INTRODUCERE

Turismul reprezinta astazi, prin continutul si rolul sau, un domeniu distinct de activitate, o componenta de prima impotanta a vietii economice si sociale pentru un numar tot mai mare de tari ale lumii.

Receptiv la prefacerile civilizatiei contemporane, turismul evolueaza sub impactul acestora, dinamica sa integrandu-se procesului general de dezvoltare. La randul sau, prin vastul potential uman si material pe care il antreneaza in desfasurarea sa, ca si prin efectele benefice asupra domeniilor de interferenta, turismul actioneaza ca un factor stimulator al progresului, al dezvoltarii.

Multiplele sale conexiuni si implicatii in plan ecconomic, social, cultural si politic, rolul sau in societate argumenteaza actualitatea preocuparilor pentru cunoasterea continutului turismului.

Desi considerat de cei mai multi dintre expertii in domeniu un fenomen specific epocii contemporane, turismul s-a cristalizat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Pret de un secol de la aparitie, turismul a avut o evolutie relativ lenta, ceea ce s-a reflectat si in planul clarificarilor conceptuale. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, mai exact incepand cu anii 1960, si ca urmare a profundelor transformari din economia mondiala, turismul cunoaste o expansiune deosebita antrenand tot mai multe resurse.

Turismul are, pe langa consecintele economice, si o profunda semnificatie socio-umana. Actiunea sa se exercita atat asupra turistilor, cat si asupra populatiei zonelor vizitate.

Prin constituirea unor circuite turistice, firmele de turism ofera turistilor posibilitatea de a vizita numeroase obiective turistice – antropice si naturale – atat din tara cat si din strainatate, iar pe plan economic, ajuta la dezvoltarea zonelor cu potential turistic.

CAPITOLUL I

Traseu turistic: Alba Iulia-Sebes-Sibiu-Fagaras-Sighisoara-Targu Mures-Turda-

Alba Iulia

I.1. DATE GENERALE DESPRE TRASEU

Circuitul turistic se va desfasura pe parcursul a trei zile timp in care se vor parcurge 450 km. Transportul se va face cu autocarul si va fi asigurat de firma “S.T.P.”. Turistii vor fi cazati la manastirea Sambata de Sus si la internatul Liceului Economic din Targu Mures. Alimentatia va fi asigurata din bugetul propriu. In program sunt prevazute vizitarea celor mai importante obiective turistice din orasele enumerate precum si alte activitati distractive.

Pe parcursul excursiei elevii vor pune in practica cunostintele acumulate pe parcursul anilor de studiu in vederea obtinerii certificatului de competenta profesionala.

I.2. PREZENTAREA LOCALITATILOR SI OBIECTIVELOR TURISTICE

a) ALBA IULIA, resedinta a judetului Alba, este situat la confluenta Ampoiului cu Muresul, la o altitudine de 220-250 m. Alba Iulia, puternica vatra neolitica, a fost de-a lungul anilor castru al Legiunii a XIII-a Gemina, Colonia Nova Apulensis, Colonia Aurelia Apulensis, capitala a Daciei Apulensis, iar apoi, mai tarziu, sub numele de Balgrad, centrul unei formatiuni politice locale. De-a lungul secolelor, Alba Iulia a fost centrul cultural-artistic al Transilvaniei. Aici s-au scris pagini din istoria tarii: pe poarta Balgradului a fost agatat o parte din trupul martirizat al lui Gh. Doja, pe Dealul Furcilor au fost trasi pe roata Horea si Closca, in zidurile cetatii au fost intemnitati Crisan, Ecaterina Varga si Avram Iancu. Tot aici s-a semnat actul de la 1 decembrie 1918: unirea Transilvaniei cu Romania.

Cetatea Alba Carolina a fost construita in stil Vauban de inginerul Giovanni Morando Visconti, intre 1716-1738, in forma de stea cu sapte colturi, avand patru porti (din care se mai pastreza trei) si un perimetru de 12 km; a fost cea mai mare si ultima fortificatie de acest fel din Transilvania. In interiorul cetatii se afla principalele obiective turistice: Muzeul Unirii (cladirea Babilon, 1851) a fost intemeiat in 1857 si cuprinde sectii de istorie, etnografie, arte plastice, arheologie, lapidarium; Sala Unirii (1908) unde a fost semnat actul de la 1 decembrie 1918.

Biblioteca Batthyaneum a fost infiintata in 1792 si cuprinde carti vechi, peste 500 incunabule; observatorul astronomic primul din tara (sec. XVIII).

Catedrala romano-catolica este situata in coltul de sud-vest al cetatii, pe fundamentele unor edificii romane si feudale timpurii. De mare atractie turistica sunt sarcofagele lui Iancu de Hunedoara, al fratelui sau Ioan Miles si al fiului mai mare Ladislau, al reginei Isabella si al fiului sau, primul principe al Transilvaniei, Ioan Sigismund, precum si orga, care dateaza din 1877 si are 2.209 tuburi.

Catedrala Ortodoxa a Reintregirii a fost construita intre . Demn de remarcat este aici basorelieful Unirea Tarilor Romane opera a lui Horia Flamandu; basorelieful a fost incastrat in fatada palatului in anul 1975.

Alte obiective turistice sunt statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul (Oscar Han, 1968); basorelieful „Incoronarea lui Mihai Viteazul” (Horia Flamandul, 1975); palatul, fostul Colegiul G. Bethlen (1622); palatul voievodal sec. XIII-XVIII; portile I, III; obeliscul Horea, Closca si Crisan; monumentul de pe Dealul Furcilor.

