Tabelul 7: Managementul nutritional in Belgia, Franta si Germania: caracteristicile hranei de referinta

Aplicabilitate: Sistemele de Management nutritional sunt deja folosite in cateva State membre si sunt sustinute de experienta practica.

* Monitorizarea intrarilor si iesirilor de nutrienti

In acele arii unde productia intensive de animale este responsabila pentru influente asupra mediului, fermierii trebuie sa tina un registru pentru aplicatii cu azot si/sau fosfati. 'Sistemele de contabilizare a mineralelor' monitorizeaza nivelul de intrare si iesire de la ferma. Exemple de instrumente regulatorii: Documentul despre Instalatii clasificate pentru protectia mediului (ICPE) in Franta, Planul de actiune referitor la balegar (MAP) in Belgia, Sistemul de contabilizare a mineralelor (MINAS) in Olanda, si Dungerverordnung in Germania.

* Estimarea iesirilor minerale din mixtura de dejectii pe baza caracteristicilor de hrana

Din moment ce iesirea de minerale este ridicata corelata cu intrarea mineralelor, aceasta poate sa fie calculate bazat pe caracteristicile hranei, dupa cum este facut in acele State membre unde sistemele de management nutritional sunt deja implementate. Indicatii despre sistemele utilizate in Franta (CORPEN), Belgia (MAP) si Germania (RAM) sunt date in sectiunea referitoare la realizarea beneficiilor de mediu.

Costuri: Evaluarea costurilor si beneficiilor masurilor nutritionale reducand emisiile din crescatoriile intensive de animale este complexa. Potentialele beneficii economice si de mediu ale unor asemenea masuri de management reducand poluarea cu azot au fost evaluate intr-un raport recent de catre Dutch Agricultural Economics Research Institute [77, LEI, 1999]. Acesta evalueaza efectul schimbari actuale si viitoare in politica europeana referitoare la nivelele poluarii cu azot la nivel national, regional si de ferma utilizand diferite modele predictive si comparand abordarile similare.

Se atrage atentia asupra faptului ca, acolo unde nivelele de proteina din dieta scad cu cresterea utilizarii cerealelor in hrana, atunci schimbarile in pretul cerealelor sunt importante pentru sustinerea masurilor de management nutritional. In aceasta privinta se asteapta mai mult de la reformele CAP. Cu toate acestea, pretul cerealelor determinat in UE nu este independent, dar are o relatie cu soia, pret care este stabilit pe piata mondiala. Aceste nivelele de cost afecteaza viabilitatea economica a masurilor de management nutritional, astfel ca pretul scazut la soia poate conduce la nivele ridicate de proteina in dieta. Cu reformele CAP succesive, a fost favorizata introducerea unor nivelele mai ridicate de cereale si costul implementarii alimentatiei cu nivel redus de proteina comparat cu normele curente a scazut in consecinta (Tabelul 8).

Tabelul 8: Index de costuri pentru hrana compusa si continut de azot conform cu managementul de hranire [77, LEI, 1999]

Poate fi concluzionat ca aplicarea managementului nutritional preventiv ca un mijloc de reducere a iesire a azotului de la nivelul fermei este economic mai competitiva odata cu procesarea din aval a excesului de balegar’. Raportul considera ca regulile pentru aplicare balegar sunt de asteptat sa devina mai stricte si tratarea excesului de balegar va deveni mai costisitoare.

In cateva zone, exceptand Flandra si Olanda, cresterea utilizarii de cereale poate fi suficienta pentru a reduce proteina din dieta la nivelele care sunt realizabile la nivel regional. Masurile aditionale de management nutritional vor ramane benefice pentru acele intreprinderi intensive mari de animale care au insuficient teren pentru utilizarea balegarului lor.

Deasemeni Federatia Europeana a Producatorilor de hrana cu aditivi pentru animale, FEFANA, are opinia ca costul si disponibilitatea aplicarii masurilor de hranirea depinde de furnizarea produselor locale (cum ar fi disponibilitatea de cereale), disponibilitatea terenurilor locale pentru imprastierea balegarului (disponibilitatea limitata va creste valoarea masurilor de hranire), si pretul pe piata mondiala pentru hrana bogata in proteine (un pret mare pentru hrana bogata in proteine creste disponibilitatea masurilor de hranirea). Tendintele asteptate pe piata mondiala si piata UE spre preturi mai scazute la cereale, preturi mai ridicate pentru hrana proteica cum ar fi soia, si disponibilitatea cresterii cantitatilor de amino acizi industriali, toate tind sa reduca costurile masurilor de hranire pentru controlul emisiilor de azot din productia animala. Cu toate acestea, nu este posibil a se calcula o singura configuratie de cost evaluand costurile asociate cu masurile de hranire, deoarece fluctuatiile de piata pentru preturile la hrana sunt prea mari pentru a face o estimare universala. Cu toate acestea, ca o regula generala se poate asuma ca costul suplimentar pentru hrana la in porci si pasari se va situa intre 0 si 3 % din totalul costului pentru hrana. (FEFAC estimeaza o crestere cu 2 – 3 % pentru pasari si 1 – 1.5 % pentru porci de ingrasare [169, FEFAC, 2001]). In perioadele cu preturi extrem de scazute la soia, costul suplimentar pentru hrana poate creste pana la aproximativ 5 %. [171, FEFANA, 2001]

Forta motoare pentru implementare: aplicarea masurilor nutritionale este larg influentata de preturile de piata la cereale si soia. O forta motoare poate fi economia potentiala in costuri, unde masurile nutritionale pot reduce necesitatea de a aplica ultimele tehnici care sunt urmarite pentru reduceri de emisii din adaposturi de animale, depozitare de balegar si aplicare.

Ferme de referinta: Multe ferme amplasate in Zonele vulnerabile la nitrasi (conform cu Directiva referitoare la Nitrati), cum ar fi in Bretania, Olanda, Belgia si Germania care sunt deja conforme cu cateva restrictii nutritionale pentru control poluarii. [171, FEFANA, 2001]

In Franta, de la publicarea recomandarilor CORPEN pentru porci in 1996, a fost mult dezvoltata hranirea in 2 faze cu continut redus de proteina, in special pentru scroafe. Este raportat ca la sfarsitul lui1997 aproape o treime din porcii de ingrasare si aproape 60 % din toate scroafele au fost alimentate pe aceasta cale. [169, FEFAC, 2001] (cu referinta la AGRESTE Bretagne numarul 27, June 1998)

Literatura de referinta: [28, CORPEN, 1996; 29, CORPEN, 1996; 30, CORPEN, 1997], [[37, Bodemkundige Dienst, 1999], [77, LEI, 1999], [81, Adams/Roser, 1998], si [108, FEFANA, 2001].

2.2 Hranirea in faze

Descrierea hranirii in faze pentru pasari: Pentru pasari, diferitele strategii de hranire au fost dezvoltate care urmaresc atingerea unui echilibru corect intre energie si cerintele de amino acizi sau care au scopul de a influenta consumul de nutrienti printr-o imbunatatire a trecerii hranei prin tubul digestiv la pasari.

Hranirea in faze pentru ouatoare este o metoda de hranirea care implica ajustarea nivelelor de Ca si P in diferite stadii de productie. Sunt necesare un grup uniform de animale si o tranzitie graduala de la o hrana la alta.

Pentru pasari pentru carne, hranirea in faze este aplicata curent in cateva tari UE. Aceasta implica divizarea cerintelor lor in trei faze in care pasarile pentru carne arata o considerabila schimbare in cerintele lor nutritionale. In fiecare faza scopul este de a optimiza rata de conversie a hranei. Aplicarea unui regim de hranire usor restrictionat in prima faza cauzeaza o mai eficienta crestere in stadiul ulterior. Proteinele si amino acizii trebuie sa fie alimentate la un nivel ridicat si echilibrat. In faza 2 capacitatea digestiva a pasarii va fi imbunatatita astfel se poate da mai multa hrana cu un continut mai ridicat de energie. In Faza 3, continutul de proteina si amino acizi descreste din nou, dar cantitatea de energie ramane aceeasi. In toate fazele, balanta Ca-P ramane aceeasi, dar concentratia totala in hrana descreste.

Comparativ cu pasarile pentru carne, curcanii necesita cantitati de hrana mai mari. Cerintele lor in diferite faze variaza in acelasi fel ca la pasarile pentru carne. Concentratia necesara de proteine si amino acizi descreste cu cresterea varstei, dar necesarul de energie din hrana creste. Numarul de faze aplicate poate varia, 4 - 5 fiind o practica normala, dar depinde de tipul de curcan produs. De exemplu, in Olanda este aplicata o hranire in 5 faze, care inseamna cinci diferite tipuri de hranire, desi pot fie distinse mai multe faze si ratiile sunt adaptate in consecinta. Pentru curcani, forma in care este oferita hrana influenteaza rata de conversie a hranei si cresterea. Testele au aratat ca granulele produc o mai buna rata de conversie a hranei si crestere decat masa tip praf.

Descrierea hranirii in faze pentru porci: Hranirea in faze pentru porci consta in oferirea succesiva a 2 la 4 hraniri pentru porci cu greutatile de la 25 kg pana la 100 – 110 kg (greutate de sacrificare). Programul de hranire variaza de la tara la tara. Programul cu 2-faze de hranire (25 – 60 kg si 60 – 110 kg) este mai bine dezvoltate dar poate fi si pe mai departe dezvoltat, pentru a include cerintele de mediu ca si valoarea economica. Programul italian de hranire difera substantial in acelea din alte tari UE, deoarece ei lucreaza cu greutati de sacrificare mult mai ridicate (140 – 150 kg).

Hranirea multifazica pentru porci consta in oferirea unui amestec de preparate care sunt adaptate cerintelor animalului in ceea ce priveste amino acizii, mineralele si energia. Aceasta este realizata prin amestecarea hranei cu continut ridicat de nutrienti cu o hrana cu continut scazut de nutrienti, in mod regulat (de la zilnic la saptamanal). Dezvoltarile ulterioare in hranirea multifazica sunt in desfasurare referitor la echipamentele de ferma pentru silozuri si linii de distributie. [171, FEFANA, 2001].

Testele cu alimentatia in 5-faze cu CP /DE redusa (Proteina bruta/Energie digerabila) pentru porci de ingrasat/porci de sacrificare au fost facute in MAREA BRITANIE, si care au aratat o tendinta consistenta de reducere a totalului de azot si amoniu-N in mixtura de dejectii de la porci comparat cu nivelele rezultante din strategia de hranire comerciala cu doua diete [110. MAFF, 1999] [111, MAFF, 1999].

Pentru scroafe, hranirea in faze consta in oferirea a cel putin 2 hraniri diferite: una pentru lactatie si una pentru gestatie. Hranirea scroafei in mod diferit in gestatie si in lactatie este mai bine dezvoltata in Europa. In anumite cazuri, o hrana specifica ar putea fi data inainte de fatare. [171, FEFANA, 2001]

Beneficii realizate pentru mediu pentru:

* Pasari pentru carne: aplicarea hranirii in faze la pasari pentru carne a dus la o reducere de 15 - 35 % in N excretat.

* Porci de sacrificare: hranirea in trei faze la porci de sacrificare reduce azotul (3 %) si fosfatii (5 %) din excretie. Hranirea multifazica conduce la o reducere suplimentara in excretie a N (5 - 6 %) si a P₂O₅ (7 - 8 %).

* Scroafe: Pentru scroafe, aplicarea hranirii in 2 faze poate conduce la o reducere de N in excretie (7 %) si de P₂O₅ in excretie (2 %), comparativ cu hranirea fara faze.

Efecte asupra mediului: efectul primar al hranirii in faze este o reducere in excretie a nutrientelor (N si P). Nivelele reduse contribuie pe mai departe la o reducere a emisiilor din adapost si de la depozitarea exterioara de balegar. In acelasi timp, poate fie redus consumul de apa si volumul mixturii de dejectii.

Aplicabilitate: A fost raportat ca hranirea multifazica pentru porci necesita echipamente sofisticate si scumpe pentru hranirea uscata si astfel este mai pretabila la intreprinderi cu productie pe scara mare. In termeni practici, hranirea in trei in faze poate fie o optiune mai fezabila pentru porci de ingrasat/porci de sacrificare. [77, LEI, 1999]

Hranirea multifazica este deasemeni posibila cu sisteme de hranire cu lichid, si intr-adevar sistemele de hranire lichida sunt tot mai populare. Cu toate acestea, hranirea multifazica poate fie mai degraba complicat de implementat in sistemul tip flux continuu, cum ar fi cel utilizat normal in ferme mici. [173, Spania, 2001]

Un sistem computerizat face posibila livrarea unui amestec de hrana corespunzator cu continut ridicat de nutrienti si hrana cu continut scazut de nutrienti la intervalele cerute. Aplicarea unui asemenea sistem necesita personal calificat. [173, Spania, 2001].

Costuri: Nu au fost raportate date referitoare la costuri. Cu toate acestea, costurile asociate cu hranirea multifazica sunt de asteptat a fi mai ridicate decat acele pentru hranirea unifazica, ca, de exemplu, costuri aditionale facilitatile de depozitare suplimentare pentru diferite tipuri de hrana si pentru facilitatile de amestecare. [173, Spania, 2001] [171, FEFANA, 2001]

Literatura de referinta: [26, LNV, 1994] [27, IKC Veehouderij, 1993] [77, LEI, 1999] [110, MAFF, 1999] [111, MAFF, 1999]

2.3 Adaugarea de amino acizi pentru a face diete suplimentare cu continut scazut de proteine pentru pasari si porci

Analiza: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere)

Descriere: Aceasta tehnica este deseori referita  in literatura. principiul este de a hrani animalele cu nivele corespunzatoare de amino acizi esentiali pentru o performanta optima in timp ce de face limitarea excesului de proteina ingerata (Figura 1). Formularea hranei cu continut scazut de proteine necesita reducerea hranei bogate in proteine (ca soia) in timp ce se echilibreaza alimentatia cu suplimente de amino acizi. Cativa amino acizi disponibili comercial si inregistrati sunt lizina (L-Lizina), methionina (DL-Methionine si analogi), threonina (L-Threonine) si tryptophan (L-Tryptophan). Alti amino acizi esentiali sunt probabil a fi dezvoltati in viitor, care ar putea facilita scaderea pe mai departe continutului proteic in dieta. [108, FEFANA, 2001]

-Cerinta -Dieta cu CP ridicata -Dieta cu CP redusa -Supliment de amino-acizi

Figura 1: Suplimentarea cu amino acizi permite o scadere in consumul de proteina la animale mentinand o furnizare adecvata de amino acizi [77, LEI, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu:

Pasari

* o reducere in continutul de proteina din dieta de 1 procent conduce la o reducere in excretia de azot de 10 % pentru ouatoare si 5 - 10 % pentru pasari pentru carne, curcani si alte pasari de carne

* alimentatia cu continut scazut de proteine contribuie la o reducere a emisiei de amoniac din adaposturile de pasari. Intr-un experiment pentru cresterea de pasari pentru carne, o reducere de proteina bruta de 2 unitati conduce la o reducere in emisia de amoniac de 24%

* s-a constatat o reducere in consumul de apa de 8 % cand nivelul de proteina in hrana la pasari a fost scazut cu 3 unitati. [108, FEFANA, 2001]

Porci

Intr-o analiza din literatura de specialitate au fost raportate de catre Ajinomoto Animal Nutrition, date de la testarile asupra efectelor alimentatiei cu continut redus de proteina (dar suplimentate cu amino acizi industriali) asupra azotului si mixturii de dejectii de la porci, fiind selectate dintr-o mare varietate de surse din si din afara Europei (vezi referinta [99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000]). In experimente s-a gasit ca in combinatie cu hranirea in 3 faze, excretia de azot a scazut cu 10 % per 1 % reducere in proteina din dieta pentru porci intre 25 si 110 kg.

Incercarile au aratat deasemeni ca este posibil a se reduce nivelul proteic in hrana cu pana la 20 % pentru toate categoriile de porci, rezultand o scaderea in excretia de azot cu pana la 20 % fara nici o aptitudine tehnica specifica. Cu toate acestea, este necesar a se adauga patru amino acizi esentiali (lizina, methionine, threonine si tryptophane) pentru a preveni reducerea nivelului de crestere.

Incercarile raportate au aratat rezultate similare in mod remarcabil. Ele sunt rezumate in Tabelul 9.

Tabelul 9: Centralizarea efectulului reducerii proteinei din dieta si utilizarea dietelor cu continut scazut de proteine asupra excretiei de azot si emisiei de amoniac

[99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000]

Continutul redus de proteina in alimentatie reduce deasemeni emisia de componente mirositoare ca H₂S [108, FEFANA, 2001] (cu referinta la Hobbs et al., 1996).

Contributia masurilor de hranire la reducerea emisiilor din sistemele de adaposturi pentru animale variaza cu un numar de factori, cum ar fi temperatura aerului in interiorul adapostului, viteza aerului (rata de ventilatie) si aria suprafetei ocupate cu balegar.

Asemenea diete reduce deasemeni consumul de apa pentru animale. Aceasta conduce la economisirea apei si la un volum de balegar mai scazut pentru manipulat. Cu un continut de materie uscata mai ridicat, mixtura de dejectii poate deasemeni castiga in valoare, in termeni referitori la calitate ei de fertilizare.

Efecte asupra mediului: Alimentatia cu un continut scazut de proteine fortificata cu amino acizi dupa cum s-a aratat in incercarile discutate mai sus nu a afectat cresterea, conversia hranei sau retentia de azot la porci.

Date operationale: Datele operationale ale incercarilor pe porci nu au fost raportate. Categoria de greutate a porcilor a fost in general intre 25 si 110 kg de greutate in viu si hranirea a variat intre hranire in 2 faze si multifazica.

Aplicabilitate: Nu sunt necesare cerinte tehnice specifice pentru aplicarea alimentatiei cu continut scazut de proteine. Cu toate acestea, nivelele aplicate de proteina bruta pot diferi de la tara la tara.

Hranirea cu continut scazut de proteine in alimentatie a redus productia de caldura a animalelor cauzata de procesul de crestere. Aceasta este considerat a fi un avantaj, in mod particular in Statele mediteraneene membre in timpul verilor fierbinti. Acest efect este chiar mai pronuntat la scroafe care alapteaza.

Pentru pasarile din Marea Britanie, nutritionistii avertizeaza ca pentru gaini ouatoare cu varsta de le 18 la 40 saptamani, tryptophan-ul, care acum nu poate fi produs artificial, va fie un amino acid limitat. Deci un nivel de proteina bruta de 15.5 – 16.5 (% in hrana) (vezi Tabelul 5.5) nu este tehnic disponibil si conform conditiilor din Marea Britanie va fi necesar un nivelul mai ridicat de proteina bruta pentru aceasta clasa de pasari.

Pentru porcii din Marea Britanie, care sunt tinuti necastrati, sacrificati la greutati relativ scazute si au un genotip dezvoltat pentru maximizarea depunerii de carne slaba, in aceste circumstante, este mai probabil ca valorile raportate in Tabelul 5.1. sa nu fie tehnic posibile. In conditiile din Marea Britanie pot fi utilizate nivele de CP mai ridicate si rezulta un total de intrari de N mai scazut de-a lungul vietii porcului.

Abordarea problemei de reducere a poluarii cu azot poate fi implementata foarte rapid pe o scara mare din moment ce:

* este necesara o investitie mica si nu sunt necesare modificari structurale in ferma, si

* o moara de preparare hrana acopera in general un mare numar de ferme, reducand deci costurile individuale pe ferma.

Costuri: O descriere generala a evaluarii costului managementului nutritional este data in Sectiunea 2.1. Pentru hranirea cu un continut scazut de proteine nu trebuie echipamente speciale si nici nu este nevoie sa fie facuta o noua investitie, desi pot exista costuri noi pentru obtinerea retetei hranei. Estimarile costului pentru masurile nutritionale considera urmatorii factori:

* costuri aditionale pentru hrana

* economii in costuri pentru apa

* economii in transportul si tratarea mixturii de dejectii sau costuri de imprastiere

* economii in investitia de capital, ex. este necesara o capacitate de depozitare mai mica.

Pentru a ilustra efectele alimentatiei cu continut redus de CP, au fost facute calcule, dar rezultatele depind de asumarile facute pentru factorii de cost. In timp ce o publicatie estimeaza o crestere a costurilor pentru hrana variind intre 1 si 3 % [116, MAFF, 1999], un alt raport mentioneaza economii in costuri cu costuri reduse pentru hrana cu aproximativ 3 % [115, Rademacher, 2000].

Portugalia a raportat o crestere a costuri pentru hrana intre 5.5 si 8 % pentru purcei intarcati si porci de sacrificare cand se scade nivelul de proteina bruta intre 2.0 la 2.5 % si se echilibreaza hrana cu amino acizi. Pentru scroafe aceasta crestere a fost de 2.9 si 9 % pentru gestatie si respectiv lactatie. Aceste calculele au fost facute pe baza preturilor pentru materiilor prime din mai 2001. Referitor la variatiile in costuri pentru materii prime, indeosebi ingrediente bogate in proteine, si factorii implicati in calcularea costurilor pentru hrana, multe informatii din Statele membre despre costuri pot fie de ajutor. [201, Portugalia, 2001]

Ferme de referinta: Alimentatia cu continut scazut de proteine, suplimentata cu amino acizi este deja utilizata intr-o anumita masura in cateva arii de productie intensiv a animalelor.

