Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Turism


Qdidactic » bani & cariera » afaceri » turism
Locul si rolul turismului montan in turismul intern si internațional



Locul si rolul turismului montan in turismul intern si internațional


Locul si rolul turismului montan in turismul intern si internațional

Dupa cum s-a aratat, muntele este astazi una din principalele destinatii de vacanta pentru un numar tot mai mare de persoane, un refugiu perfect pentru cei care cauta liniște, relaxare, pentru cei care doresc sa fie cȃt mai aproape de natura și sa se bucure de adrenalina oferita de sporturile de iarna. Ȋn ultimile decenii, turismul montan a ajuns sa fie din ce in ce mai practicat, in mai toate tarile lumii. Atȃt in cadrul turismului intern, cȃt și in turismul international, turismul montan ocupa un loc loc aparte.

Ȋn ultimul timp tot mai multi oameni care doresc sa isi petreaca vacanța in spațiul montan apeleaza la turismul international.

Astfel turismul international reprezinta actiunea de deplasare temporara a rezidentilor unei tari, in calitate de vizitatori, spre o alta tara, in scopul satisfacerii unor motivatii și consumuri specifice, precum și ansamblul activitatilor de productie a bunurilor și serviciilor care acopera aceste consumuri și genereaza venituri in tara de destinatie.

Principalele motive pentru care turistii se indreapta spre zonele montane internaționale sunt urmatoarele:

Dorinta de a vizita și cunoaște locuri mult mai indepartate (straine de tara);



Suprasolicitarea unor zone locale sau statiuni turistice interne montane in perioada concediilor;

Preturi mai scazute ale serviciilor turistice in alte tari decȃt in cea proprie;

Existenta unor obiective turistice deosebite in tarile vizitate;

Tendinta de ridicare a prestigiului social, necesitati de ordin cultural, sportiv și profesional.[2]


Asadar turismul montan atrage numeroase fluxuri turistice internationale, mai ales in Europa, America de Nord, Asia, dar și in celelalte zone ale lumii, care dispun de atractii turistice valoroase și o buna accesibilitate fata de bazinele cererii.

Europa detine astazi cele mai puternice destinatii turistice montane, concentrate in zona Muntilor Alpi, o zona in care domeniile schiabile sunt deosebit de ample, instalatiile de transport pe cablu sunt numeroase, statiunile turistice au dimensiuni impresionante iar programele turistice sunt foarte atractive.

Cea de-a doua mare regiune turistica a lumii, ce dispune de lanturi montane impresionante și care este considerata o destinatie importanta pentru turismul montan international este continentul american, urmat de Asia ce se remarca prin cel mai inalt lant muntos al lumii și anume Muntii Himalaya.

Totuși, la nivel international, zona considerata etalonul dezvoltarii turistice montane ramȃne zona Muntilor Alpi. Aceasta a fost și este in continuare principala destinatie montana a lumii. Ȋn fiecare an se inregistreaza aici circa 100 milioane de sejururi, iar cheltuielile turistice realizate cu aceasta ocazie reprezinta un sfert din cheltuielile turistice mondiale. Din acest total al sejururilor, circa un sfert reprezinta circulatia turistica provenind din Europa (la care se adauga fluxurile extraeuropene) . Țarile alpine precum Franta, Elvetia, Austria, Italia și Germania detin așadar o oferta deosebita.

Franța este una dintre tarile cu o veche traditie in organizarea turismului montan și corespunzator, in amenajarea de statiuni specializate. Franta a experimentat de-a lungul a patru generatii de statiuni, conceptia de amenajare turistica montana, oferind exemplul sau și altor tari din intreaga lume.

Potrivit Raportului International de Turism Montan din 2011, Franta se afla in topul destinatiilor turistice mondiale, fiind tara ce primește cele mai multe sosiri de turiști din lume annual (peste 70 de milioane de turiști), o mare parte din aceștia indreptȃndu-se spre zona muntilor Alpi.


Denumiti Alpii Savoiei, Alpii Francezi dispun de amenajari turistice de mare anvergura, cu statiuni de renume mondial. Acestea insumeaza circa 2000 km pȃrtii de schi alpin, 2500 km trasee de schi fond, peste 3000 de teleferice și sute de mii de locuri de cazare.

Chamonix, situat pe rȃul Arva, la tripla frontiera dintre Franta, Italia și Elvetia, este principalul centru turistic din Franta. Statiunea dateaza de peste 235 de ani și reprezinta cea mai importanta statiune pe plan mondial prin frumusetile naturale ale Masivului Mont-Blanc, celebra vale Blanche cu ghetarul du Geant, pe care se practica schiul de vara și complexul de instalatii mecanice ce traverseaza masivul. Tot aici functioneaza și Scoala Nationala de Schi și Alpinism.

Elveția, tara alpina, cu vocatie turistica internationala, se impune in turismul mondial prin aspectele peisagistice de mare frumusete, renumitele statiuni cu dotari turistice dintre cele mai complexe, varietatea și calitatea ofertei turistice. Circa 59 % din teritoriul sau este acoperit de Muntii Alpi.