Unitati de cazare:

- Hotel Cetate**situat in interiorul cetatii vizavi de parcul din cetate. Numarul total de camere este de 113 si are un numar de 219 locuri. Ofera turistilor un confort deosebit. La parterul hotelului se afla restaurantul hotelulul si o agentie de turism.

- Hotel Transilvania**situat in Orasul de Jos vizavi de parc. Totalizeaza un numar de 83 camere si 166 locuri. La parterul hotelului se afla restaurantul si barul hotelului si o agentie de turism.

- Hotel Parc** situat vizavi de parcul din Orasul de Jos. Totalizeaza un numar de 31 camere si de 62 locuri.

b) SEBES - oras, situat pe raul cu acelasi nume, este atestat documentar in 1245.

Cetatea a fost construita in sec. XVI, cu ziduri groase de peste 2 m, avand turnuri ridicate de diferite bresle.

Biserica Evanghelica conceputa initial ca biserica romanica, include elemente apartinand stilului gotic timpuriu; renovata in stilul Renasterii, este repictata in 1752; Capela Sf. Iacob a fost ridicata in sec. XIV, in stil gotic;

Casa Zapolia, fosta resedinta a principilor Transilvaneni si a Dietei, construita in sec. XV, gazduieste in prezent muzeul local care expune piese valoroase si interesante de istorie, arta populara romaneasca si saseasca, de etnografie africana (daruite de un calator sebesean), de stiinte naturale.

Unitati de cazare:

- hotel Dacia, str. Dr. Sibiului nr. 100

- motel Dacia

- pensiune Select

c) SIBIU - situat in centrul Romaniei pe raul Cibin, la intersectia drumurilor E64 cu E81. Resedinta de judet, este atestat documentar in 1192-1196, construit pe o veche asezare. Ca urmare a dezvoltarii rapide a mestesugurilor si a comertului, Sibiul devine, in sec. XIV-lea, un oras infloritor. Produsele breslelor sibiene (in 1376 sunt mentionate 19 bresle) au fost desfacute mai ales in Tara Romaneasca, dar si in numeroase localitati din Europa. Distrus pana in temelii in timpul invaziei tatare din 1241-1242, Sibiul s-a refacut ca un important centru industrial, cultural, universitar, turistic. Planul orasului Sibiu a fost intocmit in anul 1699 de catre arhitectul italian Morando Visconti. La acea data Sibiul era inconjurat in intregime cu ziduri prevazute cu 39 turnuri, 4 bastionane mari si doua mici si de 5 porti de intrare fortificate.

Muzeul Brukenthal este numit dupa Samuel Brukenthal, amenajat in Palatul Brukenthal in stilul barocului tarziu (1780-1785) in Piata Mare. Cuprinde in biblioteca sa 240000 carti vechi, expozitia de arme si trofee de vanatoare, sectia de istorie naturala.            

Expozitia de arme si trofee de vanatoare scoate in evidenta atat varietatea vanatului din tara noastra, cat si calitatea cu totul deosebita a trofeelor lui, trofee care au obtinut numeroase medalii cu ocazia diferitelor expozitii din tara si strainatate. Sunt expuse o serie de arme si unelte de vanatoare: capcane de lup si urs, momeli, cornuri pentru praf de pusca, sulite pentru porci mistreti, cornuri de vanatoare, cutite de vanatoare, precum si un bogat material complementar.

Muzeul de Istorie Naturala a fiintat in diferite cladiri particulare ale orasului, ajungandu-se la finele secolului trecut sa aiba cladire proprie. Colectiile sectiei cuprind peste 630000 de exponate: 17000 piese mineralogie si petrografie, 53000 piese paleontologie, 100000 coli de ierbar, 464200 piese zoologie. La 1 ianuarie 1957, Muzeul de Istorie Naturala a fuzionat cu Muzeul Brukenthal, devenind sectia de istorie naturala a acestui mare complex muzeal.

Turnul sfatului a fost construit de-a lungul secolelor XIII-XIV. A fost numit dupa cladirea alaturata, fiind si primul turn al Sibiului.

Biserica parohiala catolica este construita intre 1726-1738, in stil baroc cu elemente clasice.

Pasajul Scarilor, de altfel un loc interesant, leaga „Orasul de Sus” cu Piata Bijutierului.

Biserica parohiala evanghelica a fost construita de-a lungul sec. XIV-XV pe locul unei bazilici romane din sec. XII. Monumentul combina, pentru prima data pe teritoriul romanesc, bazilica arhaica cu o nuanta gotica matura.

Piata turnurilor a fost construita in sec. XV, in stil gotic. In curte este o galerie care duce la un turn mic, numit „clopotul saracilor pacatosi” asa cum era obisnuit sa se spuna atunci cand o persoana condamnata la moarte era dusa la locul executiei.

Catedrala Ortodoxa (str. Mitropoliei) a fost construita in 1906 dupa modelul Catedralei St. Sofia din Constantinopol.

Muzeul de Arta Populara expune elemente artistice si tehnologice din trecut. Sunt putine monumente in lume dedicate creierelor si mainilor care au creat unelte pentru a modela natura. Instalatii tehnologice variate, mine de aur, mori de vant, ateliere de distilare sunt expuse pe o suprafata de 40 ha. Cuprinde peste 200 de gospodarii de tarani autentice din toate colturile tarii.

Unitati de cazare :

- Hotel Imparatul Romanilor, str. Nicolae Balcescu nr.4         

- Hotel Continental, Calea Dumbravii nr. 2-4

- Hotel Palace Dumbrava, Calea Dumbravii

- Hotel Bulevard, Piata Unirii nr. 10

- Hotel Halemadero, str.Masarilor nr. 10

- Bungalow Dumbrava

- Cabana Valea Aurie

- Motel Padurea Dumbrava Sibiului pe DN Bucuresti-Sibiu

d) FAGARAS - situat in Depresiunea Fagaras, la poalele M. Fagaras. Este atestat documentar in 1413; in 1657 aici functiona o scoala romaneasca. Azi este un insemnat centru industrial (produse chimice, utilaje industriale).