Literatura de referinta: [77, LEI, 1999], [82, Gill, 1999], [100, MLC, 1998], [108, FEFANA, 2001], [115, Rademacher, 2000] si [116, MAFF, 1999]

2.4 Adaugarea de fitaza pentru a face diete suplimentare cu continut scazut de fosfor pentru pasari si porci

Descriere: Aceasta tehnica a fost deseori publicata in documente stiintifice ca si practice. Fosforul fitazic nu este in mod normal disponibil la porci si pasari din moment ce acestea duc lipsa de activitate enzimatica in tractul lor digestiv. Deci, principiul tehnicii este de a hrani animalele cu un nivel corespunzator de fosfor digerabil necesar sa asigure o performanta si intretinere optime, in timp ce limiteaza excretia de fosfor fitazic ne-digerabil prezent in mod curent in plante (Tabelul 10). Reteta unei diete cu continut scazut de fosfor poate fi realizata prin:

1. adaugare fitaza

2. cresterea disponibilitatii fosforului in substantele provenite din plante pentru hrana

3. reducand utilizarea de fosfati anorganici in hrana.

Actualmente patru preparate cu fitaza sunt autorizate ca aditivi de hrana in Uniunea Europeana (Directiva 70/524/EEC categorie N):

1. Natuphos, granular si lichid

2. Ronozyme P, granular si lichid

3. Fitaza Novo, granular si lichid

Finase. [170, FEFANA, 2002]

Autorizarea de noi produse cu fitaza depinde pe o evaluarea a produsului, care trebuie sa garanteze eficienta lor pe categoriile declarate de animale.

Noi abordari sunt acum dezvoltate de cateva companii specializate in reproducere si care implica dezvoltarea unor varietati de plante cu energie ridicata in fitaza si/sau cu continut scazut de acid fitic. [173, Spania, 2001]

Tabelul 10: Total energie in fosfor, phytate-fosfor si fitaza in materii selectate din plante [170, FEFANA, 2002] cu referinta la J. Broz, 1998

Beneficii realizate pentru mediu: datele raportate pentru porci si pasari pot fie gasite in multe publicatii referitoare la utilizarea fitazei in materiile pentru hrana. Ele formuleaza o concluzie despre rezultatele obtinute cu diferite tipuri de hrana si in diferite situatii, cu posibile reduceri prezentate in termeni relativi:

Porci

* includerea de fitaza in hrana imbunatateste digestibilitatea fosforului cu 20 la 30 procente la purcei, 15 la 20 % pentru porci de ingrasat si porci de sacrificare, ca si pentru scroafe

* ca o regula generala, cu o reducere de fosfor de 0.1 % in hrana, utilizand fitaza, rezulta o reducere in excretia de fosfor de la 35 la 40 % pentru purcei, 25 la 35 % pentru porci de ingrasat si porci de sacrificare, si 20 la 30 % pentru scroafe.

Pasari

* includerea fitazei in hrana imbunatateste digestibilitatea fosforului din plante cu 20 la 30 procente la pasari pentru carne, ouatoare si curcani. Variatiile in rezultate sunt legate de nivelul de phytate-fosfor continut in plantele utilizate in reteta dietei

* ca o regula generala, o reducere de 0.1 % total fosfor in hrana, utilizand fitaza, conduce la o reducere in excretia de fosfor la mai de mult de 20 % pentru ouatoare si pasari pentru carne.

Alimentatia suplimentara cu fitaza cu continut scazut de fosfor, conform cu incercarile efectuate, nu au afectat cresterea, ratele de conversie a hranei sau productia de oua cand sunt comparate cu alimentatia de referinta continand concentratii mai ridicate de fosfor.

O reducere a fosforului cu adaugare de fitaza trebuie sa fie aplicata cu o imagine generala asupra retetei de hrana, pentru a evita o modificare necontrolata a raportului fosfor-calciu. La nivelul fermei, nu sunt necesare aptitudini tehnice specifice pentru utilizarea hranei cu continut scazut de fosfor si suplimentare cu fitaza.

Efecte asupra mediului: A fost aratat destul de recent, ca fitaza imbunatateste nu numai digestibilitatea fosforului, dar deasemeni digestibilitatea proteinelor [170, FEFANA, 2002] cu referinta la (Kies et al., 2001).

Date operationale: Datele operationale din incercari nu au fost inca raportate. Cu toate acestea fitazele sunt aditivi de hrana si eficienta lor in digestibilitatea fosforului a fost evaluata favorabil de catre SCAN (Scientific Committee on Animal Nutrition). [170, FEFANA, 2002]

Aplicabilitate: Fitaza poate fie incorporata in hrana sub forma de praf, granulata sau sub forma lichida. Praful si formele granulate sunt utilizat in procese de productie, numai acolo unde temperatura nu este prea ridicata (pana la 80 - 85 °C). Observati performantele de stabilitate ce pot varia de la un produs la altul; informatiile despre stabilitate sunt de obicei furnizate sau cerute de la furnizor.

Fitaza lichide este aplicabila atunci cand procesele conduc la obtinere de temperatura ridicata . In aceasta caz, echipamente specifice pentru lichid trebuie sa furnizeze produs lichid post-granulare. Cateva mori pentru hrana sunt deja echipate cu asemenea sisteme pentru aplicare enzime.

La ferma, nu sunt necesare cerinte specifice aditionale pentru aplicarea fitazei suplimentare in alimentatia cu continut scazut de fosfor, comparativ cu o dieta cu un continut ridicat de fosfor, cand este aplicata in aceleasi conditii (program de hranire unifazic sau multifazic).

Aceasta abordare pentru reducerea poluarii cu fosfor poate fi implementata foarte rapid pe scara larga deoarece:

* nu este necesara investitie pentru fitaza tip praf si granulata, desi sunt necesare cateva investitii in morile pentru hrana utilizand fitaza lichida

* nu sunt necesare modificari structurale in ferma

* o moara de preparare hrana acopera in general un mare numar de ferme. [170, FEFANA, 2002]

Costuri: O descriere generala a evaluarii costului managementului nutritional este data in Sectiunea 2.1. Pentru alimentatia cu continut scazut de fosfor si fitaza suplimentara, nu trebuie echipamente speciale si nici nu este nevoie sa fie facuta o noua investitie. Mai mult, adaptarea hranei, adaugand fitaza si adaptarea nivelelor de nutrienti, poate conduce la o reducere a costurilor pentru hrana. [170, FEFANA, 2002]

Ferme de referinta: De la introducerea primului produs pe baza de fitaza pe piata acum mai mult de 10 ani, industria producatoare de hrana a produs hrana cu continut scazut de fosfor si fitaza suplimentara, in special (dar nu numai) in ariile cu productie intensiva de animale. De la prohibitia in utilizarea de faina de carne si oase, acest fel de dieta pentru porci si pasari a cunoscut o rata crescuta de dezvoltare in tarile UE si in tarile din lumea a treia. [170, FEFANA, 2002]

Literatura de referinta:

* FEFANA, 2000 – WP ‘Enzime si micro-organisme’ contributia la documentul BREF

* Broz J. 1998 – Strategii de hranirea pentru reducerea excretiei de fosfor la pasari – in: 5. Tagung Schweine und Gefliigelernahrung – 01-03-12-1998 – pp. 136-141

* Kies, O.K., K.H.F. van Hemert si W.C. Sauer, 2001 - Efectul fitazei asupra proteinelor si

digerabilitatii amino acizilor si utilizarea energiei. World's Poultry Science Journal, 57, 109

2.5 Fosfati anorganici greu digerabili din hrana

Descriere: Fosfatii anorganici din hrana sunt clasificati ca ingrediente minerale in hrana. In Directiva 96/25/EC, partea B, Capitolul 11 sunt incluse cateva tipuri fosfati din hrana. Acesti fosfati din hrana difera in ceea ce priveste continut lor mineral si compozitia lor chimica si ca rezultat ei au diferite digerabilitati ale fosforului. Utilizarea fosfatilor anorganici din hrana mai digerabili vor avea un impact favorabil in excretia nutrientelor, si astfel asupra mediului. [198, CEFIC, 2002]

Beneficii realizate pentru mediu: includerea de fosfati greu digerabili in hrana animalelor va conduce la nivelele mai scazute de fosfor in hrana animala si astfel o reducere a excretiei de nutrienti in mediu. Un exemplu este dat in Tabelul 11.

Tabelul 11: Reducerea calculata a excretiei de fosfor bazata pe digestibilitatea pasarilor [198, CEFIC, 2002] cu referinta la van der Klis si Versteegh (1996) pe % digestibilitate

Din calcul este evident ca exista un beneficiu important pentru mediu utilizand fosfati alimentari greu digerabili in loc de fosfati alimentari de calitate scazuta. Acelasi calcul poate fi aplicat pentru porci, rezultand o aceeasi reducere in excretia de fosfor.

Aplicabilitate: Fosfatii alimentari sunt incorporati in hrana animala fie in praf, sau in forma granulata, depinzand de proprietatile fizice ale produsului final. Fosfatii anorganici din hrana sunt predictibili in compozitia lor chimica si in continutul lor de fosfor digerabil, in parte deoarece ei nu sunt afectati de conditiile de procesare (cum ar fi caldura sau umiditatea). Utilizarea de fosfati alimentari greu digerabili poate fie implementata foarte usor. Din moment ce fosfatii trebuie sa fie utilizati fie in complete de hrana sau hrana minerala utilizata in ferma, fosfatii alimentari greu digerabili sunt disponibili. Nu sunt necesare investitii, fie la nivelul fermei sau la dispozitivul de preparat hrana. [198, CEFIC, 2002]

Costuri: O descriere generala asupra evaluari costului managementului nutritional este data in Sectiunea 2.1. Nu sunt implicate cresteri de costuri pentru fermier pentru a trece la utilizarea de fosfati anorganici greu digerabili din hrana. Fosfatii alimentari sunt vanduti in mod normal pe baza continutului total de fosfor. Fosfatii anorganici greu digerabili din hrana sunt de fapt, calculati pe continutul de fosfor digerabil, si economia din utilizarea lor fata de alti fosfati alimentari. Ratele mai scazute de includere vor conduce la economii atat la nivelul fermei cat si la hrana dispozitivul de dozat hrana. Mai putin fosfor este excretat, rezultand costuri mai scazute pentru fermier la procesarea balegarului. [198, CEFIC, 2002]

Ferme de referinta: Cativa producatori de hrana si ferme din regiuni care au probleme de mediu din cauza nivelului ridicat al reproducerii intensive a animalelor, au inceput deja sa utilizeze fosfati alimentari anorganici digerabili. Notabil, aceasta a avut loc in Olanda, unde nu a exista impact negativ pe performanta animalelor dar au fost efecte pozitive in excretia de fosfor. [198, CEFIC, 2002]

Literatura de referinta:

* Nutritia cu fosfor la Pasari. In: Recent Advances in Animal Nutrition, Nottingham

University Press. Pag. 309-320 de van der Klis, J.D., si Versteegh, H. O. J. (1996)

* un ghid pentru fosfati alimentari - Sectorul pentru Fosfati anorganici din hrana al CEFIC

* Fosfati alimentari in nutritia animala si mediu - Sectorul pentru Fosfati anorganici din hrana al CEFIC

2.6 Alti aditivi alimentari

Descriere: Alti aditivi alimentari care sunt adaugati in mici cantitati in hrana pentru pasari si porci sunt:

* enzime

* stimulatori de crestere

* micro-orgasnisme.

Utilizarea si neajunsurile substantelor antimicrobiale sunt descrise in Sectiunea 2.3.3.1.

Beneficii realizate pentru mediu: Enzimele si stimulatorii de crestere sunt utilizate pentru a reduce hrana in timp ce se realizeaza aceleasi rate de crestere. Ca o consecinta, poate fie realizata o reducere a nutrientului total excretat de porci de 3 % (ca o aproximare generala), pentru pasari aceasta poate fi aproximativ 5 %. Aceste reduceri pot duce la o imbunatatire a FCR (rata de conversie a hranei) cu 0.1 unitati. [199, FEFANA, 2002]

Utilizarea de enzime alimentare deseori reduce vascozitatea substantelor digestibile prin degradarea Polizaharide fara amidon (NSP), prin aceasta duce la scaderea continutului de umiditate al fecalelor. In consecinta aceasta duce la o reducere a potentialelor dezvoltari ale fermentatiei in pasari gunoi, si astfel o scadere emisiile de amoniac. [199, FEFANA, 2002]

Date operationale: Datele operationale ale incercarilor nu au fost inca raportate. Cu toate acestea eficacitatea acestor enzime aprobate ca aditivi alimentari (vezi anexa la Directiva 70/524/EEC) au fost evaluate favorabil de catre SCAN (Scientific Committee on Animal Nutrition). [199, FEFANA, 2002]

Aplicabilitate: Enzimele sunt incorporate in hrana sub forma de praf, granulat sau sub forma lichida. Praful si forma granulata sunt utilizate in procesele de productie numai acolo unde temperatura nu este prea ridicata (pana la 80 - 85 °C). Performanta de stabilitate poate varia de la un produs la altul, informatii despre stabilitate pot fi furnizate sau cerute de la furnizor.

Aditivii alimentari lichizi sunt aplicabili cand procesele conduc la temperaturi ridicate. In acest caz, sunt necesare echipamente specifice pentru faza lichida pentru furnizarea produsului  lichid post-granular. Cateva mori pentru hrana sunt deja echipate cu asemenea sisteme.

Nu exista cerinte aditionale specifice pentru aplicarea de enzime in ferma.

Aceasta abordare cu reducerea excretiei de nutrient poate fi implementata foarte rapid din moment ce:

* nu este necesara nici o investitie pentru enzime NSP praf si granulate, desi ceva investitii sunt necesare in morile de hrana utilizand enzime lichide

* nu sunt necesare modificari structurale in ferma

* o moara pentru hrana acopera in general un numar mare de ferme. [199, FEFANA, 2002]

Costuri: O descriere generala a evaluarii costului managementului nutritional este data in Sectiunea 2.1. Costul preliminar este in general acoperit de o performanta mai buna a animalelor. [199, FEFANA, 2002]

Ferme de referinta: Aditivii alimentari sunt in general utilizati in productia intensiva de animal si arata rezultate bune in performanta si reduceri in excretia de nutrient. [199, FEFANA, 2002]

Literatura de referinta:

* FEFANA, 2000 – WP ‘Enzime si Micro-orgasnisme’ contributia la documentul BREF

* Geraert P.R., Uzu G., Julia T., 1997 – Les Enzimes NSP: un progres dans l’alimentation des volailles – in 2° Journees de la Recherche Avicole 08-09-10-04-1997 – pp.59-66

* Eric van Heugten si Theo van Kempen – Intelegerea si aplicarea conceptelor de nutritie in reducerea excretiei de nutrient la porcine – NC State University College of Agriculture si Life Sciences - -15 pagini publicate de North Carolina Co-operative Extension Service

* O.J. Moeser si T. van Kempen – nivelul de fibre din dieta si xylanase afectand digestibilitatea nutrientelor si caracteristicile excretiei in cresterea porcilor – NC State University Anual Swine raportul 2002.

3 Tehnici pentru utilizarea eficienta a apei

Descriere: O reducere a consumului de apa la ferme poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa animalele si reducand toate celelalte utilizari nu neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni:

* curatirea adaposturilor pentru animale si echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in ceea ce priveste curatenia si utilizand cat mai putina apa

* calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere

* tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa

* detectarea si repararea scurgerilor

* colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei pentru curatire.

Reducerea consumului de apa al animalelor nu este considerata a fi o masura practica. Acesta va varia in concordanta cu dieta lor si, desi cateva strategii de productie includ alimentarea restrictionata cu apa, alimentarea permanenta cu apa este in general considerata a fi o obligatie.

Pentru pasari, sunt aplicate in principiu trei tipuri sisteme pentru baut (vezi deasemeni Sectiunea 2.2.5.3):

1. dispozitive de baut cu diuza cu capacitate mica sau dispozitive de baut cu capacitate mare cu picurare si cupa

2. jgheaburi cu apa

3. dispozitive circulare de baut.

Pentru porci, sunt aplicate trei tipuri de sisteme pentru baut, care sunt in mod obisnuit sunt (vezi deasemeni Sectiunea 2.3.3.3):

1. dispozitive de baut cu diuza in rezervor sau jgheab

2. jgheaburi cu apa

3. diuze cu actionare prin muscare.

Toate acestea, pentru porci si pasari, au cateva avantaje, ca si dezavantaje.

Masurile nutritionale care urmaresc sa reduca nivele de nutrienti in balegar au fost descrise in Sectiunea 2. Utilizarea lor are efecte secundare asupra alimentarii cu apa, care de fapt poate fie considerata ca un efect contrar asociat cu aceste masuri nutritionale.

Beneficii realizate pentru mediu: Sectiunea 2 prezinta efectele masurilor nutritionale asupra consumului de apa si in consecinta asupra volumului de mixtura de dejectii produsa. Pentru pasari, a fost demonstrat ca un nivel redus de proteine de 3 procente conduce la 8 % reducere a consumului de apa.

Cand apa este data la discretie la porci, ei isi reduc in mod natural consumul lor de apa. Literatura arata ca alimentatia cu continut redus de proteine contribuie la scaderea consumului de apa. Rezultatele sunt rezumate in Figura 2.

Schimbari relative in alimentarea cu apa (data de control=100)

Figura 2: Efectul reducerii proteinei brute in dieta in alimentatia cu apa la porci [99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000]

Efecte asupra mediului: in mod obisnuit in adapostul pentru porci, apa din spalari intra in sistemul de mixtura de dejectii care inseamna ca o alimentare redusa de apa va conduce la o reducere a volumelor de mixtura de dejectii.

Date operationale: Rezultatele au fost obtinute pentru diferite conditiile si categorii de greutate.

Aplicabilitate: Vezi Sectiunea 2. Nu exista limitari serioase pentru aplicarea masurilor nutritionale raportate.

Costuri: Vezi Sectiunea 2.

Literatura de referinta: [99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000] [112, Middelkoop/Harn, 1996]

4 Tehnici pentru utilizarea eficienta a energiei

Masurile de imbunatatire a utilizarii eficientei de energie implica o buna practica la nivelul fermei ca si alegerea si aplicarea de echipamente specifice si a unei proiectari corespunzatoare a adaposturilor de animale. Masurile luate pentru reducerea nivelului de consum de energie contribuie deasemeni la o reducere a costurilor anuale pentru operare. In aceasta sectiune, sunt descrise un numarul de masurile generale urmate de cateva exemple specifice de tehnicile de reducere. Metodele de economie de energie sunt deasemeni strans legate de ventilatia adapostului pentru animale.

Controlul ratelor de ventilatie este cea mai simpla metoda de control al temperaturii interne din adapostul pentru animale. Factorii care afecteaza temperatura in adapost sunt: [176, MAREA BRITANIE, 2002]

* producerea de caldura de catre porci

* orice consum de caldura (ex. asternuturi incalzite sau lampi pentru purcei)

* ratele de ventilatie

* caldura absorbita din aerul incintei

* caldura utilizata pentru evaporarea apei din dispozitive de baut, jgheaburi pentru hrana, apa din stropiri si urina

* pierderea de caldura prin pereti, acoperis si dusumea

* temperatura exterioara

* rate de densitate a animalelor.

Sistemul de ventilatie trebuie sa fie proiectat astfel ca sa existe suficienta capacitate pentru controlul temperaturii adapostului in lunile fierbinti de vara cand este complet ocupat cu animale grele, si deasemeni un control suficient da a asigura o rata de ventilatie minima in lunile mai reci de iarna cand adapostul este ocupat cu animale mai usoare. Pentru motive legate de buna conditie a animalelor, ratele de ventilatie minime trebuie sa fie suficiente pentru a asigura aer proaspat si de a indeparta gazele nedorite.

Cerinta de energie poate semnificativ redusa daca adaposturile sunt echipate cu sisteme de ventilatie natural mai degraba decat sistem de ventilatie fortata. Cu toate acestea, acest lucru nu este intotdeauna posibil sau dezirabil pentru fiecare tip animale si pentru toate obiectivele cresterii de animale.

1 Buna practica pentru utilizarea eficienta de energie la ferme de pasari

1.1 Combustibili pentru incalzire

O considerabila reducere in consumul de energie pentru incalzire poate fie realizata acordand atentie la urmatoarele puncte:

* consumul de combustibil poate fie redus prin separarea spatiilor incalzite de alte spatii, si prin limitarea dimensiunii lor

* in spatiul incalzit utilizarea de combustibil poate fie redusa printr-o corecta reglare a echipamentelor si prin promovarea unei distributii egale de aer cald prin adapost, ex. prin distribuirea uniforma in spatiu a echipamentelor de incalzire. O distributie egala ar impiedica ca senzorul amplasat intr-un loc mai rece din adapost, sa activeze nejustificat instalatia de incalzire.

* senzorii de control trebuie sa fie verificati regulat si mentinuti curati astfel ca ei sa fie capabili sa detecteze temperatura la nivelul lotului de animale

* aerul cald din aria din imediata vecinatate de sub nivelului acoperisului poate fi circulat in jos spre nivelul dusumelei

* minimizarea ratelor de ventilatie, atat cat permit cerintele interioare de climat, reduce pe mai departe caldura pierderile

* plasarea orificiilor de ventilatie in partea de jos a peretilor (deoarece caldura tinde sa se ridice) va reduce pierderile de caldura

* aplicarea pe mai departe a izolatiei pe dusumea, ex. pe deasupra materialului specific de izolatie deja aplicat din constructie pe dusumea, ceea ce va reduce pierderile de caldura si deci consumul de combustibil (in special pentru nivele ridicate de apa freatica)

* crapaturile si gaurile din constructia adapostului trebuie sa fie reparate

* in adapostul pentru ouatoare caldura poate fie recuperat cu un agent calorifier intre aerul care intra si care iese. Acest tip de sistem este utilizat pentru a incalzi aer pentru a usca gainatul de pe benzile de sub custi, reducand astfel emisiile de amoniac.

