Cresterea ovinelor

Cresterea ovinelor
    Cresterea oilor in tara noastra are traditie de secole. Aceasta specie valorifica cel mai bine pasunile si finetele, din care o buna parte se afla in zona de munte. Acesta este motivul alaturi de productia diversificata, care face din cresterea ovinelor o ramura foarte importanta a zootehniei, avind o traditie atit de veche.
   
   Pregatirea oilor si berbecilor pentru monta
   
   La oi pregatirea pentru monta are in vedere aducerea oilor intr-o satre buna de intretinere. In furajarea oilor se folosesc finuri, grosiere, suculente, masa verde, in functie de sezon.
   
   Se asigura sare bulgari pentru lins si apa la discretie. La oi se recomanda intarcarea cu minimum 3-4 saptamini inainte de monta pentru a se putea reface si a fi aduse in conditii optime de reproductie. Pentru o furajare adecvata se asigura starea de intretinere corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei viitoare. Berbecii de reproductie se vor folosi prin rotatie asigurindu-se dupa 4 zile de activitate, 4 zile de repaus. Oile depistate pentru monta (sau insamintate artificial) se pasuneaza separat in ziua montei pe parcele in apropierea stinei, gospodariei sau fermei. In perioada montei pasunatul se face numai pe racoare, dimineata cit mai devreme si seara tirziu. Pentru monta naturala se repartizeaza 20-30 oi pentru un berbec tinar si 30-40 oi penjtru un berbec adult.
   
   Gestatia la ovine
   
   Gestatia la oaie dureaza 150 de zile, cu variatii de la 140-160 de zile. In prima luna de gestatie se va pastra acelasi regim de ingrijire si hranire din perioada de monta, pentru prevenirea avorturilor, foarte frecvente in aceasta perioada. In luna a 2-a si a 3-a de gestatie, nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. 30% fata de cel aplicat in perioada de pregatire pentru monta si de monta. Pentru o oaie de 50 kg greutate corporala, cu o productie de 4 kg lina :
   
   * Vara - 10 kg masa verde, in cazul unor pasuni mai slabe se administreaza un supliment de 0 - 5 kg concentrate;
   
   * Iarna - 1,4 kg fin, 1,5 kg grosiere, 2,5 kg suculente cu adaos de concentrate in perioada de pregatire pentru monta si gestatie (300-500 g/cap/zi).
   
   In perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite de ingrijire si furajare, data fiind cresterea si dezvoltarea fatului. Oile vor fi supravegheate permanent in perioada de gestatie; este interzisa inghesuirea lor la intrarea si iesirea din adaposturi sau padocuri, furajele vor fi de cea mai buna calitate, nemucegaite, apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile. Cu doua saptamini inainte de fatare se scot din furajare furajele insilozate (murate).
   
   Fatarea la ovine
   
   Cu 2-3 saptamini inainte de fatare oile se 'codinesc' prin tunderea linii din jurul ugerului, de pe coada si din jurul cozii, pentru asigurarea igienei suptului si mulsului. Se pregatesc adaposturile pentru fatare realizind un compartiment pentru oi gestante, o maternitate si un compartiment pentru mieii 'zburati' (de la 0 - 30 zile). In maternitate se vor amenaja boxe individuale de fatare, cu dimensiunile de 1,20 m/0,6-0,8 m. Compartimentul de intretinere a oilor fatate cu miei 'zburati' se amenajeaza in boxe comune, asigurind pentru fiecare oaie cu mielul respectiv, o suprafata de 1,6 mp.
   
   Ingrijirea mieilor sugari
   
   In momentul fatarii se intervine pentru curatirea mucozitatilor de pe nari si bot, se taie ombilicul la 4-5 cm de abdomen si se tamponeaza cu tinctura de iod. Se ajuta apoi mieii sa suga obligatoriu in primele 3-4 ore de la fatare. Mielul se lasa sa fie lins de mama timp de o jumatate de ora. Dupa virsta de 8-10 zile mieilor li se administreaza in locuri special amenajate furaje concentrate (combinate) si fin de lucerna de cea mai buna calitate. In cazul mieilor orfani sau gemeni in cazul in care oaia a murit sau nu are lapte, crescatorii vor apleca mieii la doici, fatate aproximativ in acelasi timp sau la date cit mai apropiate ori vor recurge la alaptartea artificiala cu lapte de vaca. Perioada de miel crud dureaza de la 0-7 zile, cea de miel mijlociu de la 7-30 zile, iar cea de miel zburat de la 30-65 zile.
   