Cetatea, situata in lunca Oltului, a fost ridicata inainte de 1310, cand este pentru prima oara mentionata, pe locul unei cetati de pamant cu palisada, ce fusese construita prin sec. X-XI. In sec. XV-XVII este extinsa si reconstruita in stilul renasterii transilvanene, fiind considerata, impreuna cu Deva, printre cele mai puternice fortificatii din Transilvania; in 1599-1600 ea s-a aflat in stapanirea familiei lui M. Viteazul; in sec. XVIII a fost inconjurata de o incinta de tip Vauban. Restaurata recent, cetatea gazduieste in una din aripi Muzeul de Istorie si Etnografie al Tarii Fagarasului.

Biserica Sf. Nicolae, ctitoria lui C. Brancoveanu din 1697, a fost pastrata intacta; in interior poate fi vazuta pictura originala (in stilul scolii de la Hurez), precum si o catapeteasma cu o bogata ornamentatie specifica epocii brancovenesti; pronaosul este ridicat dupa 1772; biserica, restaurata in 1921-1922, are plan similar cu cel al constructiei de la Mogosoaia.

Bustul doamnei Stanca, sotia lui M. Viteazul care a locuit catva timp in Fagaras (opera sculptorului Spiridon Georgescu).

Analiza: Particularitatile somato- functionale, psihice si motrice ale juniorilor A Lucrare: YUMEIHO (tehnicile de baza)

Casa lui Inochentie Micu Klein este un important monument de arhitectura.

Bustul lui Badea Cartan - taran care a raspandit cartea romaneasca in Transilvania.

e) SIGHISOARA - este situat pe Tarnava Mare, pe soseaua E60. Oras vechi din timpul dacilor si romanilor, este atestat documentar la 1280 sub numele de Castrum Sex. Este renumit pentru industria metalurgica, a pielariei, a textilelor si a ceramicii. De altfel este si un important centru turistic.

Locuit din neolitic, orasul Sighisoara este evidentiat ca o cetate fortificata de catre vestigiile arheologice. In istoria sa, Sighisoara a inregistrat multe evenimente memorabile, de importanta regionala si nationala, astazi inscriindu-se printre marile centre social-economice transilvanene.

Turnul cu ceas (turnul portii) reprezinta principalul punct de intrare in cetate. Se numeste asa datorita ceasului cu figurine, unic in tara noastra, aflat la etajul al patrulea; el constituie o imagine simbol a Sighisoarei si, spre deosebire de celelalte turnuri, ridicate si aparate de diferite bresle, Turnul cu ceas apartinea intregii comunitati, fiind sediul autoritatii publice.

Turnul are o inaltime de 64 m, fiind renovat in 1619. Pe acoperis se inalta un stalp meteorologic, in varful caruia se afla un cocos ce se roteste in bataia vantului; daca cocosul sta cu fata spre apus sighisorenii stiu ca va ploua. Forma actuala a Turnului cu ceas dateaza din anul 1677, cand a fost renovata si biserica manastirii. Dupa mai bine de un secol, in anul 1894, are loc o renovare generala. La etajul al VI-lea se afla mecanismul ceasului din turn. Are doua cadrane cu diametrul de 2,4 m asezate pe fatadele turnului dinspre cetate si dinspre Orasul de jos. Alaturi de cadrane sunt taiate in zid nise inalte de 2,4 m si late de 1,8 m unde se afla figurine care simbolizeaza zilele saptamanii. Figurinele, inalte de 0,80 m, sunt sculptate in lemn de tei.

Muzeul municipal

Muzeul, intitulat initial „Sighisoara veche”, a luat fiinta in anul 1899. In prima sala, o macheta intocmita de Iulius Miselbacher reprezinta vechea cetate asa cum arata ea dupa 1700. Incepand cu epoca pietrei si cultura Witenberg, exponatele vorbesc despre o puternica si deasa populatie dacica. La etajul al III-lea, intr-o camera boltita, cu nervuri in arc, ne intampina secolele XVII si XVIII; atrage atentia mobilierul realizat intr-o suita de stiluri, de la cel renascentist la biedermeier. O farmacie cu vechi instrumente medicale si borcane cu inscriptii ciudate este o alta sectie a muzeului.   

Biserica manastirii

Edificiul, monument de arhitectura in stil gotic, se afla in imediata vecinatate a Turnului cu ceas. Manastirea este atestata inca din 1298. Din vechea biserica s-au pastrat partial numai zidurile extinse cu ocazia recladirii din anii 1484-1510; forma actuala dateaza din 1677. Lacasul a fost construit in sistemul bisericilor - hala, reprezentativ pentru stilul gotic. Dintre obiectele de valoare artistica si istorica retine atentia o cristelnita de bronz cu o inscriptie in limba latina, decorata cu motive mitologice, biblice si flori de crin. Cristelnita este un exemplar de frunte al stilului gotic transilvanean.

Dupa adoptarea Reformei picturile in biserici sunt interzise. Odata cu a doua jumatate a secolului al XVI-lea, lacasul incepe sa fie impodobit cu strane si 35 covoare de mare valoare artistica din secolele XVI si XVII care formeaza zestrea si podoaba bisericii.

Casa Vlad Dracul

In stanga micii piete a Turnului cu ceas se afla una dintre cele mai vechi cladiri din cetate, care poarta numele lui Vlad Dracul, domn al Tarii Romanesti. Aici, in „cuibul de panda de la Sighisoara”, s-a stabilit in anii 1431- 1435, Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran.