Control ventilatiei minime necesita deasemeni cladiri bine etansate. Daca este necesara incalzirea pentru mentinerea continutului de umiditate al asternutului, toate sursele ne-necesare de umiditate trebuie sa fie corectate (ex. pierderile prin scurgere din dispozitivele de baut). Ventilatoarele care opereaza intermitent trebuie echipate cu obloane pentru a reduce pierderea de caldura.

Au fost raportate economii de pana la 0.9 kWh per pasare vanduta per an acolo unde rata de ventilatie a fost cu 10% mai ridicata decat este necesar.

Pentru Europa nord vestica, sunt recomandate valori pentru U de 0.4 W/m²/°C sau mai bune pentru izolatia cladirii unde sunt planificate noi adaposturi pentru pasari.

1.2 Energia electrica

Masurile general de reducere a consumului de energie electrica sunt:

* selectarea corecta a tipului de ventilatoare si analiza pozitionarii lor in cladire

* instalarea ventilatoarelor cu un consum de energie scazut per m³ de aer

* utilizarea eficienta a ventilatoarelor, ex. operarea unui ventilator la intreaga capacitate este mai economica decat operarea a doua ventilatoare la jumatate din capacitatea lor

* aplicarea luminii fluorescente in loc de becuri cu incandescenta (desi s-a raportat ca nu este sigur faptul ca sunt adecvate din punct de vedere “biologic”)

* aplicarea schemelor de iluminat, de exemplu, utilizand o perioada iluminatul variabil cum ar fi o iluminare intermitenta cu o perioada cu lumina si cu 3 perioade de intuneric in loc de un iluminat timp de 24 ore per zi, reduce cantitatea de energie electrica cu o treime.

Cercetarile au fost facute de catre Applied Research Station in Spelderholt, Olanda, la uscarea gainatului de la ouatoare in sisteme cu custi, prin aplicarea uscarii intermitente cu aer.

Aceasta a implicat trei incercari, rezultatele fiind aratate in Tabelul 12.

Literatura de referinta: [26, LNV, 1994] si [73, Peirson, 1999] si [107, Germania, 2001]

Tabelul 12: Uscarea intermitenta cu aer a gainatului la ouatoare in sisteme de custi

Sursa: Applied Research Station, Spelderholt, Olanda. Articol in Pluimveehouderij, 22 Decembrie 2000

1.3 Iluminarea cu consum redus de energie

Descriere: Utilizarea de diferite tipuri de lampi, altele decat becurile in adaposturile de pasari poate reduce consumul de energie. In loc de becul cu filament, poate fi aplicata lumina fluorescenta (lampi TL) in combinatie cu un dispozitiv de ajustare a frecventei micro-flasurilor (>280000), astfel ca animale sa nu fie capabile sa distinga fluctuatiile rapide tipice pentru aceasta iluminare.

Exista diferite tipuri de lampi fluorescente pe piata (tipul depinzand de producator). Cateva exemple sunt:

* lampi TL (0 38 mm), 20, 40 60 Watt, ne-ajustabile

* lampi TLM (0 38 mm), 40 si 60 Watt, ajustabile, aplicare la temperaturi joase,

umiditate relativa inalta, si aprindere rapida fara starter

* lampi TLD (0 26 mm), 18, 36 si 58 Watt

* TLD HF (frecventa inalta), 16, 32 si 50 Watt, intotdeauna in combinatie cu intrerupator electronic, gradual

* lampi SL, 9, 13, 18 si 25 Watt, lampi fluorescente cu tube curbat, pot fie utilizate in socluri pentru becuri, ne-ajustabile.

Beneficii realizate pentru mediu: In Tabelul 13 sunt comparate un numar de lampi. Lampile fluorescente au o mai ridicate capacitate de iluminare per unitate de energie (lumen/Watt) decat becurile conventionale. Puterea si numarul de ore de utilizare vor determina consumul de energie anual. Inlocuind becurile cu filament cu lampi fluorescente compacte se poate economisi pana la 75 % din energia utilizata. Inlocuirea tuburilor fluorescente de 38 mm cu cele de 26 mm care au putere mai scazuta pot economisi pana la 8 % din energia utilizata.

Tabelul 13: Fluxul specific de lumina si ajustabilitatea la diferite tipuri de becuri si lampi fluorescente

[26, LNV, 1994]

Aplicabilitate: Ajustarea imposibila de la cateva tipuri le face mai putin potrivite pentru adaposturi de animale. In aceasta grupa tipurile TLM sunt usor ajustabile, dar TLD nu sunt. Cu toate acestea tipul cu frecventa inalta (TLD HF) are cel mai ridicat “flux de lumina” specific si este ajustabile, dar necesita un dispozitiv de adaptare. Multe dintre lampi pot fie aplicate in adaposturi existente, exceptand tipul TLD HF. O indicatie referitoare la longevitatea in functionare este data in tabelul urmator. Longevitatea de functionare este definita pentru becurile cu filament ca fiind momentul cand 50 % s-au ars si pentru lampile fluorescente cand ele dau cu 20 % mai putina lumina si 10 % s-au ars. Gradarea luminii afecteaza longevitatea si reduce perioada economica de viata (la becuri cu filament in mod particular).

Efectul aplicarii diferitelor tipuri de iluminat asupra sanatatii animalelor nu a fost evaluat, dar poate fi luat in considerare acum si pe viitor.

Tabelul 14: Indicarea longevitatii la diferite tipuri de lampi in adaposturi de pasari [26, LNV, 1994]

Costuri: Lampile fluorescente sunt in general mai scumpe decat becurile cu filament. TLD/HF este de la 2 al 3 ori mai scumpa decat tipul TL-D. Costurile anuale de operare (incluzand amortizarea noii instalatii) depinde in mod clar de pretul energiei electrice ca si de numarul de inlocuiri care trebuie facute.

S-a fost observate ca tipul SL sau similar a fost aplicat in multe instalatii, deoarece acest tip de lampa poate fie usor aplicat pe o instalatie existenta pentru filament bulb instalatie.

Ferme de referinta: Economia de energie la iluminare are o larga aplicare. Literatura de referinta: [26, LNV, 1994]

1.4 Recuperarea de caldura in adaposturi pentru ouatoare cu asternut, prin dusumea incalzita si racita (sistemul combideck)

Descriere: In mod normal, exista un sistem de incalzire a aerului in crescatoriile pentru pasari de carne. “Sistemul combideck” incalzeste dusumeaua si substantele (cum ar fi asternutul) la partea superioara. Sistemul consta intr-o pompa de caldura, o facilitate subterana de inmagazinare constand in tuburi, si un strat izolator cu benzi alternante (spatiu intermediar 4 cm) 2 – 4 metri sub dusumea. Sistemul utilizeaza doua circuite de apa: unul servind pentru adapost si altul cu role de inmagazinare subterana. Ambele circuite sunt inchise si conectate la o pompa de caldura.

In adapostul pentru pasari de carne, benzile alternante sunt puse intr-un strat izolator sub dusumeaua de beton (10 - 12 cm). Depinzand de temperatura apei care curge printre benzi, dusumea si asternut aceasta va fi fie incalzita, fie racita.

Caldura poate fie luata din apa calda care paraseste adapostul si poate fie returnata la circuitul de apa calda din dusumea. Caldura disipata prin pompa de caldura este depozitata in tuburile izolate din subteran si poate fie pompata oriunde este necesar.

Cand pasarile pentru carne intra in prima zi a ciclului de productie, apa este incalzita si alimentata prin benzi sub dusumea pentru a incalzi dusumeaua. Pasarile pentru carne necesita caldura pana in aproximativ a 21-a zi (aproximativ 28 °C). Dupa o scurta perioada de echilibru, procesul de crestere genereaza o cantitate mare de caldura si aceasta caldura este in mod normal radiata in solul de sub cladire. Aceasta caldura este acum absorbita de un flux de apa rece si directionata inapoi spre o pompa de caldura. Pompa de caldura circula caldura din circuitul de apa al adapostului spre cel de-al doilea circuit de apa ciclu care inmagazineaza caldura in subteran. In acelasi timp, pasarile sunt racite si temperatura fiind mentinuta la aproximativ 25 °C.

1. Pompa caldura

2. Conducte tur si retur ale schimbatorului de caldura al adapostului

3. Izolatie

Beton

5. Asternut din talas

6. Conducte tur si retur ale schimbatorului de caldura subteran

Figura 3: Reprezentarea schematica a sistemului instalatiei de recuperare caldura intr-un o adapost pentru pasari de carne

Ciclu de productie

Incalzire/racire

Zile

Faza 1 – Incalzire

Faza 2 – Echilibru

Faza 3 – Racire

Faza 4 - Echilibru

Figura 4: Reprezentarea grafica a principiului de lucru al “ sistemului combideck” in timpul unui ciclu de productie

Dupa ce pasarile pentru carne parasesc adapostul, acesta este golit si curatat. O data ce este gata pentru urmatorul ciclu de productie, apa calda din depozitul subteran este pompata sus si este circulata prin pompa de caldura, incalzind apa din circuitul adapostului. Dusumeaua este pre-incalzita si acum va fi necesara mai putina energie pentru incalzire dusumelei la temperatura necesara pentru adapostirea noilor pasari pentru carne. O data ce pasarile pentru carne sunt in adapost (Faza 1), caldura inmagazinata este utilizata si numai o putina incalzire suplimentara poate fi necesara.

Dupa o scurta faza intermediara (Faza 2), racirea este necesara din nou (Faza 3) si caldura disipata din adapost va fi depozitata subteran si va fi disponibila pentru urmatorul ciclu de productie.

Beneficii realizate pentru mediu: Este in principal realizata reducerea consumului de energie. Re-utilizarea caldurii generate intr-un ciclu precedent de productie reduce rata de ventilatie (14 %). Cantitatea depinde de instalatie, a fost realizata o reducere de pana la 50 % in energia utilizata. Date ce ilustreaza acestea sunt prezentate in Tabelul 15.

Efecte asupra mediului: emisia medie de amoniac la 4 cicluri de productie a fost 0.045 kg NH₃ per loc pasare de carne per an. Instalatia de referinta emite 0.066 kg NH₃ per loc pasare de carne per an. Reducerea de emisie de NH₃ in aer cu acest sistem este de aproximativ 32 %.

Pre-incalzirea inainte de asternere si introducerea de pasari va evita formarea condensului pe dusumea si inmuierea asternutului. Mixtura de gainat-asternut nu este maruntita, de ex. la sfarsitul perioadei de adapostire, pentru ca aceasta ar conduce la emisii ridicate.

Sistemul are o performanta mai buna la productia de pasari de carne (reducere mortalitate, pret mai ridicat al carnii, o mai buna ratie de hrana) si un efect pozitiv asupra conditiei animalului (mai putin stres datorat caldurii, mortalitate mai scazuta, servicii veterinare mai putin necesare). [178, Olanda, 2002]

Tabelul 15: Rezultatul aplicarii sistemului combideck [113, R&R Sisteme BV, 1999]

Date operationale: Pentru 80000 pasari pentru carne au fost utilizate trei pompe de caldura, fiecare de 0.1 kW_e. Pasarile pentru carne au fost adapostite la o densitate de 18 pasari/m2. Procentajul de mortalitate pentru 6 cicluri este in medie 2.34%

(valori intre 1.96 – 3.24). Conditiile de adapostire nu au cauzat nici un fel de probleme. La inceput s-a dezvoltat pe dusumeaua rece o cantitate mica de condens, dar aceasta a disparut rapid si nu a cauzat efectul de dusumea umeda sau asternut umed. Un adapost existent nu necesita nici o schimbare pentru a se aplica sistemul combideck, cu exceptia unei rate de ventilare mai redusa. Este posibila constructia modulara a sistemului.

In 2001, au fost evaluate si comparate performantele cresterii de pasari pentru carne pe o ferma cu doua sisteme de adapostire diferite. Un adapost a fost echipat cu sistemul combideck (Adapostul 2) si altul fara (Adapostul 1). Rezultatele sunt aratate in Tabelul 16. El arata ca rata de mortalitate si costurile de energie sunt mai scazute in Adapostul 2, ex. adapostul echipat cu sistemul combideck. Cu toate acestea, surplusul de cost per kilogram pasare de carne este mai ridicat.

Tabelul 16: Nivelele de crestere pasari in ferma la Henk Wolters, Dalfsen, Olanda [178, Olanda, 2002]

Aplicabilitate: Acest sistemul poate fie aplicat in adaposturi noi si existente. Daca sunt construite la adaposturi existente, costuri sunt usor mai ridicate din cauza izolatiei necesare. Vor fi necesare lucrari de constructii si terasamente in ferma, depinzand de locatia adapostului.

Cu un lant de cateva crescatorii pentru pasari de carne, poate fie posibil a se utiliza apa incalzita dintr-un adapost (ce este golit) pentru a incalzi altul (ce va fi populat), care poate reduce mai mult energia necesara pentru pompare. Cu toate acestea, aceasta idee nu a fost inca pusa in practica.

Conditiile de sol trebuie sa permita instalarea unui depozit inchis subteran pentru apa circulata. Tehnica este mai putin potrivita in ariile cu sol tare si bolovanos. Sistemul este aplicat in Olanda si in Germania la o adancime de 2 – 4 metri.

Pana acum nu au fost prezentate informatii despre aplicarea sistemului combideck in climate unde ingheturile sunt mai lungi si este greu de a penetra solului.

Costuri: Costurile investitiei sunt 2 EUR per loc pasare, cu 20 pasari pentru carne per m². Costurile operationale (amortizare, dobanda si intretinere) sunt 0.20 EUR per loc pasare - an. Benficiile anuale crescute raportate compenseaza costurile operationale anuale cu un factor de aproximativ 3. De exemplu, costurile veterinare au fost reduse cu aproximativ 30 %. Costurile de energie au fost reduse cu aproximativ 52 %. Timpul de recuperare este aproximativ 4 – 6 ani. [178, Olanda, 2002]

Unde se aplica preturi mici la electricitate in timpul unei anumite parti din zi, poate fi posibila o reducere de cost mai mare.

Ferme de referinta: In 2001, 5 intreprinderi aplica acest sistem cu un total de 500000 pasari pentru carne (4 intreprinderi in Olanda si 1 in Germania). In 2002, este in constructie un sistem pentru 500000 locuri de pasari. La finele lui 2002 totalul de locuri de pasari disponibile in Olanda cu acest sistem este asteptat sa atinga 1 – 1.5 milioane, echivaland cu aproximativ 2 – 3 % din totalul productiei din Olanda. [178, Olanda, 2002]

Literatura de referinta: IMAG, Raport 98-1004

2 Buna practica pentru o mai eficienta utilizare a energiei la fermele de porci

Cele mai mari oportunitati pentru economii in consumul de energie pot fi ierarhizate in ordinea prioritatii in:

1. incalzire

2. ventilatie

3. iluminat

preparare hrana.

Masurile operationale generale de reducere a consumului de energie in fermele de porci sunt:

* mai buna utilizare a capacitatii disponibile in adapost

* optimizarea densitatii animalelor

* scaderea temperaturii atat cat conditia animalului si productia permit.

Cateva posibilitati pentru reducerea consumului de energie sunt:

* reducerea ventilatiei, luand in considerare nivelele minime necesare pentru buna conditie a animalului

* izolarea cladirii, in mod particular izolarea tevilor de incalzire

* optimizarea pozitiei si ajustarea echipamentelor de incalzire

* luarea in consideratie de recuperarii de caldura

* luarea in consideratie a utilizarii boilerelor de inalt randament in noile sisteme de adaposturi.

Pentru sistemele cu ventilatie fortata, concentratiile de emisii si cerintele specifice de energie cresc cu cresterea fluxurilor de aer, cum ar fi de exemplu vara. Sistemele de ventilatie fortata sunt proiectate, construite si operate astfel ca rezistenta fluxului din sistemul de ventilatie sa fie cat mai mica posibil, ex.:

* avand tuburi scurte de aer

* includerea in traiectul aerului a tuburilor fara schimbari subite de sectiune transversala

* limitarea schimbarilor de directie a tuburilor de aer, sau obstructiilor (ex. strangulari)

* indepartarea oricarei depozitari de praf in sistemele de ventilatie si pe ventilatoare

* evitarea amplasarii invelitorii de protectie la ploaie deasupra punctelor de deversare.

Cresterea pernelor de aer in exhaustare prin aplicarea unor viteza mari de evacuare poate fi specifica acolo unde este absolut necesar pentru controlul mirosului. Sistemele de ocolire pentru asigurarea de viteze mari de aer de-a lungul anului conduc la o dublare a necesarului de energie.

Trebuie alese ventilatoarele cu cel mai scazut consum posibil de energie pentru o rata de volum de aer si pentru o presiune de aer date. Ventilatoarele cu turatie scazuta (unitati de viteza scazuta) utilizeaza mai putina energie decat acele care opereaza la turatie ridicata (unitatile de viteza ridicata). Ventilatoare de viteza scazuta pot sa fie utilizate numai daca sistemul de ventilatie prezinta o rezistenta scazuta a fluxului de aer (<60 Pa).

Ventilatoarele proiectate pe baza tehnologiei EC (comutare electronica) manifesta o cerinta de energie semnificativ mai redusa, in mod particular pentru domeniul de viteza reglat, decat ventilatoarele controlate de transformator electronic. Noile ventilatoare ce economisesc energia au o cerinta de energie cu 30 % mai scazuta, astfel ca investitia este amortizata relativ rapid in ciuda unor preturi mai ridicate de achizitie. Daca pentru a ventila un adapost este in functiune o serie de ventilatoare, se recomanda o dispunere a ventilatoarelor in serii multiple cu intrerupatoare de grup. Aceasta inseamna ca activarea sau dezactivarea succesiva a fiecarui ventilator individual controleaza volumul fluxului de aer. Pentru maximum de eficienta, intr-o asemenea dispunere fiecare ventilator opereaza si contribuie la ventilatia necesara volumului la capacitatea lui maxima. Volumul de aer corespunde cu numarul de ventilatoare activate.

Semnificative reduceri in consumul de energie pot fie realizate cu un sistem combinat pentru controlul sistemelor de incalzire si ventilatie este optim adaptat la cerintele animalelor.

Sistemele pentru exhaustare aer pentru curatire pot creste semnificativ rezistenta fluxului de aer din sistemele cu ventilatie fortata. Pentru a livra cantitatile cerute de aer, in mod particular pe timp de vara, pot fie necesare ventilatoare cu capacitate mai mare cu o mai ridicata economie specifica de energie. In plus, energia este necesara pentru operarea pompelor pentru circularea apei in bio-epuratoare si pentru operatiuni umidificare in bio-filtre (Sectiunea 6.5).

La adapostirea scroafelor, este instalat un sistem de incalzire zonala pentru incalzirea ariei cu purcei mici. Incalzirea cu apa calda in dusumea este mai eficienta energetic decat un sistem electric de incalzire in dusumea sau utilizarea de radiatoare cu infrarosu. Pentru adaposturi cu ventilatie naturala, aria de odihna este amplasata in boxe izolate termic (asa-numitele staule tip boxa si culcus) pentru a evita necesitatea de incalzire aditionala.

In operarea facilitatilor pentru producere de biogaz, energia generata (energie si caldura) din biogazul produs poate fie utilizata (recuperata) pentru a o inlocui pe cea generata de combustibilii fosili. Cu toate acestea, s-a raportat ca numai facilitatile pentru purcei si distileriile agricole sunt capabile sa utilizeze energia pentru incalzire tot timpul anului.

Consumul de energie pentru prepararea hranei poate fie redus cu aproximativ 50 % cand hrana este transferata mecanic, si nu pneumatic (suflata) din moara la dozator sau in depozit.

Exemplele arata ca utilizarea corpuri de incalzit performante in adaposturile pentru fatare pot reduce consumul de energie de la 330 kWh per scroafa per an pana la 200 kWh per scroafa per an.

Literatura de referinta: [27, IKC Veehouderij, 1993] si [72, ADAS, 1999]

5 Tehnici pentru reducerea emisiilor din adaposturi pentru pasari

Aceasta sectiunea reflecta informatiile adunate si se concentreaza pe masurile de reducere a emisiilor in aer din adapostul pentru pasari. Aceste emisii pot fie reduse prin reducerea cantitatii de excremente, prin schimbarea compozitiei lor si/sau prin indepartarea lor din adapost, si fie prin depozitarea lor in alta parte sau prin aplicarea imediata a acestora pe camp. Reducerea de emisie de NH₃ prin uscare previne evacuarea N din excremente si astfel mentine concentratia de N in excremente. In consecinta este disponibil mai mult N in excremente si prin aceasta mai mult N aplicat pe camp si N potential a fi emis in timpul imprastierii pe camp.

O descriere tehnica a unui numar de tehnici este data in Sectiunea 2.2, iar in aceasta sectiune vor fie evaluate tehnicile integrate, proiectele imbunatatite si tehnicile de control al poluarii printr-un numar de caracteristici, cum ar fi performanta si aplicabilitatea lor.

Datele cuantificate provin indeosebi din Olanda, Italia si Germania. Alte surse au raportate tehnicile aplicate, dar fara a da nivelele de performanta asociate mediului. Referitor la nivelele de emisie, nivelele olandeze au fost obtinute urmand un protocol specific (vezi Anexa 7.5) aplicand cerintele pentru adapost si conditiile referitoare la adapost, hranire etc. Datele din Italia au fost calculate sau masurate, dar protocolul aplicat nu a fost raportat. Informatiile germane nu contin factorii de emisie sau procentajele de reducere, in timp ce tehnicile de adapostire si sistemul de management sunt bine descrise.