   Intarcarea mieilor
   
   Se face in functie de rasa, virsta si greutate corporala si destinatia pe care o primesc mieii (pentru prasila sau ingrasare). Se recomanda ca intarcarea mieilor sa se faca treptat timp de 4-5 zile; mieii se vor tine izolati de mame peste noapte, iar dimineata oile se mulg. In zilele urmatoare mieii se lasa cu mamele citeva ore in timpul zilei,dar oile se mulg seara, in felul acesta se diminueaza stresul de intarcare.
   
   Cind intarcarea mieilor se face brusc, mieii prezinta o stare de indispozitie, slabesc si uneori se pot imbolnavi.
   
   
   
   Norme de crestere a tineretului ovin
   
   In ce priveste furajarea pentru un miel de 65 de zile, la intarcare avind o greutate medie de 15-17 kg, prevazindu-se a inregistra un spor de 170 g/zi, se recomanda tinind seama de sezon, urmatoarele cantitati de furaje zilnice :
   
   * Vara - 2 kg masa verde, 80 g nutret combinat si 2 g sare;
   
   * Iarna - 0,5 kg fin, 80 g nutret combinat, 2 g sare si apa 0,5 l (apa e bine sa fie la discretie).
   
   Pentru tineretul de reproductie (3-18 luni) la grupa de greutate 20-45 kg este necesara cantitatea de 6,5 kg masa verde vara sau 1 kg fin 0,5 kg grosiere, 2 kg suculente si 80 g furaj concentrat pe timp de iarna. La aceasta se adauga 5 g sare/zi, indiferent de sezon , care ca si apa, este bine sa fie asigurata la discretie, adica se vor asigura bulgari de sare pentru lins.
   
   Ingrasarea ovinelor
   
   In fermele mari, specializate pentru ingrasare se practica ingrasarea intensiva pe gratar fara scoatere la pasunat, folosind furaje fibroase, grosiere si concentrate. Mieii (in general masculii) se introduc la ingrasare la greutatea de 12-14 kg/cap, prevazindu-se un spor de 250 g/zi, asigurindu-se in final greutatea de 45 kg, dupa o perioada de 100-110 zile, cu un consum de furaje de 4,3 UN/kg spor. Inainte de livrare pentru carne tineretul ingrasat se tunde, obtinindu-se in medie 1-1,5 kg lina/cap. In cazul in care ingrasarea se face in mod traditional , intr-o prima etapa berbecutii supusi ingrasarii se mentin pe pasune circa 90 zile, asigurind 7-8 kg/zi masa verde de cea mai buna calitate, iar intr-o a doua etapa se face finisarea, in timp de 50 de zile, perioada in care se exclude pasunatul; animalele se mentin la grajd si se furajeaza cu : 1 kg fin, 1 kg grosiere, 2-4 kg suculente si siloz/zi, asigurind pe intrega perioada de 50 zile 4-5 kg concentrat P.V.M. Sarea si apa se asigura la discretie prin bulgari de sare pentru lins si apa curata la jgheaburi. Pentru ingrasarea oilor se foloseste acelasi sistem industrial asigurind necesarul de furaj in functie de greutatea animalelor, iar in sistemul traditional, in gospodaria familiala se asigura zilnic 3 - 3,5 kg fin si 0,2-0,3 kg nutret concentrat/cap/zi. In cazul ingrasarii pe pasune, aceasta trebuie sa asigure minimum 8-10 kg masa verde/cap/zi.
   
   Hranirea si ingrijirea ovinelor adulte
   
   In gospodariile crescatorilor oile in timpul iernii se cresc in ngeneral in adaposturi speciale, cu exceptia unei parti de crescatori in anumite zone ale tarii care practica transhumanta, cu o traditie foarte veche pierduta in negura vremii. Marimea turmelor se stabileste in functie de suprafata pasunilor si de cantitatea de masa verde ce se obtine pe aceste pasuni. In conditiile tarii noastre oile se pot pasuna 6-7 luni/an. Oile care se urca pe pasunile alpine pot pasuna circa 2-3 luni. Trecerea de la perioada de stabulatie la consumul de furaje verzi prin pasunat se face treptat, de la 1-2 ore in prima zi, pina la pasunarea si furajarea exclusiva pe pasune, cu masa verde, dupa circa 12 zile de la iesirea din stabulatie. Pasunatul este bine sa se faca dupa ce se usuca roua, sa fie facut rational, pe parcele; numarul de oi pe o parcela se stabileste in functie de suprafata si productia de masa verde asigurata. Oile nu se tin mai mult de 5-6 zile pe o parcela, care se lasa apoi libera circa 20 zile pentru regenerare si se poate refolosi cind iarba ajunge la minimum 8-10 cm.

