pasageri, monopolizate de catre teroristi, au distrus o parte a cladirii Pentagonului si au distrus complet Turnurile Gemene din New York.

Statisticile IATA evidentiaza al doilea an de operare profitabila, dupa o serie de ani cu pierderi, principalul motiv fiind micsorarea costurilor companiilor aeriene. Totusi se constata existenta unor tendinte deconcertante. Multe companii aeriene sufera de supracapacitate, iar costurile de operare ale companiilor aeriene europene sunt cu 45% mai mari si costurile cu forta de munca sunt cu 35% mai mari comparativ cu Statele Unite. Mai mult, anumite companii aeriene detinute de stat, atunci cand sunt in dificultate obtin subventii de la guvernele statelor respective, uneori utilizand banii pentru a cumpara concurentii.

Ultimii ani au marcat o crestere a numarului de pasageri si o scadere a preturilor. Multe companii aeriene si-au abandonat sectoarele de clasa I, pastrand doar serviciile claselor economic si business. Aceasta a avut in principal doua cauze. In primul rand, numarul zborurilor de afaceri a scazut ca rezultat al reducerii costurilor aeriene. In al doilea rand, traficul turistic a crescut ca urmare a scaderii timpului de munca in tarile industrializate, favorizand industria charter.

Dereglementarea in industria aeriana a crescut necesitatea masurilor de protectie a mediului, de evitare a formarii unor noi monopoluri in industria aeriana, in interesul consumatorului si al platitorului de taxe.

Transporturile aeriene civile au un potential considerabil pentru servicii mai sigure, mai bune si mai ieftine.