In ambientul unei crame autentice, in beraria de la parterul casei Vlad Dracul, cu o capacitate de 40 de locuri se poate servi atat masa, cat si o bere autentica, din halbe similare cu cele din care a baut renumitul Dracula.

Unicitatea salonului medieval o dau frescele de pe peretii acestuia datand din sec. al XV-lea inregistrate in patrimoniul universal, reprezentand pe doi dintre domnitorii Tarii Romanesti, marele Mircea cel Batran si fiul acestuia, Vlad Dracul, care a locuit pentru o perioada in aceasta casa.

Muzeul armelor

La etajul Casei Vlad Dracul este instalat Muzeul armelor. Incepand cu maciuca, toporul si biciul sau buzduganul de lupta, se afla aici o adevarata panorama a evolutiei armelor: halebarde si spade, arcuri si arbalete, alaturi de scuturi, armuri, coifuri si camasi de zale din secolele al XVI-lea si al XV-lea, arme de foc, pusti si pistoale cu cremene, tunuri cu proiectile din piatra si fier, arme si coarne de vanatoare; toate creeaza o imagine a efortului de secole a omului de a se apara sau a distruge.

Casa Venetiana

Iesind de sub cupola Turnului cu ceas, privirea este atrasa de o casa cu aspectul unui mic palat al goticului italian, vopsita intr-o culoare verzuie, care inchide latura de vest a pietii Muzeului; numita Casa venetiana datorita usilor ogivale si ferestrelor duble, incheiate in arc trilobat, cladirea a apartinut, in secolul al XVII-lea, primarului cetatii, Stefan Mann.

Casa cu Cerb

Numele casei vine de la coarnele de cerb, mari si ramuroase, fixate pe un cap de lemn, taiat la modul realist-naiv si fixat pe coltul casei. Nu se stie de cand si de catre cine. Probabil a locuit aici un vanator pasionat

Biblioteca documentara

Biblioteca cuprinde 30285 volume in limba latina, romana, germana si maghiara, 9 incunabule, o serie de carti cu caracter stiintific. Aceasta biblioteca poseda si un unicat deosebit de important pentru literatura romana: primele poezii de dragoste si de petrecere tiparite in limba romana, cu litere latine si ortografie maghiara. Volumul cuprinde 14 poezii in limba romana si 6 in limba maghiara.

Scara acoperita

Este reprezentata de 175 de trepte acoperite, un fel de tunel de lemn, construit in 1675 din donatiile cetatenilor.

Biserica din Deal

Ea constituie cel mai valoros monument arhitectonic al Sighisoarei, fiind unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din tara noastra.

Prima mentiune despre Biserica din deal o avem din anul 1345. In anul 1429 biserica tip basilica a fost reamenajata in biserica tip hala. Spre sfarsitul secolului al XV-lea se finiseaza interiorul si se picteaza peretii. Lacasul a fost terminat la 6 februarie 1506.

Turnul-clopotnita face corp strain cu restul cladirii. Se ridica pe o baza patrata cu latura de 11 m si este inalt de 24 m. Pictura interioara cuprinde scene biblice, portrete ale ctitorilor sasi, fiind executata in doua etape, in anii 1483 si 1488.

Turnuletul „La Chip”

Judecand dupa nume, „La Chip”, se crede ca ar fi fost ridicat in cinstea unei sfinte – Ecaterina sau Agata – si ar fi avut imagini pictate pe unele dintre nisele celor sapte laturi.

Turnul franghierilor

Transformat azi in locuinta a paznicului bisericii cimitirului, este singurul turn locuit din cele 9 pastrate pana azi. Importanta lui consta mai ales ca in subsol s-au descoperit urmele unor creneluri astupate, dovada ca a fost ridicat pe zidul stravechii cetatui presasesti.

Turnul macelarilor

Construit in a doua jumatate a secolului al XV-lea, Turnul macelarilor are o baza hexagonala cu una din laturi pe zidul cetatii.

Turnul cojocarilor

Judecand dupa constructia ridicata pe un plan patrat, Turnul cojocarilor pare a fi construit pe la 1350 odata cu zidul cetatii. Distrus de incendiul din 1676, a fost reconstruit si ridicat la nivelul superior care are console masive cu cate trei guri de aruncare.

Turnul croitorilor

Turnul croitorilor a fost construit tot in secolul al XIV-lea. Parterul si mai ales poarta din sud, construita din piatra bruta, netencuita, dau o imagine clara a constructiei asa cum aparea in secolul al XIV-lea.

Turnul cizmarilor

Marcheaza capatul de nord al zidului cetatii, avand o istorie mai zbuciumata. Mentionat in 1521, este fortificat in 1603 si distrus partial in 1606, fiind reconstruit in 1681; in partea din fata se gasea un bastion, demolat in 1648. Construit pe un plan hexagonal, este mai scund decat celelalte turnuri. Acoperisul prelung are spre sud si nord turnulete de paza.

Turnul fierarilor

Este ridicat in 1631 pe temeliile vechiului Turn al Barbierilor. Pe o baza dreptunghiulara, apare masiv si relativ scund vazut dinauntrul cetatii, dar este impunator vazut din afara intrucat are latura de rasarit la baza zidului.

Turnul tabacarilor

Urmand zidul cetatii, dincolo de Turnul cu ceas se afla Turnul tabacarilor, unul dintre cele mai vechi si atat de modest incat nici nu pare a fi fost un turn de aparare. Ridicat in plan patrat, cu acoperisul intr-o singura apa, avea drept scop mai ales apararea curtii interioare a Turnului cu ceas.