Observati ca, datele referitoare la costuri trebuie sa fie interpretate cu precautie. De exemplu, datele din Italia asupra costurilor iau in consideratie beneficiile sau costurile negative ce au rezultat din aplicarea unei tehnici, in timp ce datele din alte tari nu fac aceasta. Costurile din Germania au fost raportate impreuna cu factorii utilizati pentru calcularea costurilor fortei de munca si amortizarea costurilor.

5.1 Tehnici pentru adapostirea gainilor ouatoare in custi

Aceste tehnici integrate pot fie considerate ca fiind o diversitate de proiecte de adaposturi facilitati, tipuri de custi, sisteme de evacuare gainat si facilitati de depozitare gainat. Multe tehnicile reprezinta o imbunatatire a depozitarii libere a gainatului sub custi. Aceasta tehnica nu este considerata a fi o potentiala BAT, dar serveste ca sistem de referinta si este nu mai este descrisa. Emisiile asociate de amoniac din acest tip de adapost (adapost si depozitare combinate) au fost raportate ca variind de la 0.083 (Olanda) la 0.220 (Italia) kg NH₃ per loc pasare per an.

Tehnicile sunt in primul rand aplicate la evacuarea gainatului din zona custilor catre o facilitate de depozitare, care este conectata cu zona custilor sau care poate fi o cladire de depozitare separata de ferma. Pentru a compara aceste sisteme, atat emisia din custi cat si emisia din aria de depozitare trebuie sa fie evaluate. Emisiile din depozitare depind de continutul de materie uscata (materie uscata-%) din balegarul care este evacuat din adapost si de temperatura aerului in aria de depozitare si in gramada de gainat. Emisiile de amoniac din stratul de excremente rezulta din reactiile chimice din balegar si sunt intensificate de continut lor de umiditate, desi adaugand apa pentru formarea unei mixturi de dejectii se vor reduce emisiile de amoniac. Este inca practicata adaugarea de apa pentru o mai usoara pompare a mixturii de dejectii, dar acest procedeu este in scadere datorita mirosului si volumului mare. Uscarea gainatului este o cale de inhiba reactiile chimice si astfel se vor reduce emisiile. Cu cat gainatul este uscat mai rapid, cu atat este mai scazuta emisia de amoniac. Se aplica o diversitate de tehnici care creeaza un curent de aer peste banda cu gainat, care intensifica uscarea excrementelor. O combinatie formata din evacuarea frecventa si uscarea balegarului da cea mai buna reducere de emisii de amoniac din adapost si deasemeni reduce emisiile din facilitatile de depozitare, dar cu un cost asociat pentru energie.

Cum a fost explicat in Sectiunea 2.2, este facuta o distinctie intre adapostirea in custi si fara custi. Aplicarea tehnicilor la adaposturile existente pentru ouatoare trebuie sa fie evaluata in lumina noii legislatii europene referitoare la conditia gainilor ouatoare [74, EC, 1999], care va elimina gradual sistemele cu custi utilizate in mod obisnuit si permite numai proiecte imbunatatite cu custi sau sisteme alternative (in libertate sau tip hambar). Este sugerat ca dat fiind ca perioada de eliminare graduala se va finaliza la 01-01-2012 costurile de aplicare a tehnicilor la adaposturile noi si existente pot sa fie evaluate cu o perioada limitata de amortizare de 10 ani.

Tabelul 17: Centralizarea caracteristicile tehnicilor sistemului integrat pentru adapostire tip baterie de gaini ouatoare

5.1.1 Sisteme de custi cu depozitare deschisa a balegarului (groapa adanca sau sisteme amplasate la inaltime si cu canal)

Descriere: Aceste sisteme de adaposturi au fost deja descris in Sectiunea 2.2.1.1.2. custile etajate vertical din partea superioara a adapostului au o legatura deschisa cu aria de depozitare din partea inferioara de dedesubt.

Beneficii realizate pentru mediu: Un ventilator centrifugal impinge aerul din adapost peste custi si gramada de gainat. Desi gainatul este uscat cu aer, pot apare ceva fermentatii anaerobice ceea ce poate cauza emisii ridicate de amoniac. Datele raportate referitoare la emisiile de la evacuarea ventilatoarelor variaza intre 0.154 (estimat in Italia) si 0.386 (masurat in Olanda) kg NH₃ per loc de gaina ouatoare per an. Diferenta este semnificativa dar este probabil datorata diferitelor conditii climatice. Acest sistemul arata o mai buna performanta in climatele mediteraneene decat in climate cu temperaturi mai scazute [182, TWG, 2002].

Este asumat ca un canal are aceleasi nivelele de emisie ca si o groapa de adancime. In mod particular iarna, cand ratele de ventilatie sunt mai scazute, concentratia de amoniac din aria cu pasari poate fie redusa, dar nu si emisiile din depozitarea gainatului.

Asigurand aerisirea aditionala a gainatului utilizand tuburi perforate de polietilena se pot obtine emisii mai scazute, dar nu au fost raportate date.

Efecte asupra mediului: aplicarea acestor sisteme necesita energie pentru ventilatoare, dar trebuie sa fie observat ca ventilatoarele vor servi si la depozitarea gainatului si la ariile din adapost.

Date operationale: Acest sistem de adapostire produce un gainat cu un continut de materie uscata de 50 - 60 %. Deoarece gainatul este astfel rapid uscat, exista miros scazut in custi. Emisia apare la deversarile in aria deschisa de depozitare. De obicei, gainatul este depozitate pentru un ciclu intreg (13 - 15 luni). Nu este necesara alta facilitate separata de depozitare.

In practica, problemele apar la canale si la gropile de adancime datorita concentratiilor nivelului de amoniac, care pot fi asa de mari incat este dificil a lucra in aceste arii. Mustele si ouale murdara pot deasemeni cauza probleme, dar o buna intretinere ar trebui sa controleze acest fapt.

In Olanda acest sistemul este eliminat din cauza problemelor cu emisiile de amoniac, cu mustele si mirosul [179, Olanda, 2001].

Aplicabilitate: In Italia, acest sistem este aplicata la marile ferme, din moment ce forta de munca necesara este scazuta. Cu toate acestea, sistemul poate fi aplicat numai in noile adaposturi, din moment ce ieste nevoie de suficienta inaltime pentru depozitare gainat, desi este posibil ca o cladire corespunzatoare existenta, cum ar fi o cladire cu 2 etaje existenta, poate fi convertita intr-un adapost amplasat la inaltime, dar nu sunt informatii care sa demonstreze aceasta.

Costuri: Costurile suplimentare ale investitiei pentru un spatiu aditional de depozitare la nivelul solului sunt raportate a fi partial compensate de faptul ca nu este necesara depozitare externa [127, Italia, 2001]. Costurile suplimentare ale investitiei comparate cu an sistemul de depozitare deschis se ridica la 0.8 EUR per loc pasare. Costurile suplimentare pentru energie sunt 0.03 EUR /an per loc pasare. Costurile suplimentare totale anuale sunt 0.12 EUR per loc pasare per an. Aceasta inseamna ca la o reducere de la 0.220 la 0.154 kg NH₃ per loc pasare per an (ex. 30 %) costul este redus cu aproximativ 1.84 EUR per kg NH3.

Ferme de referinta: Adaposturi cu gropi de adancime sunt utilizate in cateva State membre (Marea Britanie, Olanda (2.5 milioane gaini) si Italia (8 - 9 milioane gaini)).

Literatura de referinta: [10, Olanda, 1999], [119, Elson, 1998] [179, Olanda, 2001]

5.1.2 Sistem de custi in adapost amplasat pe stalpi

Descriere: O scurta descriere este data in Sectiunea 2.2.1.1.3. In acest sistemul, custile etajate vertical cu dusumea inalta si arie de depozitare dedesubt nu au legatura deschisa. Cu toate acestea, aria de depozitare este deschisa pentru conditiile climatice.

Beneficii realizate pentru mediu: Emisiile (miros, amoniac) din adapost si depozitare trebuie sa fie evaluate impreuna cu o evaluare corespunzatoare a acestui sistem de adapostire. Emisiile din adapost sunt considerate a fi foarte scazute. Se crede ca adaposturile pe stalpi sunt mai bune decat cele cu sistem de gropi de adancime in ceea ce priveste manipularea reziduurilor, uscare gainat si nivelele de amoniac din emisie, dar nu au fost remise date care sa sustina aceste observatii. Emisiile sunt dificil de masurat la depozitarea gainatului in depozite deschise. S-a raportat ca nivelele de amoniu si azot in gainat raman la un nivel ridicat si astfel se estimeaza ca emisia de amoniac este scazuta. Emisia, si prin urmare performanta legata de mediu, va varia depinzand de conditiile climatic.

Efecte asupra mediului: Este necesara energie pentru ventilatia adapostului si pentru deschiderea vanelor automate vane (daca este cazul).

Date operationale: Tot gainatul provenit din jgheabul custii este directionat pentru a fi depozitat gravitational. Screperele trebuie sa opereze de doua sau trei ori pe zi pentru a asigura ca tot gainatul este suficient de vascos pentru a se acumula in gramezi laterale inalte cu o suprafata mare pentru uscare. Uscarea este graduala, desi este mai mare primavara si vara in conditiile de caldura cand ventilatia maxima este in functiune. In teste, nivelele de umiditate in gainat au fost sub 20 % (sau mai mult de 80 % continut de materie uscata) la sfarsitul anului si nivelele de amoniac in aria cu pasari nu au depasit 3 ppm.

Aplicabilitate: Vechile adaposturi cu gropi de adancime pot fi transformate in adaposturi pe stalpi dar se ivesc cateva probleme legate de proiectare. Aceasta tehnica necesita un sistem diferit de management decat cel cu gropi de adancime. Proiectarea clapetelor este un punct critic, din moment ce deschiderea lor trebuie sa varieze conform cu ratele de ventilatie, si trebuie fie complet deschise pentru indepartarea gainatului si cu mod de functionare autoprotejat . Clapetele bine proiectate sporesc uscarea gainatului si exclud intrarea vantului in aria cu pasari.

Ferme de referinta: Adaposturile pe stalpi au fost dezvoltate si aplicate in Marea Britanie. Literatura de referinta: [119, Elson, 1998]

5.1.3 Sistem de custi cu indepartare gainat cu screpere si depozitare inchisa

Descriere: Acest sistemul este o alternativa la sistemul deschis de depozitare, dar aici este utilizata o groapa mai putin adanca si gainatul este indepartat frecvent. Gainatul este frecvent indepartat si transportat in afara fermei sau depozitat in ferma in depozite separate.

Beneficii realizate pentru mediu: Emisiile din acest sistem sunt o combinatie de emisii din aria adapostului si separat din facilitatea de depozitare. Emisia din adapost a fost raportat a fie egala cu cea din sistemul de referinta, ex. 0.083 kg NH₃ per loc pasare per an. Emisiile de miros sunt considerate a fie mai scazute decat acelea din sistemul de referinta, deoarece se pot dezvolta mai putine puncte de reactie anaerobice.

Efecte asupra mediului: Acestea depind de diferenta dintre consumul de energie pentru operarea unui incarcator frontal o data sau de doua ori pe an si energia necesara pentru operarea unui screper la fiecare doua zile.

Date operationale: Nu exista cerinte specifice pentru operarea acestui sistem, altele decat pentru operarea screperului.

Aplicabilitate: Este un sistem simplu dar pentru aplicarea lui este nevoie de facilitate separata de depozitare. Nu se estimeaza ca acest sistem sa fie aplicat pe mai departe la adaposturi noi.

Costuri: Acesta este considerat a fi un sistem cu costuri scazute.

Ferme de referinta: Datele despre aplicarea sa in Olanda, arata ca mai putin de 1 % din fermele de ouatoare aplica acest sistem.

Literatura de referinta: [10, Olanda, 1999], [26, LNV, 1994], [122, Olanda, 2001]

5.1.4 Sistem de custi cu evacuarea gainatului cu benzi pentru gainat si depozitare inchisa

Descriere: Sistemul include indepartarea gainatului cu benzi si este descris in 2.2.1.1.5. Avand benzi curate si efectuand evacuari frecvente a gainatului intr-un depozit inchis conduce la emisii scazute de monta din aria adapostului. O modificare a sistemului de custi asigura indepartarea mai eficienta gainatului, adaugand extensii pentru buncar care matura excrementele spre banda care ruleaza intre custi. Acest sistemul necesita facilitate de depozitare aditionala.

Beneficii realizate pentru mediu: performanta de mediu a acestui sistem depinde de frecventa de evacuare a gainatului, desi este cu certitudine mai bun decat sistemul cu screper (1.5.3), care de obicei mai lasa ceva gainat in urma. Frecventa mai ridicata de evacuare duce la o emisiei mai scazuta din adapost, ex. daca gainatul este indepartat cel putin de doua ori pe saptamana este raportata o emisie redusa de 0.035 kg NH₃ per loc pasare per an. Cu o frecventa de evacuare de doua ori pe zi, emisia de amoniac a scazut la 0.020 kg NH₃ per loc pasare per an.

Deoarece gainatul este transportat afara din adapost si nu exista reziduuri de gainat pe benzile de gainat, este obtinut un nivel mai scazut de miros, care imbunatateste climatul in adapost. Cu acest sistem nu se produce uscarea gainatului si gainatul umed paraseste adapostul spre a fi depozitat in alta parte sau spre a fi aplicat imediat pe camp.

Efecte asupra mediului: Aplicarea acestui sistem necesita energie aditionala pentru actionarea benzilor. Emisia cea mai scazuta este realizata prin ambelor sisteme cu dispozitive cu screpere aplicate la buncar si prin actionarea mai frecventa a benzii pentru gainat. Este asumat ca orice cantitate de energie aditionala necesara este datorata numai actionarii mai frecvente a benzii de gainat.

Date operationale: Este produs gainat umed in loc de gainat uscat.

In Olanda acest sistemul este eliminat treptat din cauza costurilor ridicate pentru vanzarea gainatului umed si datorita emisiilor relativ ridicate de amoniac [179, Olanda, 2001].

Aplicabilitate: Custile cu benzi pentru gainat pot fi utilizate in cladiri noi si existente. Ele sunt de obicei aplicate la custile etajate vertical. Sistemul de referinta ar trebui inlocuit total. Este in dubiu daca metoda cu indepartare frecventa poate fi considerata o imbunatatire comparativ cu sistemele mai sofisticate disponibile.

Costuri: costurile suplimentare ale investitiei pentru operarea de doua ori pe saptamana comparate cu sistemul deschid de depozitare sunt 1.14 EUR per loc pasare. Construirea buncarului necesar pentru o mai frecventa evacuare necesita costuri suplimentare. Aceste costuri nu au fost raportate. Cu o reducere de 58% a emisiei (comparata cu sistemul de referinta) costurile relative sunt aproximativ 23.6 EUR per kg NH₃ redus. Costurile suplimentare pentru operare per gaina ouatoare per an sunt 0.17 EUR.

Ferme de referinta: In Olanda aproximativ 3.524 milioane gaini sunt crescute in aceste sisteme. Acest sistemul este instalat rar in cladiri noi. Nu au fost raportate date despre aplicarea sistemului cu construire de buncar.

Literatura de referinta: [10, Olanda, 1999], [128, Olanda, 2000] [179, Olanda, 2001]

5.1.5 Sistem de custi etajate vertical cu benzi pentru gainat si uscare a gainatului

In aceasta sectiune sunt prezentate variate solutii care au fost dezvoltate pentru colectarea gainatului pe benzile de dedesubtul custi, in interiorul adapostului , impreuna cu beneficiile lor asociate asupra mediului.

5.1.5.1 Sistem de custi etajate vertical cu benzi pentru gainat cu uscare fortata cu aer

Descriere: Gainatul de la gainile ouatoare este colectat pe o banda pentru gainat, cate o banda pentru fiecare etaj de custi. Deasupra benzii este plasat un tube perforat care sufla aer (care poate fi pre-incalzit) peste gainatul de pe banda. Gainatul este indepartat din adapost o data pe saptamana intr-un depozit acoperit din afara adapostului, unde gainatul poate fi depozitate timp mai lung. La cateva ferme, gainatul este pus in containere si indepartat din ferma in termen de doua saptamani.

1 ventilator centrifugal

2 tub polietilena

3 duct aer distributie

4 duct perforat

5 evacuare gainat de pe banda

6 jgheab condens

Figura 5: Schema unei instalatii cu custi cu uscare fortata (pneumatica)

Canal de aer pentru uscare   Cusca

Banda gainat

Figura 6: Schema solutiei cu doua custi, cu o banda pentru gainat si canal uscare

[10, Olanda, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Cand este instalat un sistemul de uscare fortata cu o capacitate de uscare de 0.4 m³ de aer per gaina ouatoare per ora, atunci pentru perioada de uscare de 7 zile este realizat un continut de materie uscata din gainat de cel putin 45%. Emisia de NH₃ este 0.035 kg NH3 per loc gaina ouatoare per an. Nu ramane gainat pe benzi dupa evacuare.

Efecte asupra mediului: Este necesara energie pentru operarea benzilor si ventilatoarele utilizate sa sufle aer peste gainatul. Este deasemeni necesar un consum aditional de energie daca este aplicata pre-incalzirea. In adaposturile moderne cu custi, pre-incalzirea este realizata prin aplicarea unui schimbator de schimbator de caldura, in care este adus aer exterior si acesta este incalzit de curentul de aer ventilat emis din adapost. Nivelul de energie suplimentara variaza; datele raportate arata utilizarea unui surplus de 1.0 - 1.6 kWh per loc gaina per an comparativ cu sistemul de referinta, ajungand la un total de consum de energie de 2 - 3 kWh per loc pasare ouatoare per an.

Date operationale: Cu acest sistem este posibila obtinerea de emisii foarte scazute de NH₃ si reducerea mirosului in adapost. Aerul pre-incalzit usuca gainatul, dar un beneficiu suplimentar important se obtine prin faptul ca climatul din custi in vecinatatea animalelor este foarte bun. Aceasta permite realizarea unor rezultate de productie mai bune decat la sistemul de referinta.

Aplicabilitate: Acest sistem poate fi aplicata in cladiri noi si existente cu 3 etaje de custi sau mai multe. Instalatia de aerare se poate adauga la un sistem existent de custi cu banda care nu are echipamente de uscare, dar nu au fost raportate exemple practice.

Costuri: Costurile comparate cu sistemul de referinta, trebuie sa tina cont de depozitarea exterioara de gainat care poate fie simpla (fara mixtura de dejectii, doar gainat uscat) si de faptul ca in custile etajate vertical pot fi adapostite mai multe pasari. Depinzand de includerea acestor factori de cost, costurile suplimentare ale investitiei variaza si sunt raportate a fie intre 0.39 EUR (I) si 2.05 EUR (NL) per loc pasare per an.

Costurile aditionala pentru energie vor varia, ca si costuri anuale. Costurile anuale au fost raportate a fi 0.193 EUR (I) si 0.57 EUR (NL) per loc pasare per an.

Eficienta referitor la costuri variaza mult. Pentru o reducere de 60 % comparativ cu sistemul de referinta, aplicarea lor in Italia ar cost 1.45 EUR per kg NH₃ redus, in timp ce in Olanda ar costa 42.70 EUR per kg NH3 redus.

Ferme de referinta: In Olanda 1598 milioane gaini sunt crescute in acest sistem. Sistemul cu emisia de NH₃ de 0.035 kg per gaina ouatoare per an a fost dezvoltat aproximativ cu 12 ani in urma. In prezent, acest sistemul este implementat in multe cladiri noi si reconstruite.

Literatura de referinta: [10, Olanda, 1999]

5.1.5.2 Custile etajate vertical cu banda pentru gainat si cu uscare fortata cu aer cu batator de aer

Descriere: Acest sistemul are acelasi principiul ca si sistemul precedent (5.1.5.1). O serie de batatoare de aer sunt situate deasupra benzii, cu un batator per set de doua custi (spate in spate). Fiecare batator este operat de o tija conducatoare, care dirijeaza toate batatoarele de aer in sir in mod simultan, prin care se circula aerul deasupra benzii de gainat (Figura 7). Diferenta fata de uscarea precedenta a aerului este ca aerul nu este colecta din exterior, fiind doar circulat in interior peste banda de gainat. Acesta poate fi un avantaj deoarece nu necesita aer de preincalzire sau utilizarea de schimbatoare de caldura, ca in cazul recircularii de aer (in consecinta nu exista probleme de imbacsire cu praf ca la schimbatoare sau in ductele de aer). Gainatul este indepartat din adapost o data pe saptamana, cu un continut de materie uscata de cel putin 50 %.

Beneficiile realizate pentru mediu: emisia din acest sistem este aproximativ 0.089 kg NH₃ per loc pasare per an (I). Aceasta reprezinta o reducere de 40 % in comparatie cu sistemul de referinta, cu un nivel de emisie de 0.220 kg NH₃ per loc pasare per an (I).

Efecte asupra mediului: consumul de energie la actionarea batatoarelor de aer este mai scazut decat consumul de energie de la sistemul cu ducte de aer perforate. Cu toate acestea, exista ceva zgomot asociat cu actionarea batatorului.

Date operationale: Ca si la precedentele sisteme (5.1.5.1), este deasemeni posibil a se obtine emisii scazute de NH₃ cu acest sistemul. Datorita recircularii continue de aer, climatul in adapost este bun si temperatura in tot adapostul este uniforma. Deasemeni, apar mai putine emisii de miros in adapost in comparatie cu tehnica precedenta.

Aplicabilitate: Acest sistem poate fie aplicat in cladiri noi si existente. Poate fi construit etajat, de la 4 la 8 etaje. Instalatia cu batatoare poate fi adaugata la un sistem de custi existent cu banda care nu are echipamente de uscare, nu a fost raportat nici un exemplu practic.