Uniunea Europeana ne aduce o veste proasta: legendara noastra Miorita este neproductiva. In timp ce mioarele din muntii Romaniei dau 80 de litri de lapte pe sezon, oile europenilor dau 900. Solutia ar fi inlocuirea oilor noastre cu o specie austriaca.

Mioara neproductiva
Expertii Uniunii Europene sustin ca oile noastre, pe care le-am pascut sute de ani, nu sunt profitabile: nu dau lapte mult si ca atare nu pot fi mulse cu aparatura speciala. Bineinteles, UE nu mai permite mulgerea oii deasupra galetii, pentru ca exista pericolul ca patrupedul sa 'scape' in lapte altceva decat lichidul care devine cas. Cum in Romania consumul de carne de oaie este foarte mic, cresterea de oi pentru carne nu este profitabila.
Pentru a scapa de aceste inconveniente, europenii au gasit solutia: sa importam oi profitabile, din Austria. Specia care s-ar adapta cel mai bine conditiilor pare sa fie oaia cu capul negru, care va fi importata din Austria. O alta solutie ar fi corcirea celor pe care le avem cu berbeci cu capul negru. 'Noi suntem oieri de zeci de generatii. Oile noastre dau pe sezon 60-80 de litri de lapte, pe cand cele straine cica dau 900 de litri. Ar fi cazul sa mai facem si performanta', spune nea Costel, un taran care vinde cas in fata Primariei Bran.

Nu vrem oi importate!
Ciobanii din zona se gandesc sa cumpere oi cu capul negru, care dau randament foarte bun. Asta ar fi o solutie care i-ar face sa renunte la importul de oi. Chiar daca brasovenii sunt printre cei mai aprigi crescatori de oi, acest lucru nu i-a impiedicat pe olteni sa faca primul pas in achizitionarea de oi cu capul negru Si afacerea le merge de minune. 'In Alexandria, de exemplu, oamenii si-au creat singuri oaia tigaie cu capul negru, asa-numita «carabasa». O astfel de oaie nu mananca mult, creste repede, atinge o greutate destul de mare, de obicei face miei gemeni si nu este pretentioasa la conditiile de clima si mediu. Dar, ceea ce e cel mai important, da circa 500 de litri de lapte pe timpul unui sezon', spune nea Costel. Daca brasovenii vor lua oaia direct de la sursa, pot bate recordul oltenilor in materie de productie de lapte la o oaie, asta pentru ca o oaie cu capul negru poate da si peste 900 de litri pe timpul unei lactatii.

Oaia vecinului
Umbla vorba prin popor ca 'daca ai o suta de oi, trebuie sa le cresti tu, dar daca ai peste o suta, te cresc ele pe tine'. Zicala era buna, insa, candva, atunci cand oaia se putea exploata la nivel maxim. 'Inainte de ´89, un kilogram de lana era 55 de lei, un pachet de tigari era 2,5 lei. Deci, cu banii pe un kg de lana luam 22 de pachete. Acum nu mai iau niciunul, pentru ca s-a ales praful de industria textila si dau lana la turci aproape gratis, iar ei o folosesc pentru izolatii', povesteste un proprietar de oi din Moeciu.
Nici micii crescatori nu mai vad o afacere din cresterea oilor. Ba mai mult, multi care au crescut oi din tata in fiu, merg cu turma la vanzare. 'Am fost cu ele sa le vand, dar nu le ia nimeni. Cine sa isi bata capul cu ele? Ca e greu! Eu am cam o mie, dar nu mai iese profit', spune Maria Olaru din Bran. Daca ar fi vorba sa isi dea oile pe care le au si apoi sa isi ia oi cu cap negru, ciobanii mai-mai ca ar face meseria in continuare. 'Pai daca ar merge mai bine treaba asa, as lua si eu. Nu prea stiu ce sa zic de oile astea, ca eu am auzit de niste cunostinte din Germania ca nu-s asa de bune. Asteptam sa vedem sa isi ia altcineva, sa vedem cum merg, cum se comporta. No, si daca-i bine, le-om schimba', spune un crescator de oi din Sohodol.

Oaia gigant
Cat de buna este oaia cu capul negru? Numai mielul ei poate ajunge in doua luni la greutatea de 30 de kilograme. Berbecii ajung la greutatea de 80-120 de kilograme si pentru asta nu au nevoie de o alimentatie speciala. Rasa se adapteaza la orice clima si orice mediu. Iar productia de lapte este de peste 10 ori mai mare decat cea a oilor din Romania.