Turnul cositorarilor

Ridicat odata cu zidul, este contemporan cu turnurile portii si croitorilor. Turnul a fost mereu refacut din cauza distrugerilor suferite. Asa cum apare astazi el are o infatisare stranie dar deosebit de impunatoare, fiind un simbol al vegherii si al luptei neincetate pentru aparare.

Biserica leprosilor

Situata pe malul Tarnavei, biserica a fost construita intre 1480-1500. Este asezata la poalele dealului ce strajuieste dinspre nord cetatea. Prin donatia unui preot, in 1570, in incinta fortificata se amenajeaza o leprozerie, ulterior largita cu chilii pentru bolnavi. Cladirea spitalului leprosilor, devenita inutila, a fost demolata la sfarsitul secolului trecut, cand s-a construit linia ferata Brasov-Cluj Napoca.

Bustul „Ilarie Chendi”

Trecand Tarnava, peste pasarela din dreptul parcului Catedralei Ortodoxe, ne intampina bustul criticului si istoricului literar Ilarie Chendi. Monumentul este opera sculptorului Ion Vlasiu.

Unitati de cazare:

- Hotel Steaua, str. 1 Decembrie 1918 nr. 12

- Motel Chic

- Vila Poenita

- Casuta Vila Franka

Ansamblul artistic Muresul a luat fiinta inca din 1956, timp in care a prezentat mii de spectacole pe toate scenele tarii, inspirate din tezaurul folcloric romanesc si al nationalitatilor conlocuitoare.

Muzeul judetean are un patrimoniu ce numara peste 150000 de piese si se desfasoara in cadrul a trei sectii: arheologie-istorie, etnografie si arta populara si stiintele naturii.

Muzeul de arta, situat la etajul al III-lea al cladirii, functioneaza aici inca de la infiintare, odata cu terminarea constructiei palatului. Fata de mica zestre pe care o avusese la infiintare, patrimoniul turistic al muzeului dispune astazi de peste 1700 de lucrari de pictura, grafica si sculptura romaneasca si maghiara.

Biblioteca judeteana, infiintata in acelasi timp cu Palatul culturii, numara astazi aproape un milion de volume a caror varietate tematica imprima acesteia un caracter enciclopedic. Fondul documentar al bibliotecii pastreaza o seama de raritati bibliofile – comori ale culturii universale, printre care incunabule, exemplare unice in tara.

Fondul documentar Teleki-Bolyai se inscrie in cartea de vizita a orasului ca unul din cele mai prestigioase asezaminte de cultura, istoricul sau fiind legat de existenta a doua vechi institutii targumuresene: Biblioteca documentara Teleki cuprinde astazi peste 200000 de carti, periodice sau foi volante. Colectiile cu caracter enciclopedic cuprind o serie de raritati bibliofile: zeci de incunabule, un numar apreciabil de unicate, editii princeps, codice, harti, gravuri, manuscrise, o serie de obiecte de mare valoare muzeala; picturi reprezentand personalitati din sec. XV-XIX; busturi si statuete, o bogata colectie mineralogica.

Casa Teleki este o constuctie in stil baroc realizata intre anii 1797 si 1803.

Piata Teatrului isi ia numele de la principalul edificiu: teatrul.     

Cetatea ridicata in anul 1492 din dispozitia voievodului Transilvaniei  Istvan Bathori, este desavarsita intre anii 1602-1652. In plan pentagonal, inconjurata de un zid de aparare, cetatea are sapte bastioane, cinci dintre ele purtand numele breslei care - potrivit traditiei - l-a intretinut: al tabacarilor, croitorilor, macelarilor, fierarilor, dogarilor.

In incinta cetatii se inalta Biserica reformata, unul dintre cele mai vechi si mai mari monumente de arhitectura din judet. Documente ale vremii atesta ca biserica dateaza din secolul al XV-lea.

Catedrala Mica este ridicata pe un amplasament triunghiular ce inchide piata centrala a orasului dinspre apus; biserica cu hramul Buna Vestire reproduce in mic planul catedralei Sf. Petru din Roma. Construita intre anii 1926-1936, sfintita la 8 septembrie 1936, a apartinut pana in 1948 cultului grecocatolic; de atunci celui ortodox.

Expozitia de stiinte ale naturii

Sediul acesteia este o constructie neoclasica, realizata in stilul renasterii italiene, la care s-au utilizat si unele elemente de arhitectura elina. Cladirea (1890-1893) a adapostit initial Muzeul de arta industriala (infiintat in anul 1866) pana in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand marea majoritate a exponatelor s-au pierdut.

Expozitia trateaza cosmogonia, principalele grupe de plante si animale din judetul Mures si un bogat material documentar tridimensional, expus in diorame.

Unitati de cazare :

- Hotel Ambasador, Platoul Cornesti

- Hotel Continental, Piata Teatrului nr. 6

- Hotel Grand, Piata Victoriei nr. 32

- Hotel Tineretului, str. Nicolae Grigorescu nr. 19

Motel Tempo     

- Motel Ana

- Motel Ana Maria

- Motel Cleopatra

- Vila Ambasador

g) TURDA – asezare dacica atestata documentar la 1075. Din vechea asezare Potaissa, au ramas urmele castrului roman.

Palatul voievodal - azi Muzeul municipal de istorie - a fost      infiintat in 1951; aici se pot vedea printre altele, inscriptii, altare de jertfa, pietre funerare, vase militare si de uz casnic etc, din timpul ocupatiei romane, apoi diverse documente privind rascoala de la Bobalna, rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan, incluzand primul document in limba romana semnat de Mihai Viteazul.

Biserica reformata este cel mai vechi monument din oras. Este de tipul biserica-hala. Impreuna cu portalul de vest, ea a fost cladita la 1400, in stil gotic. A suferit modificari ulterioare. Interiorul are trasaturile stilului baroc.

Alte obiective turistice: casa memoriala Petofi Sandor, gradina zoologica, cetatea secuilor (sec. XII), Biserica Mare romano-catolica, Palatul voievodal (sec. XV-XVI), monumente de arhitectura (sec. XV-XVI).

Unitati de cazare:

- Hotel Potaissa, str. Republicii nr. 6

h) Municipiul AIUD este asezat in culoarul depresionar axat pe cursul mijlociu al Muresului, la contactul celor trei mari unitati geografice: Campia Transilvaniei, la N-E, Podisul Tarnavelor, la S-E si Muntii Apuseni, la Vest.

Cetatea cuprinde turnurile: macelarilor, croitorilor, cizmarilor si olarilor, tabacarilor, cojocarilor, lacatusilor si un turn mic denumit 'Kalendas”.

Muzeul de istorie este amplasat inca din 1950 in Palatul Princiar. In salile de expozitii sunt prezentate vestigii arheologice si marturii referitoare la istoria medievala si moderna a orasului.

Muzeul de stiinte ale naturii functioneaza in cladirea Colegiului Bethlen, fiind infiintat in 1720. Cele peste 35000 de exponate au fost expuse in 4 sali. Patrimoniul muzeului cuprinde colectii de geologie, mineralogie, paleontologie, botanica si zoologie.

Alte obiective turistice sunt: Biblioteca “Bethlen Gabor”, Catedrala Ortodoxa, Biserica Evanghelica, Biserica Reformata, Biserica Romano-catolica.

Unitati de cazare:

- Hotel Muresul, str. Transilvaniei nr. 3-5

i) TEIUS - comuna situata la sud de Alba Iulia, in apropierea confluentei paraului Teius (Geoagiu) cu Muresul. Este un important nod feroviar si centru pomicol. Ca obiective turistice mentionam o serie de monumente de arhitectura construite in sec. XIV-XVI.

CAPITOLUL II

Traseu turistic: Deva-Arieseni-Campeni-Alba-Geoagiu-Orastie-Simeria-Hunedoara-Deva

II.1. DATE GENERALE DESPRE TRASEU

Circuitul se va desfasura pe parcursul a doua zile, timp in care se vor parcurge 400 km. Transportul va fi asigurat de catre S.C. GIULI S.R.L. si se va face cu autocarul. Turistii vor fi cazati la Hotel CETATE din Alba Iulia si in Geoagiu Bai la Vila Viorica. In program sunt prevazute vizitarea celor mai importante obiective turistice precum si alte activitati cu caracter distractiv.

II.2. PREZENTAREA LOCALITATILOR SI OBIECTIVELOR TURISTICE

a) DEVA este un oras situat pe malul stang al cursului mijlociu al raului Mures, (mentionat de Herodot in anul 484 i.e.n ca raul Maris) si este situat intre Carpatii Occidentali (Muntii Apuseni) si Muntii Poiana Ruscai la o inaltime de 187 m fata de nivelul marii. Numele Deva se considera ca provine din cuvantul dac 'dava' insemnand fortareata sau cetate. Alte teorii atribuie originea numelui Deva Legiunii romane Augusta a II-a mutata in jurul Devei din Castrul Deva, in prezent Chester din Britania; influenta celtica leaga numele Deva de denumiri de locuri pre-romano-iberico-celtice similare din Galia si Iberia.

Deva este dominata de Dealul Cetatii (371 m), de origine vulcanica, avand forma unui trunchi de con si care ofera o priveliste minunata asupra Vaii Muresului. Dealul Cetatii este rezervatie naturala datorita speciilor rare ale florei si existentei viperei cu corn (Vipera Ammodytes). Pe varful dealului sunt ruinele cetatii (Cetatea Devei) construita in secolul XIII in timpul invaziilor mongole, in perioada romana timpurie. Dezvoltarea orasului din secolele care au urmat este o consecinta a protectiei oferite de fortareata. Ca centru militar si administrativ a jucat un rol important in istoria Transilvaniei. In 1849, chiar inainte de infrangerea revolutiei din Europa Centrala, dupa retragerea generalului Bem si ocuparea fortaretei, aceasta a fost distrusa de o puternica explozie cauzata de aprinderea unor explozivi din depozit. Ruinele au devenit munument istoric. Mergand pe alei serpuite pana in varful dealului, acestea pot fi vizitate oferind totodata vizitatorilor o minunata panorama asupra vaii. Alt monument istoric important, construit in secolul XVII. Muntii Retezat sunt dintre cei mai salbatici si frumosi munti stancosi din Carpati. Ei constituie o zona de conservare a naturii - Parcul National Retezat - pentru frumusetea si unicitatea peisajului salbatic si pentru numerosele lacuri glaciare si specii de plante si animale de munte - parcul devenind celebru pentru populatia de zimbri. Muntii ofera o mare varietate de locuri propice alpinismului, partii pentru schi, poteci si cabane.

Datorita pozitiei geografice a municipiului in raport cu principalele puncte de atractie turistica ale judetului, Deva este preferat ca punct de plecare pentru diverse trasee turistice: Deva - Sarmisegetuza, rezervatia naturala din Muntii Retezat, statiunile cu ape termale Geoagiu Bai si Vata de Jos, Tebea, Campul lui Neag etc. Totusi exista puncte de atractie turistica si in perimetrul orasului:

Cetatea Devei - asezata pe magura andezitica a Dealului Cetatii, in NV orasului, la o altitudine de 371 m. A fost intemeiata in sec XIII ca fortareata militara, fiind atestata documentar in 1269 sub numele de Castrum Deva. Incepand cu 1453 Iancu de Hunedoara a transformat-o in castel nobiliar, ajungand printre cele mai puternice cetati ale Transilvaniei. In anul 1849 explozia depozitului de munitii a distrus cetatea care ulterior nu a mai fost refacuta.

Palatul Magna Curia - a fost construit in sec. XVI in stil baroc, in prezent fiind sediul Muzeului Judetean, cu sectiile de stiinte ale naturii si istorie, avand peste 23.000 de piese arheologice descoperite in asezarile de pe Valea Muresului.

Manastirea Franciscana - construita in sec. XVIII in stil baroc tarziu. Pe fatada de vest se gaseste un basorelief in stil baroc naiv, reprezentand Fecioara cu Pruncul.

Padurea Bejan - situata in SV Devei, la o altitudine de 500 m. Aici se dezvolta pe o suprafata redusa toate speciile principale de stejar din Romania, stejar pufos, gorun, cer si garnita.

Unitati de cazare

Reteaua unitatilor de cazare cuprinde trei hoteluri avand categoria de 3 si respectiv 2 stele – Decebal, Deva, Sarmis –, precum si doua vile de categoria 4 stele – Venus si Decebal.

b) GEOAGIU

Localitatea Geoagiu este situata la confluenta cursului inferior al raului Geoagiu cu raul Mures, intr-o depresiune formata din ultimele ramificatii a Muntilor Metaliferi. Din punct de vedere arheologic, comuna Geoagiu este cunoscuta prin vechea asezare dacica Germisara (Germi-fierbinte, sara-izvor) care se intindea in hotarul acestei localitati si care a devenit sub romani Thermae Germisara sau Germisara Cum Thermis. Marturii asupra activitatii romane in aceasta zona sunt: drumul romanilor, urmele'termelor' precum si statuile descoperite aici si dedicate lui Aesculap si Hygeea. In anul 1506 localitatea Geoagiu a fost resedinta de domeniu feudal stapanit si de domnitori ai Tarii Romanesti - Radu cel Mare si Neagoe Basarab. In prezent in zona acestor terme, functioneaza statiunea balneo-climaterica Geoagiu Bai situata la o altitudine de 350 m, intr-o zona de un impresionant zbucium geologic care explica formarea izvoarelor mezotermale (cca. 30°C).                      Dupa primul razboi mondial 1914-1918, Geoagiu devine resedinta de baza avand in subordine 31 de sate. Fiecare dintre aceste sate pastreaza amintiri ale trecutului mai mult sau mai putin indepartat. Prin pozitia sa comuna Geoagiu se incadreaza intr-un climat temperat indulcit, ca urmare a dispozitiei retelei de apa, creandu-se un microclimat deosebit de favorabil culturii pomilor si chiar a unor specii pretentioase - migdalul, castanul comestibil, etc. 

Statiunea ofera:

• Conditii excelente pentru manifestari cultural-sportive, 
  intilniri de afaceri, simpozioane, reuniuni familiale, cocteiluri
• Posibilitati de agrement: calarie, deplasari cu trasura si sania,
  schi, sanius, patinaj, inchirieri de autoturisme si autocare,
  excursii in imprejurimi cu insotitor specializat-vestigii dacice
  si romane, bai termale antice, castele medievale, muzee, biserici
  si manastiri, comori etnografice si folclorice, cabane turistice,
  parcuri naturale, cascada si lacul cu nuferi 
• Hoteluri dotate: calculatoare, fax, casa de schimb valutar, serviciu in camera

• Servicii terapeutice in afectiuni reumatice, post traumatice, 
  degenerative, endocrine, bronsite astmatice, ginecologice,
  dermatologice, neurologice, locomotorii, cardiopatii
• Factori naturali de cura in tratamente 

c) ALBA IULIA

Castrul Legiunii a VIII-a Gemina Prima fortificatie edificata la Alba Iulia a fost castrul roman situat pe o terasa mai inalta cu 18-20 m decat nivelul Muresului. Castrul dateaza din anul 106, dupa ocuparea Daciei de catre Traian si aducerea legiunii pentru a apara teritoriul nou cucerit.

Cetatea Medievala

Devenita cetate regala si sediul unui comitat amintit documentar in 1177, fortificatia a fost distrusa de tatari. In 1277 sasii s-au rasculat impotriva episcopiei si au patruns in cetate distrugand biserica-catedrala.

Cetatea Bastioara

Imperiul Habsburgic, stapanul Transilvaniei, hotaraste construirea la Alba Iulia a unei noi fortificatii. Proiectul a fost realizat de G.M. Visconti fiind aprobat la 18 aprilie 1714 de catre maresalul Eugeniu de Savoia. si cu flancuri mai scurte si rotunjite cu urechi, cu doua porti principale.

Poarta I a Cetatii

Avand forma unui arc de triumf cu trei deschideri, poarta se afla la extremitatea estica a ansamblului si este impodobita cu statuile zeitatilor Venus si Marte. Fatadele sunt decorate cu motive din mitologia greaca.

La capatul culoarului ce urca de la poartaI, marginit de ziduri cu metereze, este poarta a II-a. Decoratia ei consta in ghiulele si giganti.

Poarta a III-a a Cetatii

Poarta principala de intrare in cetate este cea de-a treia si cea mai monumentala. Constructia este decorata cu diverse motive. Fatada dinspre interior este impodobita cu statui ce simbolozeaza Abundenta, Cumpatarea, Intelepciunea si Forta. La est se afla statuia regelui Carol al Vl-lea iar cele patru panouri principale infatiseaza scena investirii lui Eugeniu de Savoia comandant al ostirii si zeita Victoria dandu-i acestuia macheta cetatii.