Ȋn ceea ce privește dotarile pentru sporturile de iarna și sosirile anuale de schiori, Elvetia se situeaza printre primele tari din lume. Detine un intins domeniu schiabil, masurȃnd peste 1800 km de pȃrtii de schi alpin și circa 1000 km trasee de schi fond. Telefericele, aparute aici de la inceputul secolului al XX-lea, numara astazi peste 1500 instalatii.

Zona alpina elvetiana include cele mai multe vȃrfuri de peste 4000 m din Muntii Alpi, cei mai mulți ghetari, numeroase pasuri inalte și tunele rutiere de cale ferata de mare spectaculozitate, vai pitorești și așezari la mare altitudine.

Austria, la fel ca și Elvetia, este o tara predominant montana, cu 70% din teritoriu ocupat de muntii Alpi. Are o veritabila vocatie turistica, datorita atractiilor sale naturale și antropice de mare valoare.

Turismul montan este foarte bine dezvoltat, beneficiind de amenajari in toata zona montana, de un domeniu schiabil cu peste 1000 km pȃrtii de schi alpin și 9500 km trasee de schi fond, 3700 instalatii de transport pe cablu.

Munții austrieci au atras intotdeauna un numar mare de iubitori de natura, impreuna cu iubitorii de sporturi de iarna. Tirol este zona turistica montana cea mai importanta din Austria, una din imaginile de marca ale turismului austriac, cu peste 30 de milioane de innoptari pe an. Spre deosebire de alte amenajari turistice montane din tarile cu experienta, Tirolul este un model de dezvoltare montana in spiritul ecoturismului. Peisajele deosebite, domeniile schiabile intinse și numeroasele lacuri spectaculoase fac din acesta o zona foarte cautata.

Italia este cea de-a patra tara alpina din Europa, care detine anual un loc fruntaș in topurile turistice internationale (circa 40 milioane de turiști straini) și care a sustinut prin imense investitii dezvoltarea turismului montan, mai ales dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Detine circa 1350 km de pȃrtii de schi, 1000 km trasee de schi fond și 2156 teleferice.

Ȋn Italia practicarea sporturilor de iarna a cunoscut un avȃnd deosebit. Dorind sa ia parte la organizarea unor concursuri internationale, Italia a fost in mare masura sustinuta de investitii și de amenajari masive. Rezultatul a fost unul remarcabil: statiuni turistice de dimensiuni impresionante și bineinteles cu dotari complexe.

Germania deși reprezinta principala piata emitatoare de turiști-schiori pentru tarile alpine europene, ea și-a dezvoltat și o oferta proprie in turismul montan și practicarea sporturilor de iarna. Statiunile din arcul Alpin-Garmish-Partenkirchen (circa 14000 locuri de cazare, 370 km pȃrtii de schi, 57 km trasee de schi fond, 191 teleferice), Oberstdorf (17000 paturi, 130 km pȃrtii de schi, 81 teleferice), Berchtesgaden, Oberjoch, și altele apartin in general primelor doua generatii, create initial pentru turismul estival, dar adaptate ulterior și ca oferte pentru turismul de iarna.

Se poate spune deci, ca cele mai competitive statiuni montane și cele care detin cele mai mari suprafete, se intȃlnesc astazi in tarile cu o economie foarte evoluata și care beneficiaza de un potential turistic montan valoros cum ar fi tarile alpine europene, SUA și Canada.

Exista insa și o serie de tari, cu un nivel economic-social mai scazut care au incercat sa patrunda pe piata turismului montan international, dezvoltȃnd insa o oferta mai mult sau mai putin competitiva: Cehia, Slavacia, Polonia, Slovenia, Bulgaria, Maroc, Liban, Argentina și altele.[11]

Așadar, turismul montan international este foarte complex, cu o oferta destul de bogata, ce se adapteaza continuu la orientarile cererii. Ȋn prezent statiunile de sporturi de iarna incearca sa se diferentieze unele de altele, sa vina cu ceva mai bun decȃt concurentii sai și sa atraga clienti, fie prin preturi mai acceptabile, fie printr-o oferta turistica de mare atractivitate.





*




Se poate spune asadar ca turismul montan reprezinta un domeniu semnificativ, ce pune in valoare potentialul turistic al unei zone si care se constituie ca un produs turistic competitiv, atat pe plan național cat si international. Prin locul pe care il ocupa in sfera formelor de turism si prin particularitațile pe care le deține, turismul montan este practicat in ultimul timp de un numar tot mai mare de turisti, fiind vazut ca un mod perfect de refacere, odihna, recreere si aventura.




Cristina, Cristureanu, “Strategii si tranzactii in turismul internațional, ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pg. 25

Ion, Istrate, “Potențialul turistic al Romaniei”, ed. Universitații, Bucuresti, 1996, pg. 34

Bernard, Debarbieux, op.cit., pg 56, citat de Gabriela, Țigu in op.cit., pg. 97

Laurent, Vanat, “International report on mountain tourism”, 2011, Internet

Vasile, Glavan, “Resurse turistice pe Terra”, ed. Economica, Bucuresti, 2000, pg. 35

Idem, pg. 73

Gabriela, igu, Madalina, ala, op. cit., pg. 63

Karl, Wöber Austria: a successful model of snow and mountain tourism”, Barcelona, 2009, Internet

Gabriela, Țigu, Madalina, Țala, op. cit., pg. 66

Idem, pg. 67

Gabriela, Țigu, op. cit., pg. 91



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright