Serviciile turistice

Serviciile turistice se prezinta ca un ansamblu de activitati ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta . O parte a activitatilor ce dau continut prestatiei turistice vizeaza deci acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene, (odihna, hrana), altele prezinta caracteristici specifice turismului si respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia .

Prin natura lui, serviciul turistic trebuie sa asigure conditii pentru refacerea capacitatii de munca, simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber; de asemenea, el trebuie astfel conceput, incat, in urma efectuarii consumului turistic, individul sa dobandeasca un plus de informatii, cunostinte, chiar deprinderi noi . Numai astfel se poate vorbi de un continut al prestatiei turistice in concordanta cu cerintele epocii moderne, cu exigentele turismului contemporan . Iar in conditiile actuale ale tarii noastre, angajata pe coordonatele unei noi dezvoltari, o asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprima turismului caracterul unui important instrument in realizarea unei calitati a vetii .

O alta cerinta a consumului turistic, la care serviciul turistic, prin continutul sau, este chemat sa contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului . Ca rezultat al cresterii productivitatii muncii si progresului stiintific si tehnic, se reduce saptamana de lucru, se maresc dimensiunile timpului liber, zilnic si saptamanal . Acesta are drept consecinta transformarea intr-o constanta a timpului de odihna pasiva si implicit sporirea solicitarilor fata de formele odihnei active, stimulate si de efectele negative ale concentrarii urbane, intre care poluarea, stresul etc . Odihna activa tinde, astfel, sa devina o componenta tot mai importanta a serviciului turistic, ea reprezinta totodata, un procedeu modern, eficient de deconectare, de tratament, ameliorarea consecintelor nefavorabile ale suprasolicitarii nervoase . Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii unor vacante, respectiv aranjamente turistice, cu posibilitati multiple de desfasurarea a unor activitati recreative: culturale, artistice, sportive, deprinderea si practicarea unor meserii artizanale, stimularea unor pasiuni („hobby”) etc . , menite sa diversifice agrementul traditional si sa sporeasca atractivitatea manifestarilor turistice, sa raspunda criteriilor odihnei active . Aceste preocupari sporesc in intensitate odata cu transformarea turismului in fenomen de masa, cu cresterea frecventei de petrecere a timpului liber in afara resedintei permanente .

In perioada contemporana, se manifesta un proces continuu de imbogatire a continutului prestatiei turistice cu noi tipuri de activitati – procese specifice si turismului romanesc – ca expresie a receptivitatii si adaptabilitatii turismului la schimbarile intervenute in structura nevoilor de consum, a cresterii rolului in formarea si educarea oamenilor . Ele se pot clasifica in grupe relativ omogene, operand cu mai multe criterii .

Astfel, activitatile inglobate in continutul prestatiei turistice se pot structura in: servicii legate de organizarea voiajului si servicii determinate de sejur . Serviciile care asigura voiajul sunt constituite in cea mai mare parte din prestatiile oferite de companiile de transport: ele privesc facilitatile si comoditatile de organizare a calatoriei, calitatea lor determinand optiunea turistului pentru un anumit mijloc de transport sau tip de aranjament . Tot in aceasta categorie sunt incluse serviciile de publicitate turistica precum si alte servicii prestate de agentiile de voiaj . Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizeaza satisfacerea necesitatilor cotidiene ale turistului si asigurarea conditiilor de agrement . Dar li se mai pot adauga serviciile cu caractere special, determinate de unele forme particulare de turism (tratament – in cazul turismului balneomedical – traduceri in cazul turismului de congrese etc) .

In raport cu importanta fata de mobilul calatoriei si motivatia cererii, serviciile turistice pot fi: de baza (transport, cazare, alimentatie, tratament sau orice alta activitate ce prezinta motivatia de baza a calatoriei ca: vanatoarea, hipism, schi, yachting etc . , si complementare ori suplimentare (informatii, activitati culturale – sportive, inchirieri de obiecte s . a) . In general, ponderea cea mai mare o detin serviciile de alimentatie si cazare, urmate de cele de transport si de agrement . Raportul dintre serviciile de baza si celelalte servicii, ca si in interiorul subgrupelor intre diferite prestatii, este diferit in functie de continutul formelor de turism practicate; astfel, pentru turistii automobilisti serviciul de transport nu este inclus in prestatie, acestia deplasandu-se cu mijloace proprii; in cazul turistilor care se deplaseaza cu cortul sau rulota, aranjamentele pentru cazare sunt lipsite de importanta etc .

O alta posibilitate de clasificare a serviciilor foloseste drept criteriu natura si forma de manifestare a cererii . Din acest punct de vedere se intalnesc servicii ferme (transport, cazare, programe cultural – artistice etc . ), angajate anterior desfasurarii consumului turistic prin intermediul agentiilor de specialitate si servicii spontane, solicitae in momentul in care turistul ia contact cu oferta . Caracterul spontan este specific prestatiilor suplimentare dar se poate intalni si pentru prestatiile de baza in situatia turistului pe cont propriu . Cunoasterea continutului acestor categorii de servicii furnizeaza informatii privind distribuirea cererii si preferintelor turistilor, favorizand organizarea si planificarea unor actiuni, orienteaza dezvoltarea serviciilor in vederea stimularii cererii .

In functie de modalitatile de plata sau de relatiile financiare angajate intre prestatori si beneficiari, serviciile pot fi cu plata (majoritatea serviciilor), aceasta realizandu-se anterior prestatiei, simultan sau posterior acesteia si gratuite sau sub forma unor facilitati, costul lor fiind suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de publicitate, de intermediere, comision) si avand drept scop stimularea circulatiei turistice, asigurarea accesului larg la turism a unor categorii de solicitanti .

Dupa natura lor, se poate face o delimitare intre serviciile specifice, generate de desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice si servicii nespecifice, rezultat al existentei unei infrastructuri economico-sociale generale, care se adreseaza in egala masura turistilor si rezidentilor (transport in comun, telecomunicatii, reparatii - intretinere, cultural-artistice etc . )

Serviciile turistice se mai pot structura dupa aria de localizare a prestarii lor, dupa forma de prezentare (globala sau in activitati independente), dupa caracterul lor, dupa formele de turism si modalitatile angajarii prestatiei, in raport cu natura prestatorilor etc . Toate acestea completeaza imaginea bogatiei si varietatii structurale a prestatiei turistice (vezi figura de mai jos) si sugereaza totodata si directii si posibilitati de dezvoltare .

								-TRANSPORT IN COMUN Document online: Manual de alpinism si escalada sportiva Referat: Deschiderea parasutei principale - aerodinamica parasutei deschise -TELECOMUNICATII -REPARATII-INTRETINERE -GOSPODARIE COMUNALA SI LOCALA -FRIZERIE – COAFURA -ALTE SERVICII

DIVERSE

SPECIALE

RECREATIVE

SPORTIVE

CULTURAL-ARTISTICE

TRATAMENT

ALIMENTATIE

CAZARE

Alaturi de serviciile de baza, o contributie din ce in ce mai importanta la succesul actiunilor turistice au serviciile complementare (suplimentare) . Acestea cuprind, in principal activitatile ce au ca obiect stimularea odihnei active, a distractiei, a petrecerii placute a timpuliui liber – fara a se substitui serviciilor de agrement . Unele dintre aceste servicii sunt cunoscute cu anticipatie de catre turist, intrand in costul initial al programului; cu cele mai multe insa, turistul ia contact numai la destinatie, consumul ramanand numai la latitudinea lui, plata efectuandu-se separat, pe masura solicitarii si obtinerii lor . Serviciile complementare reprezinta o sursa importanta de incasari (incasari suplimentare in valuta, in cazul turismului international), fapt pentru care organizatorii de turism trebuie sa asigure o buna pregatire a lor in vederea stimularii cererilor .

Serviciile complementare se caracterizeaza prin varietate, ele asociindu-se unor servicii de baza sau avand o existenta independenta . Pentru aceste considerente, delimitarea intre prestatia propriu-zisa si facilitatile suplimentare este greu de realizat . Astfel, asa cum s-a aratat in paragrafele anterioare, unitatile de cazare ofera servicii de intretinere si curatire a unor obiecte de uz personal, de inchiriere a unor materiale sportive sau agrement, servicii de informare s . a . ; de asemenea, unitatile de alimentatie publica pot organiza, la cererea expresa a turistilor, mese festive, seri distractive etc .

Indiferent de modul cum sunt organizate, cele mai importante servicii suplimentare sunt:

servicii de informare a clientelei turistice;

servicii de intermediere (inchirieri, rezervari etc);

servicii si activitati turistice cu caracter special (organizare de congrese, simpozioane, festivaluri, expozitii etc)

servicii si activitati turistice cu caracter sportiv;

servicii de tratamente balneo-medicale;

servicii diverse .

Serviciile de informare intervin in perioada de pregatire si angajare a prestatiei turistice, dar si pe parcursul desfasurarii calatoriei . Pe langa informarea propriu-zisa, care trebuie sa fie rapida si de calitate, aceste servicii indeplinesc si functia de sfatuitor al turistului . Informarea trebuie sa fie complexa, sa priveasca atat programele manifestarilor turistice cat si elemente generale solicitate de turisti .