Poarta a IV-a se afla in partea de vest, situata in apropierea celor doua catedrale. Spre deosebire de celelalte aceasta este o poarta simpla, semicirculara.

Ca elemente de decor sunt atlantii, nuduri de barbati maturi, tobe, halebarde, sulite, sageti, ghiulele, instrumente muzicale, fanioane si steaguri. In mijlocul ancadramentului se afla stema Austriei.

Celula Lui Horea. Celula unde a fost inchis Horea in ianuarie-februarie 1785 se afla in soclul statuii imparatului Carol al VI-lea.

Catedrala Ortodoxa denumita si “Catedrala Incoronarii” sau a “Reantregirii Neamului”, monumentul de arhitectura a fost construit in perioada anilor 1921-1922 in stil romanic, inspirat de arhitectura Bisericii Domnesti din Targoviste.

Catedrala Romano-Catolica

este situata in coltul de sud-vest al cetatii, pe fundamentele unor edificii romane si feudale timpurii. Dintre figurile reprezentate fie prin picturi, fie prin basoreliefuri pe peretii catedralei, fie ca figurine amintim: celbra figurativa romana Maestas Domini I si II, figurila apostolilor, animale alegorice, perechea imbratisata, Sf. Sebastian, Moise, Iudita, Hidra, Samson cu leul, Ladislau, sfintii Gheorghe, Anderei, Antonio si Tadeus.

Obeliscul Horea, Closca Si Crisan Edificiul a fost ridicat la 14 octombrie 1937 de catre ASTRA, pe micul platou din fata portii a III-a, loc de detentie a lui Horea si Closca.

Muzeul Unirii a luat fiinta datorita colectiilor adunate de Societatea de istorie, arheologie si stiinte naturale materializata in 1887 de catre profesorul Reiner Sigismund.

Muzeul este intemeiat in 1887 si-l va avea ca prim director pe Albert Cserni, ceh de origine, arheolog de meserie.

Muzeul este compus din patru sectii: unirii, lapidariului, sectia de arta populara si expozitia de arta plastica.

Sala Unirii a fost construita in 1898 in care se va semna la 1 Decembrie 1918 Actul Unificarii. Cladirea a suferit mari modificari de atunci. Picturile de aici ii ilustreaza pe Traian, Decebal, Mihai Viteazul si Al. Ioan Cuza. Placile de marmura au inscriptionate textele.

Biblioteca Batthyaneum

Poarta numele intemeie-torului, Ignatius Batthyani. Biblioteca este instalata in vechea biserica a fostei manastiri trinitane. La 4 iunie 1719 s-a pus prima piatra la fundamentul bisericii. In primi ani ai secolului XVIII complexul este preluat de catre episcopul Ignatius Batthyani. Dupa 1792 va gazdui biblioteca si observatorul astronomic.

Observatorul, primul din Transilvania, a fost amenajat in sala construita in partea superioara a edificiului pe locul fostelor turnuri din fatada de sud. In Initia Astronomica speculae Batthyanianae Albesis in Transilvania, ce dateza din 1798, se explica cum situat functioneaza observatorul.

Palatul Princial este in coltul de sud-vest a cetatii, construit pe soclul vechiului Palat episcopal si Palatul prepoziturii. Palatul sufera transformari in timpul lui Ioan Sigismund, a dinastiei Bathorestilor, iar in timpul lui Gabriel Bethlen sunt unite aripile aducand mai mult catre forma actuala a palatului. Cladirea apartine stilului Renasterii transilvanene.

Palatul Apor este cea mai reprezentativa lucrare de arhitectura civila medievala, fiind legat de numele lui Stefan Apor, baron si conte precum si cel mai bogat om din Transilvania. La inceput cladirea a fost folosita pentru cazarea generalior comandanti ai Transilvaniei.

Statuia Ecvestra A Lui Mihai Viteazul este amplasata in fata fostului Palat princiar. A fost dezvelita la sfarsitul lui noiembrie 1968, fiind opera lui Oscar Han.

Monumentul De Pe Dealul Furcilor este ridicat in extremitatea nordica a fortificatiei, pe locul unde au fost trasi pe roata Horea si Closca, in 1959 ca omagiu adus coducatorilor ce au condus revolutia de la 1784. Cele doua inscriptii evoca epoca de ridicare a monumentului.

Palatul Justitiei este cea mai impunatoare cladire din Orasul de Jos si adaposteste sediul politico-administrativ al judetului. Cladirea a fost ridicata intre 1907-1908 si are forma unui hexago inconjurat de doua curti triunghiulare. Elementele de ornament sunt: urne, reliefuri de inscriptie zooforma, balnte sau simboluri ale justitiei.

Casa De Cultura A Municipiului punea in valoare zona parcului. Cladirea a fost reconstruita in 1901 si renovata in 1922 in stil neoclasic. Sala are o capacitate de 450 locuri si a fost utilizata si ca cinematograf. Casa De Cultura a Sindicatelor a devenit in scurt timp de la inaugurarea sa (1976) centrul cultural al orasului. Sala are o capacitate de 570 locuri.

Unitati de cazare:

Hotel Cetate**situat in interiorul cetatii vizavi de parcul din cetate. Numarul total de camere este de 113 si are un numar de 219 locuri. Ofera turistilor un confort deosebit. La parterul hotelului se afla restaurantul hotelulul si o agentie de turism.

Hotel Transilvania**situat in Orasul de Jos vizavi de parc. Totalizeaza un numar de 83 camere si 166 locuri. La parterul hotelului se afla restaurantul si barul hotelului si o agentie de turism.

Hotel Parc** situat vizavi de parcul din Orasul de Jos. Totalizeaza un numar de 31 camere si de 62 locuri.