Figura 7: Principiul uscarii fortate cu batator de aer [127, Italia, 2001]

Costuri: Comparativ cu sistemul de referinta, investitia suplimentara este de 2.25 EUR per loc pasare. Costurile suplimentare pentru energie sunt 1.0 - 1.2 kWh per an per gaina, care echivaleaza cu 0.11 - 0.14 euro per an per loc pasare. Costurile suplimentare totale (capital + costuri operare) sunt 0.31 EUR per loc pasare per an. Acesta inseamna costuri de 2.32 EUR per kg NH₃ redus, la o reducere de 60 % a emisiei de NH₃ comparativ cu sistemul de referinta,

Ferme de referinta: sistemul este actualmente implementat la cateva ferme mari de pasari in Italia. Aproximativ 700000 la 800000 gaini ouatoare sunt crescute in acest sistem.

Literatura de referinta: [127, Italia, 2001]

5.1.5.3 Custile etajate vertical cu benzi pentru gainat cu procedeu imbunatatit de uscare fortata de aer

Descriere: Principiul este descris in 5.1.5.1. Gainatul este indepartat din adapost o data la fiecare cinci zile intr-un container acoperit care trebuie sa fie indepartat din ferma in termen de doua saptamani. Uscarea gainatului in acest sistem necesita o instalatie cu sistem de uscare fortata cu o capacitate de uscare de 0.7 m³ per gaina ouatoare per ora si o temperatura a aerului de 17 °C. Perioada maxima de uscare este de 5 zile, si gainatul trebuie sa aiba un continut de materie uscata de cel putin 55 %.

Beneficii realizate pentru mediu: Emisia de NH₃ din acest sistem este de la 0.010 kg NH₃ per loc gaina ouatoare per an (NL) la 0.067 kg NH₃ per loc gaina ouatoare per an (I).

Efecte asupra mediului: Nivelele de miros in adapost sunt percepute a fi relativ scazute. Nivelele de zgomot sunt considerate a fi similare cele de la sistemul descris anterior in Sectiunea 5.1.5.1. Un mare consum de energie este necesar la uscatul gainatului comparativ cu alte sisteme de uscare cu aer, dar aceasta se poate reduce prin pre-incalzirea aerului prelevat. Nivelele de praf sunt mai scazute decat in alte sisteme de adaposturi.

Date operationale: Cu acest sistem este posibila obtinerea de emisii de NH3 foarte scazute din adapost. Acolo unde aerul este pre-incalzit, gainatul ce vine mai uscat si climatul in custi din vecinatatea animalelor se imbunatateste, atingand deasemeni o productie buna. In adaposturile moderne pre-incalzirea aerului de uscare este facuta cu un schimbator de caldura, in care aerul de uscare evacuat incalzeste aerul admis.

Aplicabilitate: Acesta sistemul poate fie aplicat in cladiri noi si existente. Acesta poate fi construit etajat, de la 3 la 10 etaje de custi. Nu exista informatii despre sistemele cu banda existente echipate ulterior cu acest sistem de uscare.

Costuri: Acest sistemul este unul cu costuri scazute pentru locatii cu un mare numar de pasari unde se intentioneaza eficientizarea utilizarii spatiului prin densitati mari de populare. Cu toate acestea, au fost raportate diferente mari in costuri. Costurile mai scazute raportate de Italia sunt datorate partial venitului suplimentar generat de preturile mai mari la oua aplicate pentru compensarea costurilor pentru sistemul imbunatatit.

Investitia suplimentara comparativ cu sistemul de referinta variaza intre 0.65 EUR (I) si 2.50 EUR (NL) per loc gaina ouatoare. Costurile anuale per gaina ouatoare per an variaza intre 0.365 EUR si 0.80 (incluzand costuri pentru electricitate). Cu reducere de 70 – 88 % a emisiei de amoniac comparativ cu sistemul de referinta, eficienta costului variaza intre 2.34 EUR si 325 per kg NH₃ redus.

Ferme de referinta: sistemul a fost dezvoltat anii 90. Actualmente, in Olanda aproximativ 2 milioane de gaini ouatoare sunt crescute in acest sistem. In prezent, aceste sisteme implicand uscare fortata pe benzile pentru gainat sunt implementate la intreprinderi mari in cladiri noi, si in cladiri transformate.

Literatura de referinta: [10, Olanda, 1999], [124, Germania, 2001], [127, Italia, 2001]

5.1.5.4 Custile etajate vertical cu banda pentru gainat si cu tunel de uscare deasupra custilor

Descriere: Solutia constructiva a instalatiei este similara cu principiul precedentelor sisteme cu banda uscata cu aer. Gainatul este colectat pe benzi, sub custi, si mutat la capatul randului de custi. Din aici este ridicat pana la benzile de uscare din interiorul unui tunel de uscare amplasat deasupra custilor, tunelul de uscare tine pe toata lungimea randului de custi. Gainatul este imprastiat pe benzile din tunel, unde se usuca. La finalul unui ciclu complet de la un capat al tunelului la altul, gainatul este descarcat din fiecare banda pe banda inferioara din interiorul tunelului, care colecteaza toate excrementele uscate si mai face o ultima cursa spre capatul opus. Aceasta actiune inseamna ca la finele unei curse complete gainatul are un ridicat continut de materie uscata. Tunelul este ventilat de un ventilator centrifugal, care sufla aerul in exteriorul adapostului printr-un horn. Aerul de uscare este luat din interiorul adapost, de la cele doua capete opuse ale tunelului. Benzile sunt actionate la fiecare cateva minute si intreaga cursa in interiorul tunelului dureaza 24 – 36 ore.

Benzi pentru balegar                        Tunel uscare Benzi pentru balegar

Ventilator

Figura 8: Schema unui tunel de uscare deasupra custilor etajate vertical

Beneficii realizate pentru mediu: Emisia de amoniac a fost raportata a fi de la 0.015 (NL) la 0.045 (I) kg NH₃ per loc pasare per an. Gainatul poate atinge un foarte ridicat continut de materie uscata de aproape 80 %.

Efecte asupra mediului: Este necesara energie pentru ventilarea tunelului de uscare. Consumul curent de energie va depinde de dimensiunea instalatiei (numarul de custi) si de rezistenta curentului de aer in tunel. Sunt necesare informatii necesare pentru a evalua cum schimbarile in proiectare si operare afecteaza cerintele de energie. Evacuand in exterior aerul din interior, nivelul de miros este considerat a fi foarte scazut.

Date operationale: Acest sistem este in mod obisnuit operat in combinatie cu ventilatia adapostului. Ambele sisteme de ventilatie vor fi sincronizate astfel ca sa fie evitata orice interferenta, din moment ce aceasta poate afecta operarea sistemului cu tunel.

Aplicabilitate: Au fost aplicate la sisteme cu custi avand de la 4 la 6 etaje. Date despre renovarea sau conversia sistemelor cu custi existente nu fost raportate, dar aplicarea in cladirile existente va necesita adaptari la acoperis pentru adaugarea de cosuri pentru exhaustarea aerului de uscare. Inaltimea cosurilor va afecta capacitatea ventilatorului si consumul de energie. Deasemeni, este necesara depozitarea externa a gainatului uscat (containere sau alte modalitati).

Costuri: Costurile sunt raportate din Italia. Investitia suplimentara este 2.79 EUR per loc pasare. Costurile suplimentare pentru energie sunt 2.0 – 2.5 kWh per an per gaina, echivaland cu 0.23 – 0.28 EUR per loc pasare per an. Costurile suplimentare totale (capital + costuri de operare) sunt 0.48 EUR per loc pasare per an. Aceasta inseamna, pentru o reducere de 80 % de emisie de NH₃ comparate la sistemul de referinta, 2.74 EUR per kg NH₃ redus.

Ferme de referinta: In Italia, aproximativ 1 milion de gaini ouatoare sunt crescute in acest sistem.

Literatura de referinta: [127, Italia, 2001]

5.2 Tehnicile pentru adapostirea fara custi a gainilor ouatoare

Sistemele de adapostire fara custi necesita un sistem diferit de management pentru productia de oua, si deci nevoia de a fi evaluate separat fata de sistemele de adapostire in custi. Exista putine raportate cu date de la aceste sisteme, astfel ca acestea sa se bucure de o considerare in mod egal. Deci, nu au fost identificat nici un sistem de referinta, dar este utilizata baza de proiectare descrisa in Sectiunea 5.2.1.1. O concluzie despre rezultate este prezentata in Tabelul 18.

Tabelul 18: Centralizarea caracteristicilor tehnice pentru adaposturi fara custi pentru gaini ouatoare

5.2.1 Sisteme de adancime cu asternut sau in regim de exploatare pe dusumea

5.2.1.1 Sistemul de adancime cu asternut pentru ouatoare

Descriere: Sistemul de adancime cu asternut pentru ouatoare a fost descris in Sectiunea 2.2.1.2.1.

Beneficii realizate pentru mediu: emisia de amoniac este aproximativ 0.315 kg NH3 per loc pasare per an.

Efecte asupra mediului: Daca este aplicata ventilatia naturala, consumul de energie este relativ scazut. Din moment ce gainatul este produc cu un continut de materie uscata de pana la 80 %, se poate dezvolte in adapost o mare cantitate de praf in timp ce pasarile se misca liber in adapost.

Date operationale: In adaposturile olandeze cu asternuturi de adancime, densitatea de populare este aproximativ 7 pasari per m2 si este aplicata ventilatia fortata. Dat fiind nivelul ridicat de praf prezent, este recomandata purtarea mastilor de fata pentru fermieri. Excrementele si asternutul sunt indepartate din groapa la finele perioadei de ouare.

Pentru pasari, acest sistem ofera o posibilitate aproape completa de a-si manifesta comportamentul natural. Interiorul adapostului este structurat intr-un asemenea fel incat are arii functionale diferite. Aceasta face sistemul mai favorabil pentru pasari decat inchiderea in custi. Deasemeni dintr-o perspectiva tehnica, pot fi realizate mai usor ventilatia uniforma a adapostului si iluminatul uniform decat la un adapost cu custi, si observarea pasarilor este simpla. Cu toate acestea, a fost observata o performanta mai scazuta (ex. rata de ouat) comparativ cu regimurile bazate pe custi si cu crescatoriile, si deasemeni consumul de hrana este intrucatva mai ridicat decat in sistemul cu custi, deoarece activitatea pasarilor este mai ridicata, in timp ce densitatea de populare este mai scazuta.

Densitatea de populare redusa poate ridica deasemeni probleme cu umezirea materialului asternutului si cu climatul umed al adapostului in sezonul de iarna. Aceasta necesita cerinte de energie mai ridicate comparativ cu adaposturile cu custi si tip crescatorie. Dimensiunea mare a lotului de pasari tinde sa incurajeze comportamentul agresiv (apar cazuri de lovire cu ciocul si canibalism). Pot deasemeni sa apara probleme ocazionale cum ar fi ca ouale sa fie ouate pe dusumea in loc de in asternut. Parazitii intestinali pot deasemeni sa fie un pericol deoarece pasarile au contact cu excrementele si materialul asternutului. Cand este practicata depozitarea de gainat in adapost, concentratii de amoniac din aer in interior sunt mai ridicate decat ar fi fost daca ar fi fost utilizate benzi pentru gainat pentru evacuarea excrementelor in mod regulat intr-o groapa de depozitare externa.

Aplicabilitate: sistemul a fost instalat in constructii existente. Conversia de la sistemul de custi la acest sistem cu regim de exploatare pe pardoseli dusumea ar necesita o completa revizuire a sistemului.

Costuri: Sunt asteptate costuri mai ridicate datorita unei performante mai scazute la acest sistem comparativ cu alte sisteme. Estimarile de cost [124, Germania, 2001] sunt raportate un total de 20.90 EUR per loc pasare si constau in:

• forta de munca 2.70 EUR (la 12.5 EUR /h)

• investitie de capital 20 EUR (11 % cost anual: 5 % amortizare, 2.5 % reparatii & intretinerea, 7 % dobanda)

• cost operare EUR 100

Total costuri:  20.90 EUR per loc pasare

Ferme de referinta: In Olanda, aproximativ 1000 din aceste adaposturi au fost construite pentru a adaposti 6 milioane de ouatoare, dintr-un total de 30 milioane ouatoare (ex. aproximativ 20 %).

Literatura de referinta: [128, Olanda, 2000], [124, Germania, 2001] [179, Olanda, 2001]

5.2.1.2 Sistemul de adancime cu asternut si cu uscare fortata cu aer a gainatului

Descriere: Acesta este bazat pe sistemul precedent dar aici emisia de amoniac este redusa prin aplicarea ventilatiei fortate. Ventilatia fortata este aplicata prin tuburi care sufla 1.2 m³ de aer per loc pasare per ora la o temperatura de 20 °C peste gainatul depozitat sub gratare sau peste gainatul ce este indepartat de benzi (aerate).

Figura 9: Sisteme de adancime cu asternut cu uscare fortata prin tuburi sub dusumeaua cu gratare [128, Olanda, 2000]

Beneficii realizate pentru mediu: Aplicarea ventilatiei fortate si uscarea rapida a gainatului reduce emisiile la 0.125 kg NH₃ per loc pasare per an pentru depozitarea in groapa. Reducerea de amoniac la acest sistem este de 60 % comparativ cu sistemul de referinta (0.315 kg NH₃). Evacuarea frecventa cu benzi (aerate) pentru gainat poate produce chiar nivele mai scazute de emisie.

Efecte asupra mediului: Nivelele de miros sunt mai reduse comparativ cu sistemul de referinta. Consumul de energie in acest sistem este ridicat, deoarece trebuie sa fie instalat un sistem de incalzire pentru a realiza temperatura de 20°C necesara in tuburi. Energie suplimentara este deasemeni necesara pentru mentinerea fluxului de aer. Aerul este tras prin orificiile de admisie din pereti si prin coama deschisa a acoperisului.

Date operationale: Managementul acestui sistem este in principal acelasi ca la sistemul de adancime cu asternut de referinta.

Aplicabilitate: Sistemul poate fi utilizat numai in adaposturi pentru gaini ouatoare cu suficient spatiu sub gratare. In mod obisnuit groapa de gainat are o adancime de 80 cm, dar cand este utilizand acest sistem este necesara o adancime suplimentara de 70 cm. Din experienta fermierilor care utilizeaza deja sistemul cu dusumea de adancime este s-a constatat ca se prefera acest tip de sistem deoarece necesita foarte putine schimbari in solutia traditionala.

Costuri: Comparativ cu sistemul de referinta (5.2.1), costurile suplimentare ale investitiei sunt 1.10 EUR per loc pasare. Costurile anuale suplimentare sunt 0.17 EUR per loc pasare. Aceasta inseamna ca la o reducere cu 60% la amoniac (0.315 la 0.125 kg NH₃), costul este aproximativ 5.78 EUR per kg NH3 redus.

Sistemul de referinta pentru gaini ouatoare: Acest sistem este foarte nou; numai o ferma (40000 gaini ouatoare) in Olanda foloseste acest sistem si aproximativ 5 % din fermele din Germania. Este de asteptat ca aplicarea acestui sistem sa creasca in viitor.

Literatura de referinta: [122, Olanda, 2001], [124, Germania, 2001] [181, Olanda, 2002]

5.2.1.3 Sistemul de adancime cu asternut si cu dusumea perforata si uscare fortata

Descriere: adapost pentru ouatoare este unul traditional (pereti, acoperis, etc.). Raportul de aplicare a asternutului pe “dusumea cu gratare” este 30:70. Aria cu cuiburi pentru ouat este inclusa in aria cu dusumea cu gratare. Exista o dusumea perforata sub gainat si gratare, care permite transportul aerului utilizat la uscarea gainatului spre varful lui (Figura 10). Sarcina maxima pe aceasta dusumea perforata este 400 kg/m². Distanta dintre fundul gropii si dusumeaua perforata (canalul de aer) trebuie sa fie 10 cm. Dusumeaua perforata are orificii pentru aer cu o arie totala de 20 % din suprafata acesteia.

1=Dusumea cu asternut                    6=Cuib pentru ouat

2=Admisie aer  7=Dusumeaua perforata

3=Gainat           8= Canal de aer

4=Ventilator pentru uscare gainat 5=Gratare

Figura 10: Sistemul de adancime cu asternut si cu dusumea perforata si uscare fortata a gainatului [128, Olanda, 2000]

Beneficii realizate pentru mediu: Este posibil a obtine o reducere de 65 % in emisii de NH₃ (0.110 kg comparativ cu 0.315 kg NH₃ per loc pasare per an in sistemul de referinta).

Efecte asupra mediului: Este necesara un consum mai ridicat de energie din cauza ventilatiei fortate.

Date operationale: Excrementele cad prin gratare pe dusumeaua perforata. La inceputul perioadei dusumeaua perforata este prevazuta cu un strat de 4 cm grosime de talas. Aerul (pre-incalzit) este suflat de dedesubt prin micile deschideri din dusumeaua perforata de sub gainat. Pentru a usca gainatul in mod corespunzator, sunt instalate ventilatoare cu o capacitate totala de 7 m³ aer/ora la 90 Pascal. Gainatul ramane pe dusumeaua perforata pentru aproximativ 50 saptamani (o perioada) si apoi este scos din adapost. Distanta minima dintre dusumeaua perforata si gratare este 80 cm. Gainatul este uscat constant de fluxul continuu de aer. Continutul de materie uscata a gainatului este aproximativ 75 %. Fermieri trebuie sa se protejeze cu o masca pentru protectia fetei.

Facilitatile de baut trebuie sa fie instalate deasupra gratarelor, iar buna proiectare a tuburilor poate evita pierderea de apa.

Aplicabilitate: Aplicarea in cladiri noi este mai probabila, dar pot fi deasemeni instalate in adaposturi existent , dar cu un cost aditional.

Costuri: Costurile de investitie sunt 1.20 EUR per loc pasare si costurile anuale sunt 0.18 EUR per pasare.

Ferme de referinta: In Olanda, aproximativ 10 ferme (2001) aplica actualmente acest sistem.

Literatura de referinta: [128, Olanda, 2000] [179, Olanda, 2001] [181, Olanda, 2002]

5.2.2 Sistemul de crestere intensiva

Descriere: Descrierea este data in Sectiunea 2.2.1.2.2.

Beneficii realizate pentru mediu: Datele referitoare la emisiile de amoniac au fost raportate numai de Olanda, cu valori de 0.09 kg NH₃ per loc pasare per an, care este cu 71 % mai putin decat sistemul de referinta fara custi. Aceasta reducere a emisiilor este legata de evacuarea gainatului, unde aproximativ 90 % din total cantitate de gainat este indepartat prin benzi la o frecventa de cel putin o data o saptamana. Celelalte 10 % din cantitatea de gainat sunt indepartat din aria cu asternut dupa un ciclu. [179, Olanda, 2001]

Efecte asupra mediului: Cand este comparat cu regimul de exploatare in custi, este raportat un continut de praf clar mai ridicat in aerul din adapost. Aceasta da un stres efect mai ridicat asupra mucoaselor la oameni si animale. Cerintele de energie depind in mod particular de ventilatie si variaza intre 2.70 kWh per loc pasare per an pentru sisteme fara banda si 3.70 kWh per loc pasare per an pentru sisteme cu banda pentru gainat aerata.

Date operationale: Gainile se bucura de mai multa libertate de miscare decat cele din sistemele cu custi, dar puicile inlocuitoare trebuie sa provina din sisteme de crestere intensiva. Sistemele de crestere intensiva sunt mai favorabile pentru pasari decat, in comparatie, sistemele conventional cu administrare pe dusumea, din moment ce spatiul de viata al gainilor este mai bine structurat. sunt observate conditii de temperatura mai favorabile iarna datorita unei densitati de populare mai ridicate. Conversia de hrana si rata de ouare sunt deasemeni mai bune decat la regimurile pe dusumea. Spatiul disponibil din adapost poate fi suplimentat asigurand un spatiu exterior pentru scurmare.

Cu toate acestea, pasari pot avea contact cu excrementele, care creeaza un riscul aparitiei de paraziti intestinali. Deasemeni, sistemul arata un procentaj mai ridicat de oua murdare si/sau “ouate aiurea”.

Alt efect negativ este faptul ca avand grupe mai mari si aplicarea iluminatului natural - lumina zilei deasemeni se promoveaza comportamentul agresiv al pasarilor si sunt posibile incidente de lovire cu ciocul si canibalism, rezultand o rata de pierderi potential mai. Observarea pasarilor este mai dificila si cerintele de medicamentatia tind a fi mai ridicate.

Aplicabilitate: Sistemele de adaposturi pentru cresterea intensiva sunt inca putin utilizate comparativ cu regimurile cu custi sau pe dusumea, dar a fost acumulata ceva experienta practica. Din moment ce nu exista cerere semnificativa pentru ouale din adaposturile cu sisteme de crestere intensiva, in Germania acest sistem de adapostire este actualmente folosit numai in combinatie cu cele exterioare.

Costuri: Costurile pentru sisteme cu banda aerata pentru evacuare gainat totalizeaza 16.5 la 22.0 EUR per loc pasare per an:

• forta de munca 1.2 – 2 EUR (la 12.5 EUR /h)

• investitie de capital 2.4 – 5.6 EUR (11 % cost anual: 5 % amortizare, 2.5 % reparatii si intretinere, 7 % dobanda)

• cost de operarea 12.9 – 14 EUR [124, Germania, 2001]

Total costuri 16.5 – 22.0 EUR

Forta motoare pentru implementare: implementarea sistemelor de crestere intensiva poate creste din motive de asigurare a unor bune conditii pentru animale. Alta forta motoare poate fi decizia CE (Regulamentul Comisiei Nr. 1651/2001) care, pentru a indica metoda de crestere a animalelor, nu pot fi utilizati alti termeni referitori la oua decat ‘in libertate’, ‘sopron’ sau ‘cusca. [179, Olanda, 2001].

Ferme de referinta: In general, numarul de adaposturi cu sisteme de crestere intensiva este mic. Datele raportate de Olanda arata ca aproximativ 3 % (649000) din ouatoare sunt tinute in astfel de sisteme si la mai putin de 1 % din ferme.

Literatura de referinta: Vezi [124, Germania, 2001]

5.3 Tehnicile pentru adapostire a pasarilor pentru carne

Traditional, pasarile pentru carne sunt tinute in adaposturi cu dusumea complet asternuta (vezi Sectiunea 2.2.2). Pentru motive legate de conditia animalului si de scaderea emisiilor de amoniac, asternutul umed trebuie sa fie evitat. Continutul de materie uscata din asternut depinde pe:

* sistemul de baut

* lungimea perioadei de crestere

* densitatea de populare

* utilizarea izolatiei pentru dusumea.

In Olanda a fost proiectata o noua tehnica de adapostire pentru evitarea sau scaderea asternutului ud. In aceasta solutie imbunatatita (cunoscuta ca sistemul VEA, abreviere olandeza pentru “ adapost pentru pasari de carne cu emisie scazuta”) este acordata atentie izolatiei cladirii, sistemului de baut (pentru evitarea stropirii) si aplicarii de talas/rumegus. Cu toate acestea, masuratorile precise arata de fapt ca ambele sisteme, traditional si VEA au aceleasi emisii de amoniac de 0.08 kg NH₃ per loc pasare de carne per an (NL).

Nivelul de emisie de 0.08 kg NH₃ per loc pasare de carne per an este considerat ca nivelul de referinta.

In Olanda, unde au fost dezvoltate un numarul de tehnicile, numai putine sisteme cu emisii reduse de amoniac sunt instalate la acest moment. Toate sistemele nou dezvoltate care sunt prezentate in aceasta sectiune provin din Olanda si au un sistem de uscare fortata care sufla aer printr-un strat compus din asternut si excremente [10, Olanda, 1999] [35, Berckmans et al., 1998]

Este evident ca rata de ventilatie depinde de curentul natural de aer, de solutia constructiva a adapostului si ca admisia precum si evacuarea de aer sunt cruciale. Consumul de energie (si costurile) sunt mai scazute decat la adaposturile ventilate cu ventilator.

Tabelul 19: Centralizarea caracteristicilor tehnicilor sistemului integrat pentru adapostirea de pasari pentru carne

5.3.1 Sistemul cu dusumea perforata si uscare fortata cu aer

Descriere: sistemul de adapostire este similar cu adapostul de referinta pentru pasari de carne (Sectiunea 2.2.2). Acest sistem are dusumea dubla. Dusumeaua superioara are perforatii avand o suprafata minima de 4% din totalul ariei dusumelei. Perforatiile sunt protejata de o grila de plastic sau metal. O curent de aer ascendent continuu curge prin dusumeaua perforata cu o capacitate de minimum 2 m³ per ora per loc pasare de carne. Dusumeaua perforata este acoperita cu asternut. Gainatul si asternutul raman pe dusumea pentru toata perioada de crestere (aproximativ 6 saptamani). Curentul de aer continuu usuca asternutul (>70 % materie uscata) si aceasta conduce la emisii de amoniac reduse. Imbunatatirea proiectarii poate ameliora distributia aerului de uscare prin canalizarea curentului de aer.

Beneficii realizate pentru mediu: Aerarea asternutului si excrementelor conduce la o mare reducere in emisiile de amoniac, atingand o emisie la nivelul de 0.014 kg NH₃ per loc pasare de carne per an (comparativ cu referinta care are 0.080 kg NH3 per loc pasare de carne per an).

Efecte asupra mediului: Consumul ridicat de energie este necesar din cauza ventilatiei fortate, care dubleaza consumul de energie si costurile comparate cu referinta.

Date operationale: Sunt posibile comportamente specifice speciei, dar in aceste grupe mari apar deasemeni lupte in legatura cu ierarhia sociala. Acest sistem este aplicat in sisteme de adapostire inchise. Vara temperatura aerului din interior este mai scazuta datorita unui efect de racire ce apare la dusumeaua dubla din beton. Cum acest curent de aer este aproape de animale, el va imbunatati conditiile din adapost. Daca energia este intrerupta, atunci nu apare ventilatia, care in conditiile cu temperaturi ridicate poate conduce la o rapida crestere a temperaturilor interiore (cu o crestere in consecinta a nivelelor de amoniac si de emisie si o posibila pierdere de pasari).

Continutul de materie uscata al gainatului este ridicat, de 80 %, exista mult praf in adapostul pentru pasari de carne. Animalele sunt mai curate, dar apare nevoia folosirii de catre fermier a mastii de aer. Curatirea dejectiiilor si curatirea dintre perioadele de crestere necesita mai multa forta de munca.

Evacuare generala

Panta

Admisie aer (pre-incalzit daca e necesar)

A.

B.

C.

Figura 11: Reprezentarea schematica a sistemului de uscare fortata cu dusumea perforata pentru pasari pentru carne (A), o solutie imbunatatita (B), si un detaliu al dusumelei pentru solutia imbunatatita (C) [128, Olanda, 2000]

Aplicabilitate: Sistemul poate sa fie utilizat numai in cladiri noi, deoarece este necesara o adancime suficienta a gropii (2 m) sub dusumeaua perforata si care nu va in mod normal disponibila in cladiri existente. Cu o solutie imbunatatita va fi necesara o adancime mai scazuta.

Costuri: Comparat cu referinta, acest sistem are un cost de investitie suplimentara de aproximativ 3 EUR per loc pasare de carne, care inseamna ca este cu aproximativ 25 % mai scump. Aceasta este egal cu o investitie suplimentara per kg NH₃ redus de emisie de 45. EUR 5 ((1000 grame/(80 grame-14 grame)* 3 EUR). O calcularea ulterioara poate fi facuta incluzand costurile suplimentare ale investitiei pentru dusumeaua perforata de 65.90 EUR per m² si o densitate de populare de 20 pasari pentru carne per m². In acest caz costurile suplimentare de operare sunt 0.37 EUR per loc pasare de carne per an.

Numai putine ferme aplica actualmente acest sistem din cauza costurilor ridicate si deoarece beneficiul este limitat numai la o reducere de emisie de NH₃ [179, Olanda, 2001].

Ferme de referinta/ locuri pasare de carne: In Olanda aproximativ 450000 pasari pentru carne sunt tinute in acest tip de sistem. Sistemul este inca nou. In cateva tari central-europene este aplicat experimental.

Literatura de referinta: [23, VROM/LNV, 1996], [124, Germania, 2001], [128, Olanda, 2000].

5.3.2 Sistemul cu dusumea etajata si cu uscare fortata cu aer pentru pasari de carne

Descriere: Sistemul este caracterizat de un curent de aer continuu descendent sau ascendent prin dusumeaua etajata acoperita cu asternut. Aerul ventilat este indepartat prin ductele de ventilatie dedicate de sub dusumeaua etajata (5 m³ per h per loc pasare de carne). Dusumeaua mobila este din banda de polipropilena perforata. Compartimentele in care traiesc animalele au o latime de 3 m si o lungime conforma cu lungimea adapostului. Sistemul de dusumele este compus din etaje (3 sau 4). Dupa perioada de crestere dusumeaua mobila poate transporta pasarile pentru carne spre capatul adapostului unde animalele sunt plasate in containere pentru transportul la abator.

Figura 12: Sectiunea transversala si principiul unui sistem cu dusumele etajate cu uscare fortata (flux ascendent) pentru pasari pentru carne

[10, Olanda, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Emisia de amoniac este redusa la 0.005 kg NH₃ per loc pasare de carne per an (94 % comparativ cu sistemul de referinta, care are o emisia de 0.080 kg NH₃ per loc pasare de carne per an).

Efecte asupra mediului: Este necesara mai multa electricitate pentru operarea ventilatiei aerului cu ventilatoare.

Date operationale: Vara exista mai putin stres legat de caldura asupra animalelor deoarece exista an curent de aer in vecinatatea lor. Animalele sunt curate deoarece asternutul este uscat. Cu o miscare ascendenta a aerului si un continut de materie uscata de 80 % gainat, pot apare probleme legate de praf si este recomandata utilizarea unei masti pentru protectia fetei pentru fermieri. Praf este o problema mai redusa pentru solutiile cu flux de aer descendent.

Aplicabilitate: Acest sistem poate fie aplicata in crescatorii noi si existente pentru pasari de carne. Cum sistemul este construite in inaltime pe etaje, cladirea trebuie sa aiba suficienta inaltime pentru instalarea sistemului.

Costuri: Comparativ cu referinta, costurile pentru solutia cu flux descendent necesita o investitie suplimentara de 2.27 EUR per loc pasare de carne, care inseamna 36 EUR per kg NH₃. Costurile anuale suplimentare sunt 0.38 EUR per loc pasare de carne.

Ferme de referinta: Acest sistem a fost recent dezvoltat. In Olanda aproximativ 45000 pasari pentru carne sunt tinute in acest sistem la o ferma. In cateva tari central-europene este inca in experimentare.

Literatura de referinta: [23, VROM/LNV, 1996], [128, Olanda, 2000].

5.3.3 Sistem de custi etajate cu laturile custii detasabile si uscare fortata a gainatului

Descriere: Acest sistem este o modificare a sistemului descris in Sectiunea 5.3.2. Vezi deasemeni Figura 13 si Figura 14 de mai jos. Sistemul este un sistem de custi cu cateva etaje. Adapostul propriu-zis pentru pasari de carne este o constructie tip adapost conventionala, ventilata cu ventilator. Sistemul are etaje de 1.5 metri latime, in sectiuni de 6 metri lungime. Fiecare etaj are gratare invelite care permit sa treaca aerul pe toata lungimea lor. Un strat de talas acopera gratarele permitand pasarilor pentru carne sa scurme si sa elimine excretii.

Tuburile de aer sunt situate pe laturile sistemului, pentru aer proaspat si pentru uscat gainatul pe benzi. In mijlocul fiecarui etaj este un tub aditional pentru aer proaspat pentru pasari. La finele fiecarei perioade de crestere de 6 saptamani laturile custii sunt scoase si pasarile pentru carne sunt transportate afara cu o banda. Gainatul este transportat pe aceeasi banda catre un container inchis si evacuat apoi din ferma. Acest sistem a fost deasemeni aplicat fara asternut.

Beneficii realizate pentru mediu: emisia de amoniac este redusa la 94 % si este similara cu emisia de la sistemul cu dusumea etajata, ex. 0.005 kg NH₃ per loc pasare de carne per an. Aplicarea de asternut nu pare sa afecteze emisia de amoniac.

Efecte asupra mediului: Comparat cu referinta, este necesara mai multa energie; aceasta din cauza ventilatiei fortata. Se estimeaza ca nivelele de praf in sistemul fara asternut sunt mai scazute decat in sistemul cu asternut. Este deasemeni evaluat ca consumul de energie pentru uscare fortata este similar. Se estimeaza ca evacuarea frecventa de gainat poate avea un efect considerabil asupra reducere a emisiilor. In precedentele sisteme excrementele raman pe banda pentru toata perioada de crestere si aceasta poate necesita un curent de aer mai intens pentru a realiza aceeasi reducere.

Date operationale: Deasemeni, miros in adapost este mult redus. Diferit fata de sistemul cu dusumea mobila, este ca exista mai mult praf in adapost deoarece gainatul uscat este are pana la 80 % materie uscata. Fermierii se pot proteja cu o masca de aer.

In solutia fara asternut, conditiile pentru pasari si pentru fermier sunt mai bune cu un nivel mai scazut de praf, dar in acelasi timp, lipsa asternutului pot avea efecte adverse asupra comportamentului pasarilor. Este posibil ca mai putina forta de munca sa fie implicata pentru curatirea gainatului si curatirea sistemului de adapostire fara asternut.

Aplicabilitate: Acest sistem nu necesita schimbari in constructia adapostului de pasari de carne. Sistemul de custi este specific si trebuie sa fie instalat de nou. Rezultatele tehnice si de mediu sunt foarte bune, dar consideratiile legate de conditia pasarilor pot limita pe mai departe aplicarea sa.

Costuri: Costul suplimentar al investitiei este 3 EUR (cca. 25 %) pe un total investitie de 12 EUR per loc pasare de carne. Pretul de vanzare la pasarea de carne a crescut cu aproximativ 15 %. Investitia suplimentara comparativ cu referinta este 40 EUR per kg NH₃ redus ((1000 grame/(80 grame-5 grame))* EUR 3).

Ferme de referinta/ locuri pasari de carne: Foarte putine ferme din Olanda (mai putin de 1 %) aplica aceste sisteme. Nu au fost raportate alte aplicatii in Europa.

Literatura de referinta: [23, VROM/LNV, 1996], [128, Olanda, 2000]

Figura 13: Reprezentarea schematica a sistemului de custi etajat, cu asternut intr-un adapost pentru pasari de carne [128, Olanda, 2000]

Figura 14: Sectiunea transversala a unei custi a sistemului de custi etajat, cu asternut [128, Olanda, 2000]

5.4 Tehnicile pentru adapostirea curcanilor

Descriere: Tehnicile curent aplicate pentru adapostirea curcanilor sunt descrise in Sectiunea 2.2.3.1.1.

Beneficii realizate pentru mediu: emisiile de amoniac au fost masurate in conditii practice intr-un adapost utilizat curent pentru curcani, cu dusumea complet asternuta si au fost gasita a fi 0.680 kg NH₃ per loc curcan per an. Regimurile asociate de hranire nu au date raportate. Adaposturile ventilate natural sau deschise pot avea emisii si nivele de miros mai scazute, dar efectuarea de masuratori precise va fi dificila.

Efecte asupra mediului: Cum adapostul poate fi fie inchis sau fie deschis, cu sau fara ventilatie fortata, consumul de energie va varia. Pentru un adapost deschis (100 x 16 x 6 m³) fara ventilatie fortata, consumul de energie a fost raportate a fi aproximativ 1.50 kWh per loc pasare per an. Pentru ventilatia fortata acesta va fi mai ridicat.

Date operationale: Regimurile de adapostire si management sunt adaptate la cerintele curcanilor. Verificarea regulata a pasarilor si echipamentelor este o necesitate pentru o operare la maximum de eficienta. Curcanii se bucura de libertatea de miscare, si amplasarea dispozitivelor de alimentare si de baut este de astfel facuta ca pasarile sa le poata localiza rapid. Pot fi enumerate numeroase comportamente specifice la curcani, ex. scurmarea, baia de praf, intinderea picioarelor si fluturarea aripilor; contactul cu alti curcani nu este restrictionat. Sunt stabilite grupe cu ierarhie sociala stabila (ierarhizare). Calitatea adapostului raportata la mediu este considerata a fi mai buna in adaposturi deschise decat in cele inchise.

Aplicabilitate: Multe din adaposturile din ferme comerciale de curcani aplica acest tip de adapost, fara limitari legate de constructii sau cerinte speciale, alte decat acele descrise in Sectiunea 2.2.3.1.1.

Costuri: Adapostul deschis ventilat natural este considerata a fi mai ieftin decat sistemul inchis de adapostire. Costurile total estimate in Germania [124, Germania, 2001] au fost raportate (raport 50/50 curcani/curci) ca fiind 371 EUR per loc pasare per an:

• costuri forta de munca       in medie 1.8 EUR (la 12.5 EUR /h)

• investitie capital                 46 EUR (11 % cost anual: 5 % amortizare, 2.5 % reparatii si intretinerea, 7 % dobanda)

• costuri operare EUR 28.45

Total costuri                           EUR 371

Ferme de referinta: In Germania multe ferme aplica sisteme inchise de adapostire, dar exista o tendinta de aplicare a adapostirii deschise in unitatile noi. In Olanda, 120 de adaposturi pentru curcani (99 %) aplica acest sistemul (inchis).

Literatura de referinta: [128, Olanda, 2000], [124, Germania, 2001]

5.5 Tehnicile de control al poluarii pentru reducerea de emisii in aer din adapostul pentru pasari

5.5.1 Epuratorul chimic umed

Descriere: In acest sistem (vezi Figura 15) toata ventilatia de aer din adapost este trecuta prin o unitate de epurare chimica inainte de a fi emisa in mediu. In aceasta unitate de epurare chimica umeda este pompat un acid epurator lichid, si absoarbe amoniacul in contact cu aerul din ventilatie. Dupa absorbtie aerul curat paraseste sistemul. Acidul sulfuric diluata este cel mai mult utilizat in acest sistem ca epurator lichid, dar poate fi utilizat deasemeni acid clorhidric in loc. Absorbtia de amoniac are loc dupa urmatoarea reactie:

2 NH₃ + H₂SO₄ -> 2 NH₄⁺ + SO₄^2-

Beneficii realizate pentru mediu: procentul de reducere a amoniacului pentru o aplicare curenta la sistemul cu asternut de adancime pentru ouatoare si pentru o aplicare curenta la sistemul de adapostire pasari de carne sunt prezentate in Tabelul 20.

Efecte asupra mediului: Acest sistem necesita un loc de depozitare pentru substante chimice. Un posibil factor de limitare a aplicarii acestei tehnici este ca un nivel mai ridicat de nivel de sulfati sau cloruri, depinzand de acidul utilizat, poate sa apara in evacuare. Aplicarea epuratorului creste deasemeni consumul de energie la nivelul unei ferme.

Diuza tip con complet Evacuare aer

Admisie aer

Umplutura Pompa de apa

Camera amestecare

Nivelul de lichid                     Reziduu de evacuare

Figura 15: Schema unui epurator chimic umed [10, Olanda, 1999]

Aplicabilitate: Acest sistem, ca o masura tehnica de control al poluarii, poate fi implementat la orice adapost, nou sau existent, in care curentul de aer poate fie directionat spre un singur punct unde aerul intra in epurator. Aceasta tehnica nu este potrivita pentru adaposturi ventilate natural.

Nivelul ridicat de praf in aerul de exhaustare din adapost poate afecta performanta epuratorului. Aceasta il face mai putin potrivit pentru sisteme de adaposturi care produc nivele ridicate de materie uscata in gainat sau pentru aplicatii in climate uscate. Poate fi necesar un filtru de praf, care va creste presiunea in sistem si ridica consumul de energie. Sistemul necesita monitorizarea si controlul frecvent, care va creste costurile pentru forta de munca.

Costuri: Vezi informatiile din Tabelul 20 de mai jos. Explicarea datelor este dupa cum urmeaza: pentru pasari pentru carne, emisia de amoniac de referinta este 0.08 kg per pasare per an, reducerea prin aplicarea unui epurator umed este 81 %, rezultand o emisie anuala de 0.015 kg per pasare per an. Costul per loc pasare de carne pentru aceasta reducere este 3.18 EUR si per costurile per kilogram de amoniac sunt: (1000/65) * 3.18 = 48.92 EUR. Aceasta explicatie este deasemeni valabila pentru calcularea costurilor pentru ouatoare. [181, Olanda, 2002]

Tabelul 20: Centralizarea datelor operationale si costurilor epuratorului chimic umed pentru emisii de la adaposturi de ouatoare si pasari de carne

Ferme de referinta/ loc pasare de carne: In Olanda aproximativ 1 milion de ouatoare si 50000 pasari pentru carne sunt tinute in adaposturi echipate cu epurator chimic umed.

Literatura de referinta: [10, Olanda, 1999]

5.5.2 Uscarea cu tunel extern cu benzi perforate pentru gainat

Descriere: Gainatul este extras pe benzi din adaposturile pentru gaini ouatoare si trimis la banda superioara a tunelului de uscare, format in principal din benzi perforate distantate pe cateva etaje, cu gainatul transportat de-a lungul benzii de la un capat la altul si apoi iarasi directie opusa pe banda de pe etajele inferioare (vezi Figura 16). La sfarsitul cursei pe banda inferioara, gainatul are un continut de materie uscata de 65 - 75 % si este evacuat intr-un depozit acoperit sau container. Tunelul este ventilat, extragand aerul din adapostul gainilor, astfel este limitat necesarul de energie electrica aditionala. Tunelul este de obicei construit pe o latura a adapostului.

Figura 16: Principiul tunelului extern de uscare cu benzi perforate pentru gainat [128, Olanda, 2000]

Beneficii realizate pentru mediu: emisiile raportate din adapost sunt 0.067 kg NH₃ per loc pasare per an, dar nu este nu clar daca aceasta reprezinta emisia sistemului total, ex. incluzand emisia din tunelul de uscare.

Efecte asupra mediului: Este necesara numai o cantitate limitata de energie aditionala (electricitatea) pentru ventilarea acestui sistem, deoarece ventilatoarele pentru tunelul de uscare sunt aceleasi ca si cele utilizate pentru ventilatia adapostului de gaini. Desi in acelasi timp pot fi folosite mai multe benzi, este necesara energie suplimentara pentru acestea. Nivelele de miros in adapostul cu custi sunt mai scazute decat acolo unde gainatul este uscat in adapost.

Date operationale: Este posibil a se obtine un gainat cu continut de materie uscata foarte scazut in timp scurt. Daca nu poate fi folosit un container obisnuit de transport, va fi necesara o facilitate de depozitare pentru gainatul uscat

Aplicabilitate: Acest sistem poate fi aplicata la noile adaposturi, dar este potrivit, in mod particular, si pentru adaposturi existente deoarece interfera foarte putin cu structurile existente. Necesita doar mijloace de extragere a aerului cald pentru furnizarea lui in tunelul de uscare.

Costuri: Datele despre costurile se refera la aplicarea lor in Italia. Desi costurile de investitie nu au fost raportate, costurile suplimentare ale investitiei pentru tunel pot fi compensate prin faptul ca costul pentru depozitarea externa de gainat este mai scazut. Costurile suplimentare pentru energie sunt limitate, egale cu numai 0.03 EUR per loc pasare per an. costul suplimentar total de operare (incluzand capital + costuri de operare) este 0.06 EUR per loc pasare per an. Aceasta inseamna ca cu o reducere de 70 % NH₃, costul este 0.37 EUR per kg NH₃ redus.

Ferme de referinta: Au fost raportate aplicatii reduse in Italia.

Literatura de referinta: [127, Italia, 2001], [128, Olanda, 2000]

6 Tehnicile pentru reducerea emisiilor din adaposturi pentru porci

Aceasta sectiune reflecta informatiile remise referitoare la tehnicile care urmaresc sa reduca emisiile din adapost pentru facilitatile de porci. Informatiile disponibile se bazeaza in intregime pe emisia de NH₃ in aer. Tehnicile pot fie divizate in urmatoarele categorii:

* tehnici integrate

* masurile nutritionale de reducerea cantitatii si continutului de N a balegarului (Sectiunea 2)

* control climatului interior al adapostului

* optimizarea solutiei pentru adapostul pentru porci

* tehnicile de control al poluarii.

Masurile nutritionale au fost descrise in Sectiunea 2, pentru a preveni emisiile din adapost prin reducerea concentratiei de azot in balegar. Desi mai multi factori influenteaza nivelul de emisii in aer, diferentele in alimentatie trebuie sa fie clare pentru a permite o corecta interpretare a datelor de performanta pentru tehnicile alternative de adapostire.

In multe cazuri, informatiile remise despre solutia de adapost si nivelele lor asociate de emisie de amoniac nu indica daca a fost aplicata o alimentatie redusa in N. Nu este deci intotdeauna clare, daca performanta adapostului poate fi atribuita in intregime schimbarii solutiei de adapostire sau daca poate fi datorata partiala si altor factori, cum ar fi tehnicile de hranire. Se estimeaza ca in general hranirea in faze au fost aplicata si ca nivelele de emisie (factori) poate fie comparate. Pentru a elimina asemenea efecte sau pentru a permite interpretarea diferentelor in masuratori, este importanta utilizarea protocoalelor definite pentru masurare care standardizeaza conditiile de hranire si alte aspecte de management pentru a permite comparatia emisiilor (vezi ex. Anexa 7.5).

Control mediului interior din adapost, in termeni de reducere a vitezei aerului la suprafata gainatul si avand temperaturi interioare scazute (mai putin pentru dusumele), poate reduce emisiile chiar mai mult. Controlul optim al mediului din adapost, in mod particular in timpul verii, poate contribui la faptul ca animalele sa se balige in aria de defecatie in timp ce ariile de odihna si de miscare raman curate si uscate. Volumul scazut de curent de aer, temperaturi scazute ale admisiei de aer, si vitezele scazute ale aerului in aria cu animale si mai sus fata de dusumeaua adapostului, toate reduc aparitia si emisii de substante ce polueaza aerul in adapost. Schemele referitoare la curentii de aer in adapost pot fi influentate favorabil de pozitia si dimensionarea deschiderilor pentru admisie si evacuare aer. (ex. extragere prin perete lateral sau fronton, sau extragere lineara prin ducte de evacuare aer). Conducerea aerului admis prin tuburi perforate si tavane poroase conduce la viteze scazute ale aerului in aria cu animale. Temperaturile aerului de admisie si volumul de curent pot fie reduse, de exemplu, prin amplasarea orificiului de admisie aer proaspat in zone umbrite, sau conducerea aerului prin pasajul de hranire sau printr-un schimbator de caldura amplasat in pamant (sau apa).

Acesti factori trebuie sa fie controlati pentru a satisface nevoile porcilor si deseori necesita un anumit consum de energie. Evaluarea si cuantificarea reducerilor de emisie prin aplicarea acestor tehnici sunt complexe si nu au fost raportate concluzii clare.

Se da multa atentie solutiei de proiectare a adapostului, ex. combinatie a sistemului pe dusumea cu sistemul cu colectare balegar si evacuare a balegarului. Sistemele de adaposturi descrise implica cateva sau toate dintre urmatoarele principii:

* reducerea suprafetelor emitente ale balegarului

* indepartarea balegarului (mixtura de dejectii) din groapa la depozitul extern de mixtura de dejectii

* aplicarea unei tratari aditionale, cum ar fi aerarea, pentru a obtine lichid de curatare

* racirea suprafetei balegarului

* schimbarea proprietatilor chimice/fizice ale gainatul, cum ar fi scaderea pH-ului

* utilizarea de suprafete care sunt netede si usor de curatat.

Pot fi facute putine remarci generale. Reducerea suprafetei de dusumea complet acoperita cu gratare la 50 % reduce suprafata emitenta a balegarului cu aproximativ 20 %, unde balegarul ce ramane pe dusumeaua solida deasemeni trebuie deasemeni sa fie luate in considerare. 50 % din sistemul de dusumea cu gratare lucreaza bine iarna, dar nu la fel de bine vara [183, NFU/NPA, 2001]. Deasemeni efectul dusumelelor cu gratare a fost mai intens cand raportul latimii gratarului si deschiderea dintre gratare a fost mai aproape de 1. Aplicarea unui material mai moale pentru aceste dusumele reduce evaporarea de amoniac cu aproape 30 %. In evacuarea pe sub dusumea, apar emisii mai ridicate daca distanta dintre suprafata mixturii de dejectii si cota inferioara a dusumelei cu gratare este mai mica decat 50 cm.

In principiu, emisia este mai mica la o suprafata cu gratare mai mica si la o suprafata emitenta mai mica a balegarului, dar este important sa se aleaga raportul optim dintre aria suprafetei cu gratare si fara gratare. Cresterea ariei fara gratare va conduce la mai mult balegar ramas pe partea solida si posibil la o crestere a emisiilor de amoniac. Daca se intampla aceasta sau nu, depinde in mare masura de pe cantitatea de urina si de viteza cu care acesta poate fi evacuat, ca si de distanta pana la groapa. O dusumea neteda convexa va intensifica indepartarea urinei, dar trebuie luata in considerare siguranta animalului.

Indepartarea balegarului este considerata a fi efectiva (ex. cu screpere (80 % reducere) sau spalare (70 % reducere)), dar in cateva cazuri efectul nu este intotdeauna clar (ex. la porci de sacrificare si scroafe gestante).

Structura fizica a gainatului si netezimea suprafetei dusumelii gropii pot afecta efectul de reducere de emisii de amoniac care de obicei este produs prin evacuare cu screpere.

Referitor la asternut, este de asteptat ca utilizarea de asternut in adapostul pentru porci va creste peste tot in UE datorita constientizarii importantei conditiei animalelor. Asternutul poate fi aplicat impreuna cu sistemele de adaposturi controlate (automat) ventilate natural, unde asternutul ar permite animalelor sa-si controleze temperatura lor proprie, si ar reduce cantitatea de energie necesara pentru ventilatie si incalzire. Productia de balegar solid in loc de balegar in mixtura de dejectii este considerata un avantaj din punct de vedere agricol, deoarece materia organica incorporata in terenuri imbunatateste caracteristicile fizice ale solului, prin aceasta reducand deversarile si scurgerile de nutrienti in cursurile de apa.

Pentru a permite comparatia usoara, tehnicile sunt descrise per categorie de porci IPPC. Reducerile realizate, costurile de aplicare si principalele caracteristici importante sunt rezumate in tabelul ce precede descrierile adapostului pentru fiecare categorie de porci. Pentru compararea performantei si a costurilor tehnicilor de reducere este practic a se considera selectarea unei tehnico de referinta pentru fiecare categorie porc. Aceasta abordare selecteaza tehnica asociata cu cel mai ridicat nivelel de emisie in amoniac si permite ca alte tehnici sa fie evaluate pentru performantele lor relative de mediu (procentaj reducere). Valorile relative dau o indicatie despre nivelul atins, mai degraba decat o valoare absoluta, care depinde de mai multi factori decat dioar de configuratia adapostului.

Desi CH₄, nmVOC si N₂O sunt luate in consideratie, pentru NH₃ a fost data mai multa atentie fiind un poluant de aer cheie daca este emis in cantitati mai ridicate. Aproape toate informatiile despre reduceri de emisii din adapostul de animale pentru porci sunt raportate la reducerea emisiilor de NH3. Este asumat ca tehnicile care reduc emisiile de NH₃ vor reduce deasemeni emisiile de alte substante gazoase [59, Italia, 1999]. Este deasemeni important sa se realizeze ca reducerea de emisii din adapost poate conduce potential la o crestere a emisiilor de NH₃ din depozitarea si aplicarea de balegar.

Se observa ca nu toate datele remise sunt date masurate. Cateva au fost calculate sau deriva din informatii disponibile, in care caz acest fapt a fost indicat. De exemplu, in cazul date italiene, valorile calculate utilizeaza un raport constant de 1.23:1 intre emisia de amoniac din adapostul de scroafe tinute in tarcuri colective si emisia din adapostul de scroafe a fata. Aceasta deoarece datele pentru scroafe adapostite individual nu au fost intotdeauna disponibile.

Calculele de costuri depind de factorii inclusi. De exemplu, datele de costuri din Italia arata costuri negative, care exprima in mod obisnuit beneficiul net al aplicarii sistemului de adapostire. In acest caz, aplicarea sistemului de referinta ar fi mai costisitor decat aplicarea unui sistem de adapostire alternativ. Cu exceptia Italiei, datele referitoare la costuri nu includ costul beneficiilor.

Potentiale tehnici de reducere sunt descrise si comparate in aceasta sectiune. Capitolul 5 prezinta rezultatul evaluari valorii tehnice si economice la aplicarea lor. In cateva tari, aplicarea anumitor tipuri de adapost este limitata sau nu va fi permisa, din cauza normelor de sanatate sau cerintelor de piata.

Toate masurile integrate de reducere a emisiilor de NH3 din adapostul pentru porci va conduce la o cantitate mai ridicata de azot in mixtura de dejectii ce va fi aplicata si in cantitatea potential poate fi emisa in timpul imprastierii in camp.

6.1 Tehnicile de adapostire tip sistem-integrat pentru scroafe pentru imperechere si gestante

Descriere: Performantele tehnicilor de adapostire pentru imperechere si scroafe gestante sunt rezumate in Tabelul 21. Multe din tehnicile de adapostire sunt aplicate deasemeni pentru porci de ingrasat/porci de sacrificare (vezi Sectiunea 6.4) si aceste nivelele de performanta sunt rezumate in Tabelul 2

Actualmente, scroafele pentru imperechere si cele gestante pot fie adapostite fie individual sau intr-o grupa. Cu toate acestea, legislatia UE referitoare la conditia porcului (91/630/EEC) prevede un minimum de standarde pentru protectia porcilor si cere ca scroafele si scroafele tinere sa fie tinute in grupe, de la 4 saptamani dupa imperechere pana cu 1 saptamana inainte de momentul asteptat pentru fatare, pentru adaposturi noi sau reconstruite, de la 1 Ianuarie 2003, si din 1 Ianuarie 2013 pentru adaposturi existente.

Este clare ca unele tehnici au potentiale mai reduse decat altele, dar chiar si cu aceeasi tehnica au fost realizate diferite nivelele in diferite State membre ale UE. Factori cum ar fi adapostire in grupa sau individual, utilizarea de paie, si conditiile climatice in timpul masurarii, toate afecteaza nivelele de emisie.

In aceeasi legislatie UE referitoare la conditia porcului mentionata mai sus (91/630/EEC amendata de Directiva Consiliului nr. 2001/88/EC), sunt incluse cerintele pentru suprafetele dusumelii. Pentru scroafele tinere si scroafele gestante, o parte specificata a suprafetei dusumelii trebuie sa fie dusumea solida continua din care maximum 15 % este rezervata pentru deschiderile de drenaj. Aceste noi prevederi se aplica la toate intreprinderile mari construite sau reconstruite de la 1 Ianuarie 2003, si la toate intreprinderile de la 1 Ianuarie 2013. Efectul acestor noi amenajari ale dusumelei asupra emisiilor comparat cu o dusumea complet cu gratare obisnuita existenta (care este sistemul de referinta) nu a fost cercetata. O valoare de maximum 15 % spatiu gol pentru drenaj din suprafata de dusumea continua solida inseamna mai putin de 20 % spatiu gol pentru dusumeaua de beton cu gratare in lumina noilor prevederi (un maxim de 20 mm interval si o latime minima de gratar de 80 mm pentru scroafe si scroafe tinere). Deci efectul global este de reducere a spatiului gol.

Tehnica de referinta: Pentru scroafe, aceasta este o groapa de adancime sub o dusumea complet cu gratare cu gratare de beton. Balegarul in mixtura de dejectii este indepartat fie la intervale frecvente, numai dupa fiecare perioada de ingrasare, sau chiar mai putin frecvent. Ventilatia artificiala indeparteaza componentele gazoase emise balegarul din mixtura de dejectii depozitat.

Beneficii realizate pentru mediu: nivelul de emisii asociate variaza cu conditiile de adapost. Scroafele adapostite grupat (liber) inregistreaza emisii intre 3.12 (DK) si 3.70 (I) kg NH₃ per loc scroafa per an, in timp ce adapostul individual este asociate cu nivelele mai ridicate de 2 (NL) kg NH₃ per loc scroafa per an.

Efecte asupra mediului: Energia necesara pentru ventilatia artificiala este variabila, dar in Italia, in medie aceasta a fost estimata la 42.2 kWh per scroafa per an [185, Italia, 2001].

Date operationale: Circumstantele in care datele despre emisie au fost obtinute, au fost standardizate. Aceasta inseamna ca nu au fost aplicate tehnici particulare care pot afectata emisiile sau care sunt in mare masura diferite de practicile generale din ferma (cum ar fi hranirea, adaparea, controlul climatului adapostului).

Aplicabilitate: Acest sistem a fost aplicat in mod obisnuit in toata Europa.

Costuri: Costurile pentru o instalatie noua sunt estimate a fi mai decat 600 EUR per loc scroafa per an, incluzand ambele costuri de investitie (dobanzi, rabaturi, etc) si costuri de operare (energie, intretinere, etc.) [185, Italia, 2001].

Ferme de referinta: Un numar estimat de 2381000 scroafe de imperechere (74 % din totalul din UE) si 4251000 scroafe gestante (70 % din total UE) sunt adapostite individual. Se estimeaza ca un mare numar este adapostit in sisteme cu dusumele complet cu gratare.

Tabelul 21: Nivelele de performanta ale tehnicilor de adapostire tip sistem integrat pentru instalatii noi pentru imperechere si scroafe gestante

6.1.1 Sistemul cu dusumea complet cu gratare si cu vacuum (FSF vacuum)

Descriere: Pe fundul gropii de sub sistemul cu dusumea complet cu gratare, sunt plasate orificii pe fiecare 10 m² si care sunt conectate la sistemul de canalizare. Mixtura de dejectii este evacuata prin deschiderea unei clapete, in conducta principala pentru mixtura de dejectii. Se produce un vacuum usor ce permite evacuarea mixturii de dejectii. Groapa poate fi golita o data sau de doua ori pe saptamana, depinzand de capacitatea gropii.

Conducta dejectii    Conducta principala dejectii Clapeta sistem vacuum

Figura 17: Sistemul cu dusumea complet cu gratare cu vacuum [185, Italia, 2001]

Beneficii realizate pentru mediu: Reducerea emisiei de NH₃ cu aproximativ 25 % datorita evacuarii frecvente a mixturii de dejectii. Datele din Italia raporteaza aproximativ 2.77 kg NH₃ per loc scroafa per an.

Efecte asupra mediului: Cum sistemul este operat manual, nu este necesara energie aditionala. Este necesara mai putina apa pentru a curata la dusumeaua comparativ cu dusumelele partial cu gratare sau de beton solid. Se sugereaza faptul ca orice aerosoli ce se dezvolta in timpul evacuarii mixturii de dejectii sunt indepartati prin vacuumul creat la deschiderea clapetei.

Date operationale: Aceasta tehnica este usor de operat comparativ cu tehnica de referinta [184, TWG ILF, 2002].

Aplicabilitate: In adaposturi existente, aceasta tehnica poate fie aplicabila cu:

* dusumele solide din beton si cu suficienta inaltimea pentru a fi construite pe dusumeaua existenta

* renovarea unui FSF cu o groapa de depozitare dedesubt.

Costuri: Italia raporteaza un cost suplimentar negativ (ex. beneficiu) de 8.60 EUR per loc scroafa per an, cand se aplica in adaposturi noi, comparativ cu costurile sistemului de referinta.

Ferme de referinta: se constata o crestere a numarului de ferme din Italia care adopta aceasta tehnica in adaposturi noi pentru scroafe gestante, ex. ferma Sartori, Parma.

Literatura de referinta: [185, Italia, 2001]

6.1.2 Sistemul cu dusumea complet cu gratare, cu spalarea permanenta a stratului de mixtura de dejectii in canalele de dedesubt (FSF cu spalare in canale)

Descriere: Sistemul cu dusumea complet cu gratare cu canale dedesubt umplute cu un strat de 10 cm de dejectii. Canalele sunt spalate de mixtura de dejectii cu o solutie lichida proaspata sau aerata, cel putin o data o zi. Lichidul aerat contine 5 % materie uscata. Canalele au o mica panta pentru a intensifica indepartarea mixturii de dejectii si lichidul de spalare este pompat dintr-o parte a unitatii sau adapostului in cealalta, unde aceasta este colectata intr-un canal pentru a fi indepartata spre un depozit exterior pentru mixtura de dejectii.

Canale pentru spalare cu solutie lichida de dejectii          Gratare de beton Groapa de dejectii

Figura 18: Sistem cu dusumea complet cu gratare, cu spalarea permanenta a stratului de mixtura de dejectii in canalele de dedesubt [185, Italia, 2001]

Beneficii realizate pentru mediu: Efectul combinat al suprafetei reduse a balegarului si al indepartarii mixturii de dejectii prin spalare reduce emisiile de NH₃ cu 30 % cand spalarea este facuta cu lichid proaspat, si de 55 % cand spalarea este cu lichid aerat.

Efecte asupra mediului: energie necesara pentru operarea acestui sistem depinde de distanta de la groapa la depozitul de tratare a mixturii de dejectii. Spalarea necesita energie suplimentara, care este estimata a fi:

* 8.2 kWh per scroafa per an pentru spalare

* 16 kWh per scroafa per an pentru separare lichid

* 17.5 kWh per scroafa per an pentru aerare.

Consumul de energie total este mai scazut sau egal cu cel de la sistemul de referinta deoarece ventilatia artificiala este nu este necesara.

Aerosolii pot fi deasemeni redusi prin spalarea frecventa.

Varfurile de nivele de miros datorita spalarii pot cauza neplaceri cand receptori locuiesc langa ferma. Varfurile sunt mai ridicate daca spalarea este facuta fara aerare comparativ cu spalarea cu aerare. Functie de caz trebuie hotarat ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemul fara spalare) sau valorile de varf. [184, TWG ILF, 2002]

Date operationale: Nu este aplicata ventilatia artificiala in aceste adaposturi, pe considerentul ca este realizata suficienta ventilatie din ventilatia naturala si din spalarea frecventa a mixturii de dejectii.

Aplicarea acestui sistem necesita o instalatie la separare a solutiei lichide din mixtura de dejectii, in caz de aerare, care poate fie tratata inainte si pompata inapoi pentru spalare.

Aplicabilitate: Solutia de construire (ex. adancimea) gropii existente de balegar poate permite aplicarea in adaposturi existente. Exemple de aplicatii existe pe dusumele existente solide din beton, unde gratarele pot fie plasate pe dusumeaua existenta, dar trebuie sa fie disponibila o inaltime suficienta.

Costuri: Aplicarea lor in adaposturi noi are un cost suplimentar negativ (ex. beneficiu) de 82 EUR per loc scroafa per an. In spalarea fara aerare, costurile suplimentare negative (ex. beneficii) sunt 12.16 EUR per loc scroafa per an. In adaposturi existente, costurile sunt variabile si depind de solutia constructiva a cladirii existente, vezi introducerea la Sectiunea 6.1.

Ferme de referinta: Acest sistem este aplicata tot mai mult in adaposturi pentru scroafe gestante (si porci de sacrificare), ex. Ferma Borgo del Sole, Parma.

Literatura de referinta: [185, Italia, 2001]

6.1.3 Sistemul cu dusumea complet cu gratare cu jgheaburi de spalare sau tuburi de spalare (FSF cu jgheaburi de spalare)

Descriere: Jgheaburi mici de plastic sau metal sunt plasate sub sistemul cu dusumea complet cu gratare. Urina se scurge continuu datorita unei mici inclinari a (panta inclinare) a acestor jgheaburi. Mixtura de dejectii este indepartata o data sau de doua ori pe zi prin spalarea mixturii de dejectii cu o solutie lichida, vezi Figura 19. Urina se scurge continuu intr-un canal de drenaj spre depozitul pentru mixtura de dejectii.

Jgheaburi pentru spalare dejectii cu o solutie lichida                Gratare de beton

Figura 19: Cu dusumea complet cu gratare cu spalarea gratare [185, Italia, 2001]

Un sistem alternativ consta in tarcuri cu dusumele complet cu gratare

cu tuburi PVC incorporate in beton sub fiecare gratar, vezi Figura 20. O panta permite urinei sa se scurga continuu. O data pe zi sau chiar mai frecvent este facuta o mixtura separata si aerata este recirculata pentru a indeparta balegarul si a curata tuburile.