Dintre serviciile de intermediere, cel mai frecvent se intalnesc serviciile de rezervare de locuri pentru mijloacele de transport, la manifestari cultural-artistice, in alte spatii de cazare etc . , si cele de inchiriere a unoe obiecte pentru practicarea diferitelor jocuri sau sporturi . In aceasta categorie, un serviciu care se bucura de aprecierile unui mare numar de turisti este inchirierea de autoturisme cu si fara sofer . Sistemele de inchiriere practicate sunt in general comune in toate tarile, conditiile si tarifele diferentiindu-se in functie de capacitatea si marca autoturismului, modul de utilizare etc .

Serviciile cu caracter special sunt prilejuite de forme particulare ale turismului – de afaceri, de congrese etc . – si se adreseaza unor segmente bine determinate: servicii de secretariat, traduceri, dactilografiere etc . , pentru oameni de afaceri; programe de vanatoare si pescuit sportiv – pentru persoanele autorizate; programe si servicii speciale pentru copiii mici – supraveghere, unitati de alimentatie publica specifice, terenuri de joaca cu dotarile adecvate, programe artistice; asistenta medicala si ingrijirea persoanelor handicapate; asistenta medico-veterianra pentru animalele turistilor s . a . In aceasta categorie se cuprinde de asemenea, serviciul de ghid insotitor, interpret, dispecer . Ghizii reprezinta factorul de legatura intre serviciile propriu-zise si turist; ei trebuie sa se dovedeasca cunoscatori ai zonelor vizitate, ai obiectivelor turistice, ai obiceiurilor locale, sa fie oameni de cultura, instruiti, gazde amabile, buni organizatori .

Dintre serviciile turistice cu caracter cultural- educativ si recreativ se poate mentiona: participarea la spectacole si manifestari folclorice, vizitarea de muzee, expozitii, case memoriale, intalniri cu personalitati din domeniul culturii, artei, stiintei, organizarea unor concursuri pe diferite teme sau de indemanare etc . Un rol cultural – educativ si recreativ de mare importanta au excursiile . Ele favorizeaza imbogatirea cunostintelor prin contactul cu locuri si oameni, stimuleaza nevoia de informare si indirect dezvoltarea circulatiei turistice . Excursiile reprezinta servicii suplimentare numai in cazul turismului de sejur (odihna tratament balne-medical), de aceea organizarea lor trebuie facuta cu grija, fara sa afecteze motivatia de baza a vacantei .

Serviciile cu caracter sportiv vin, de regula, in completarea formulelor obisnuite de agrement . Ele imbraca forme mai speciale atunci cand se adreseaza unor turisti experimentati . Organizarea acestor activitati presupune existenta unui personal de specialitate care sa asigure initierea, indrumarea si supravegherea desfasurarii actiunilor; de asemenea, sunt necesare dotari adecvate – sali de sport, terenuri, piscine, partii de schi, alte obiective cu destinatie sportiva – si a unor puncte de inchiriere a materialelor sportive .

Serviciile de cura si de tratament balneo-medical pot fi considerate suplimentare in situatiile in care turistul isi completeaza sejurul intr-o statiune cu efectuarea unor tratamente (bai de namol, cure de ape minerale, aerosoli) cu caracter preventiv . De asemenea, serviciile de asistenta medicala prilejuite de astfel de situatii fac parte tot din aceasta categorie .

In afara serviciilor enumerate, organizatorii mai pot oferi si alte tipuri de prestatii independente – schimb valuatr, servicii bancare, CEC, servicii de asigurari etc . – sau facilitati de plata ori de alta natura, menite sa stimuleze activitatea turistica: reduceri de tarife, posibilitatea achitarii costului sejurului in rate, vanzarea anticipata cu reducerea tarifelor unor servicii pe baza de abonament, simplificarea formalitatilor vamale etc . Un tip de prestatie suplimentara, utilizata pe scara larga in turismul international, este plata ulterioara a serviciilor si marfurilor cumparate, prin sistemul cartilor de credit .

Largirea gamei serviciilor de baza si complementare oferite turistilor si cresterea calitatii lor se reflecta pozitiv in cresterea circulatiei turistice, in mai buna folosire a bazei tehnico-materiale si a fortei de munca, in cresterea eficientei intregii activitati turistice . Se impune sublinierea, ca serviciile complementare aduc o contributie deosebita in acest sens, prin prelungirea sejurului si a sezonului, prin cresterea incasarilor medii pe zi-turist . In majoritatea tarilor cu activitate turistica dezvoltata, ponderea incasarilor din servicii complementare se ridica la 40%; in tara noastra, ponderea lor in totalul incasarilor este numai de 20-25%, demonstrand existenta unor mari rezerve de diversificare a lor si implicit de sporire a aportului la dezvoltarea turistica .