Jgheab de beton cu canale pentru spalare cu solutie lichida a dejectiilor

Figura 20: Sistem cu dusumea complet cu gratare cu tuburi de spalare [59, Italia, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Reducerea suprafetei de mixtura de dejectii, evacuarea frecventa a mixturii de dejectii si drenarea continua a urinei, toate contribuie la reducerea emisiilor de NH₃ cu 40 % cand spalarea se face cu mixtura proaspata, si 55 % cand spalarea este cu mixtura aerata. Nu sunt diferente intre sistemul cu tuburi si gratare.

Efecte asupra mediului: Spalarea necesita energie, care este estimata a fi:

* 3.9 kWh per scroafa per an pentru spalare

* 16 kWh per scroafa per an pentru separare lichid

* 13.9 kWh per scroafa per an pentru aerare.

Unde nu este aplicata ventilatia artificiala la acest sistem, ex. in Italia, totalul de energie utilizata este mai scazut decat la sistemul cu dusumea complet cu gratare cu ventilatia artificiala.

Aerosolii pot fi deasemeni redusi prin spalarea frecventa.

Varfurile de nivele de miros datorita spalarii pot cauza neplaceri cand receptori locuiesc langa ferma. Varfurile sunt mai ridicate daca spalarea este facuta fara aerare comparativ cu spalarea cu aerare. Functie de caz trebuie hotarat ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemul fara spalare) sau valorile de varf. [184, TWG ILF, 2002]

Date operationale: Vezi 6.1.2.

Aplicabilitate: Vezi 6.1.2. In Italia, sistemul cu gratare si tuburi este aplicat pentru scroafe gestante si un numar crescut de ferme adopta sistemul cu tuburi pentru porci de sacrificare.

Costuri: Aplicarea in adaposturi noi conduce la un cost suplimentar de 0.56 EUR per loc scroafa per an (gratare) si la un cost suplimentar negative (ex. beneficiu) 5.54 EUR per loc scroafa per an (tuburi). In spalarea fara aerare, costurile suplimentare negative (ex. beneficii) sunt 2.44 – 8.54 EUR per loc scroafa per an. Costurile anuale suplimentare operationale arata un beneficiu de 1.22 – 27 EUR per loc scroafa fara aerare, si cu aerare se inregistreaza un cost suplimentar de la 0.28 EUR la un beneficiu de 2.77 EUR [184, TWG ILF, 2002]. Costurile sunt usor mai ridicate decat pentru sistemul ce canal de spalare, date fiind mai datele mai scazute referitoare la beneficii. Gratarele cu aerare au un cost net comparativ cu sistemul cu canal.

In adaposturi existente, costurile sunt variabile si depinde de solutia constructiva a cladirii existente, vezi introducerea la Sectiunea 6.1.

Ferme de referinta: In Italia, aproximativ 5000 scroafe (ferma Bertacchini) sunt tinute pe FSF cu gratare si 7000 scroafe pe FSF cu tuburi.

Literatura de referinta: [185, Italia, 2001]

6.1.4 Sistemul cu dusumea partial cu gratare cu groapa redusa de balegar (SMP)

Descriere: Emisiile de amoniac pot fie reduse prin aplicarea principiului de reducere a ariei suprafetei de balegar, in particular prin aplicarea de mici gropi mici pentru balegar cu o latime maxima de 0.60 m. Groapa de balegar este echipata cu gratare triunghiulare de fier sau gratare de beton. Scroafele sunt adapostite individual.

In Italia este aplicata o solutie de adapostire libera cu o alee externa complet cu gratare cu o groapa pentru mixtura de dejectii dedesubt; mixtura de dejectii nefiind indepartata foarte frecvent. In interior, animalele sunt tinute pe o dusumea solide de beton, iar o deschidere in forma de trapa da acces la aleea externa (vezi Figura 22). Aceasta solutie nu poate fi comparata cu sisteme pentru adapostire libera pentru scroafe cu dusumele partial cu gratare in adapostul interior. Tehnicile de reducere aplicate arata performante de mediu si conditii de operare similare, dar pot diferi usor in costuri.

gratare triunghiulare de fier

groapa balegar

Figura 21: Adapost individual cu gropi mici pentru balegar [10, Olanda, 1999]

Dusumea solida Gratare de beton Groapa adanca

Figura 22: Dusumea solida de beton si alee complet acoperita cu gratar externa cu groapa de depozitare dedesubt [185, Italia, 2001]

Beneficii realizate pentru mediu: Combinatia dintre reducerea gropii de balegar si suprafata mixturii de dejectii si indepartarea rapida a balegarului utilizand gratare triunghiulare reduce emisiile de NH₃ cu 20 la 40 %.

Intr-un sistem, adapostul individual si adapostul pe grupe arata emisii diferite datorita diferentelor de suprafata emitenta a balegarului per scroafa. Cu adapostul liber pentru scroafe, nivelele sunt raportate a fi 2.96 kg NH₃ per loc scroafa per an (Italia). Pentru adapostul individual pentru scroafe au fost raportate nivele de 1.23 (Danemarca) si 2.40 (Olanda) NH₃ per loc scroafa respectiv per an.

Efecte asupra mediului: Aceste adaposturi pot fi ventilate natural sau mecanic. In Danemarca este aplicata ventilatia mecanica si dimensionate pentru o debit de iesire de maximum 100 m³ per ora per loc scroafa. In ariile cu temperaturi exterioare scazute aceste unitati pot fi deasemeni echipate cu incalzire auxiliara. Consumul de energie este neschimbat.

In cazul unei gropi externe pentru mixtura de dejectii, o emisie redusa nu va imbunatati mediul intern, care poate fie considerata ca unul din avantajele gropii reduse din interior.

In Italia economiile de energie sunt posibile deoarece ventilatia artificiala nu este necesara [185, Italia, 2001].

Date operationale: Mixtura de dejectii este de obicei indepartata printr-un sistem central de canale de canalizare prin deschiderea unei clapete si utilizand inclinarea tevii pentru balegar. Cateva sisteme sunt echipate cu screpere (vezi Sectiunea 6.1.9).

Aplicabilitate: In adaposturi existente, aplicabilitatea depinde de solutia constructiva a gropii existente de balegar, dar este mai dificil, daca nu imposibil, de aplicat. Pentru adaposturi existente cu o dusumea solida interioara de beton, poate fi posibila o extindere cu alee externa cu o groapa de depozitare [185, Italia, 2001].

Aplicarea cu o latime maxima de 0.60 m poate necesita o adancime mai mare a gropii sau evacuarea mai frecventa si apoi depozitarea exterioara de balegar. Daca este impusa o dimensiune minima a gropii atunci prin raport, nu va fi aplicabila reducerea, (ex. Irlanda: > 0.90 m).

In cateva tari europene (ex. DK) adaposturile individuale pentru scroafe vor scadea in numar deoarece legislatia schimbata stipuleaza sistemele de adaposturi libere.

Costuri: emisia de amoniac remanenta comparata cu un sistem cu dusumea complet cu gratare depinde de referinta. Cu o reducere de 40 % (2 la 2.4 kg NH₃), investitia aditionala este aproximativ 17.75 EUR per loc scroafa sau 9.85 EUR per kg NH₃ redus. Costurile anuale aditionale de operarea sunt 5.80 EUR per loc scroafa sau 3.25 EUR per kg NH₃. Cu o reducere de 20 %, a fost raportata o investitie aditionala de 1.76 EUR per loc scroafa. Sistemul cu groapa externa pentru balegar si dusumea cu gratare, raporteaza o investitie aditionala de 8.92 EUR per loc scroafa per an [185, Italia, 2001].

Ferme de referinta: Aceasta este un sistem foarte comun de adapostire pentru scroafe de imperechere si gestante in multe state europene membre. In Italia 40 % din porcii de ingrasat/porcii de sacrificare sunt tinuti in aceste tipuri de instalatii [185, Italia, 2001].

Literatura de referinta: Rosmalen, Research Institute for Pig Husbandry, rapport PV P1.158 [10, Olanda, 1999] [59, Italia, 1999] si [185, Italia, 2001].

6.1.5 Sistemul cu dusumea partial cu gratare cu suprafata cu nervuri de racire a balegarului

Descriere: Nervurile flotante pe balegar vor raci suprafata balegarului, vezi Figura 23. Este utilizata apa freatica ca agent de racire. Un numar de nervuri sunt instalate in groapa de balegar. Aceste nervuri sunt umplute cu apa si plutesc pe balegar. Suprafata totala a nervurilor trebuie sa fie cel putin 200 % din suprafata balegarului. Este utilizat un schimbator de caldura ca agent de racire. Caldura obtinuta poate fie utilizata pentru sistemul de incalzire in dusumea. Temperatura stratului superior al balegarului nu trebuie sa fie mai ridicata decat 15 °C. Aplicarea este deasemeni posibila in tarcuri cu o dusumea convexa. Dusumeaua convexa separa ambele canale. Gratarele sunt facute din beton. [186, DK/NL, 2002]

Beneficii realizate pentru mediu: emisia de amoniac realizata este 2.2 kg NH₃ per loc scroafa per an. Comparativ cu o cu dusumea complet cu gratare emisia de amoniac este redusa cu aproximativ 50 % (adapost individual pentru scroafe).

Efecte asupra mediului: Desi exista o reducere de energie datorita unui schimbator de caldura, necesarul de energie globala este mai ridicat decat referinta [184, TWG ILF, 2002].

Aplicabilitate: Experienta din Olanda arata ca acest sistem este foarte usor de implementat atat in cladiri noi si in cladiri existente reconstruite. Solutia constructiva si dimensiunea tarcului nu sunt critice pentru aplicabilitatea sistemului. Cu toate acestea, alte state membre ale UE nu impartasesc aceasta experienta si considera ca aceasta tehnica nu este la fel de usor de operat sau de aplicat [184, TWG ILF, 2002].

Compresor Vana expansiune Nervuri de racire Nivel balegar Incalzire dusumea

Figura 23: Racirea suprafetei balegarului cu nervuri

[186, DK/NL, 2002] cu referinta la Wageningen, IMAG-DLO, rapport 96-1003

Costuri: Costurile suplimentare ale investitiei sunt 112.75 EUR per loc scroafa. Aceasta inseamna ca o reducere de 50%, ex. 2 la 2.2 kg NH₃, costurile sunt 56.35 EUR per kg NH₃ redus. Costurile suplimentare per an sunt 20.35 EUR per loc scroafa. Aceasta inseamna 9.25 EUR per kg NH₃ redus.

Locuri de referinta pentru porci: In Olanda, aproximativ 3000 locuri pentru scroafe de imperechere si gestante sunt echipate cu acest sistem. Actualmente, acest sistem este implementat in multe situatii de reconstruire si in cateva cladiri noi.

Literatura de referinta: [186, DK/NL, 2002] cu referinta la Wageningen, IMAG-DLO, rapport 97-1002.

6.1.6 Sistemul cu dusumea partial cu gratare cu sistem de vacuum (PSF cu sistem de vacuum)

Descriere: Efectele asupra mediului: Vezi 6.1.1.

Conducta dejectii    Conducta principala dejectii Clapeta sistem vacuum

Figura 24: Dusumea partial cu gratare cu sistem de vacuum [185, Italia, 2001]

Beneficii realizate pentru mediu: Cu o dusumea partial cu gratare si un sistem cu vacuum emisia de NH₃ este redusa la 2.77 kg NH₃ per loc scroafa per an, pe gratare de beton, si la 2.40 kg NH₃ per loc scroafa per an pe gratare de metal pentru scroafe adapostite liber. Aceasta, comparativ cu referinta produce reduceri relative intre 25 % si 35 % respectiv.

Date operationale: Aceasta tehnica este usor de operat comparativ cu tehnica de referinta [184, TWG ILF, 2002].

Aplicabilitate: In adaposturi existent, aplicabilitatea lor este limitata la adapost cu dusumele partial cu gratare si o groapa de depozitare cu suficienta adancime.

Costuri: Nu exista date disponibile despre costuri de capital, dar costurile operationale anuale sunt considerate a fi aceleasi ca pentru porci de ingrasat/porci de sacrificare si aceasta reprezinta un cost suplimentar negativ (ex. beneficiu) de 4 EUR cand sunt aplicate cu gratare de beton si 1.50 EUR (deasemeni beneficiu) cand sunt aplicate cu gratare metalice in adaposturi noi [184, TWG ILF, 2002].

Literatura de referinta: [185, Italia, 2001]

6.1.7 Sistemul cu dusumea partial cu gratare cu spalarea permanenta a stratului de mixtura de dejectii in canalele de dedesubt (PSF cu canale de spalare)

Descriere si date operationale: Vezi Sectiunea 6.1.2 si remarca referitoare la aleile externe in Sectiunea 6.1. Figura 25 arata o solutie constructiva cu o alee externa, dar aceeasi solutie este deasemeni aplicata la dusumeaua cu gratare si canal in interiorul cladirii.

Beneficii realizate pentru mediu: Spalarea cu mixtura aerata reduce emisii la 1.48 kg NH₃ per loc scroafa per an (60 %), si cu mixtura proaspata la 1.85 kg NH₃ per loc scroafa per an (50 %). Efectul asupra emisiei de NH₃ a diferitelor materiale pentru gratare nu a fost raportat.

Aplicabilitate: Acest sistem poate fie aplicat in adaposturi existente cu o dusumea partial cu gratare, cu o groapa de depozitare dedesubt.

Dusumea solida   Canal cu strat de dejectii pentru spalare cu solutie lichida Groapa externa de balegar

Figura 25: Dusumea partial cu gratare si alee externa cu spalare permanenta a stratului mixturii de dejectii in canalele de dedesubt

Efecte asupra mediului: Energia necesara pentru operarea acestui sistem depinde de distanta de la groapa la depozitul de tratare a mixturii de dejectii. Indicatiile pentru energia necesara sunt:

* 3.4 kWh per scroafa per an pentru spalare

* 18.3 kWh per scroafa per an pentru separare lichid

* 16.8 kWh per scroafa per an pentru aerare.

Consumul total de energie este mai redus sau egal cu cel de la sistemul de referinta deoarece nu este necesara ventilatia artificiala.

Se considera ca aerosolii sunt redusi de spalarea frecventa.

Varfurile de nivele de miros datorita spalarii pot cauza neplaceri cand receptori locuiesc langa ferma. Varfurile sunt mai ridicate daca spalarea este facuta fara aerare comparativ cu spalarea cu aerare. Functie de caz trebuie hotarat ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemului fara spalare) sau valorile de varf. [184, TWG ILF, 2002]

Costuri: Nu exista date referitoare la costuri de capital, dar costurile operationale sunt estimate ca un cost suplimentar negativ (ex. beneficiu) de 6.07 EUR cand este aplicata fara aerare, sau 2.89 EUR (deasemeni beneficiu) cand este aplicata aerarea si cand se aplica la adaposturi noi. [184, TWG ILF, 2002]

Ferme de referinta: Un numar crescut de fermieri adopta aceasta tehnica in cladiri noi pentru scroafe gestante in tarcuri individuale (si pentru porci de ingrasat/porci de sacrificare).

Literatura de referinta: [185, Italia, 2001]

6.1.8 Sistemul cu dusumea partial cu gratare, cu jgheaburi de spalare sau tuburi de spalare (PSF cu jgheab de spalare)

Descriere: Aplicare este posibila in adaposturi individuala si in sistemele de adapostire in grup. Suprafata balegarului nu trebuie sa fie mai mare decat 1.10 m² per scroafa. Balegarul va fie indepartat frecvent de catre sistemul de spalare. Gratarele sunt din beton. Partile laterale ale jgheabului trebuie sa aiba o panta de 60 grade. Gratarele trebuie sa fie spalate de doua ori o zi. Spalarea va fi facuta cu o solutie lichida proaspata sau aerata de mixtura (dupa separare) si continutul de materie uscata nu trebuie sa fie mai ridicate de 5 % (vezi deasemeni Sectiunea 6.1.3).

Gratare de beton

Jgheaburi de balegar

Figura 26: Dusumea partial cu gratare cu jgheab de spalare in adapost individual [10, Olanda, 1999]

Pentru adapostire grupata se aplica aceeasi descriere ca acea data in Sectiunea 6.1.3. Aspectele sunt numai diferite in sensul ca suprafata de dusumea de beton este mai mare si partea cu gratare cu jgheaburi/tuburi pentru mixtura de dejectii de dedesubt este mai mica.

Beneficii realizate pentru mediu: Emisia din suprafata redusa a balegarului si din spalarea in jgheaburi sau tuburi este redusa in adapostul individual pe gratare de beton la 2.50 kg NH₃ per loc scroafa per an (NL, B). In cazul adapostirii libere la scroafe, nivelele de emisie sunt raportate a fi 1.48 kg NH₃ per loc scroafa per an (I) fara aerare si 1.11 kg NH3 per loc scroafa per an (I) cu aerare. In Italia a fost deasemeni utilizat sistemul cu gratare de beton. Aceste trei cifre reprezinta procentajele de reducere de respectiv 40 %, 60 %, si 70 % comparativ cu referinta.

Efecte asupra mediului: Cerintele de energie pentru aceste sisteme arata mari variatiile, care nu pot fie explicate de informatiile disponibile. Nivelele consumului de energie sunt raportate a fi:

* 2.4 kWh per scroafa per an pentru spalare

* 12.0 kWh per scroafa per an pentru separare lichid

* 15.6 kWh per scroafa per an pentru aerare.

Aceste nivelele variaza usor fata de acele raportate in Sectiunea 6.1.3. energia pentru pomparea variaza cu distanta la depozitul pentru lichidul de spalare. Un consum suplimentar de energie de 0.5 kWh per loc scroafa este necesar pentru pomparea suplimentara la spalarea de doua ori pe zi. Deasemeni, in caz balegarului de scroafa, a fost evidentiat ca fluidul de spalare poate readus gravitational inapoi in depozit. Sedimentarea scazuta a materiei uscate in balegarul de scroafa (5 %) ar permite pomparea de fluid curat din partea superioara a depozitului si nu ar necesita deci separare mecanica. Dupa catva timp, se va sedimenta un strat pe fundul rezervorului depozitului de dejectii si acesta poate fi pompat afara pentru o manipulare ulterioara.

Unde nu este aplicata ventilatia artificiala in acest sistem, ex. in Italia, totalul de energie utilizata este mai redus decat la sistemul cu dusumea complet cu gratare cu ventilatia artificiala.

Varfurile de nivele de miros datorita spalarii pot cauza neplaceri cand receptori locuiesc langa ferma. Varfurile sunt mai ridicate daca spalarea este facuta fara aerare comparativ cu spalarea cu aerare. Functie de caz trebuie hotarat ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemului fara spalare) sau valorile de varf. [184, TWG ILF, 2002]

Date operationale: Aplicarea acestui sistem necesita o instalatie (rezervor) pentru separarea solutiei lichide din mixtura de dejectii inainte ca aceasta sa fie utilizata sau tratata pe mai departe, in caz de aerare, si apoi pompata inapoi pentru spalare.

Aplicabilitate: In adaposturi existente aplicabilitatea depinde de solutia constructiva a gropii existente de balegar. Sunt necesare numai putine modificari pentru implementarea acestui sistem la o groapa de balegar cu suficienta adancime.

Costuri: Costurile de implementare a sistemului pentru adapostire individuala, raportate din Olanda, sunt semnificative. Cu o emisia de amoniac remanenta de 2.5 kg NH₃ per loc scroafa per an costurile suplimentare ale investitiei (pentru sistemul cu aerare) sunt 161.80 EUR per loc scroafa. Aceasta este egal cu 95.20 EUR per kg NH₃ redus. Costurile suplimentare per an sunt 57.40 EUR per loc porc. Aceasta inseamna 305 EUR per kg NH₃. Pentru sistemul fara aerare costurile suplimentare ale investitiei sunt 59 EUR per loc scroafa, si costurile anuale suplimentare de 9.45 EUR per loc scroafa.

Italia raporteaza costuri mult mai scazute, desi aceste se refera la porci de ingrasat si porci de sacrificare, pentru sistemul de adapostire grupat care este desigur mai ieftin per loc de porc. Aceste costuri sunt de aceeasi marime cu cele raportate in Sectiunea 6.1.3 pentru sistem cu dusumea complet cu gratare. [185, Italia, 2001]

Referinta ferma: Exemple sunt in Italia, ex. ferma Bertacchini. In Olanda 2000 locuri de porci sunt echipate cu acest sistem.

Literatura de referinta: [10, Olanda, 1999], [59, Italia, 1999] [127, Italia, 2001].

6.1.9 Sistemul cu dusumea partial cu gratare cu screper (PSF cu screper)

Descriere: Tarcul este divizate intr-o parte cu gratare (aria de defecatie) si o parte cu beton solid (aria de odihna) cu o panta spre gratare. Mixtura de dejectii-balegar este colectata intr-o groapa de dedesubtul gratarelor, din care balegarul solid este indepartat foarte frecvent de catre un screper catre groapa de groapa de balegar exterioara. Urina poate sa se scurga direct spre o groapa de colectare printr-un drenaj in fundul canalului de balegar. Vezi deasemeni remarca referitoare la solutii cu alei externe in Sectiunea 6.1.

Dusumea solida                                 Screper Urina Drenaj

Figura 27: Dusumea partial cu gratare, cu screper (PSF cu screper) [185, Italia, 2001]

Beneficii realizate pentru mediu: O suprafata redusa de mixtura de dejectii si evacuarea frecventa a mixturii de dejectii la un depozit extern reduce emisiile de NH₃ la nivelele raportate de Italia de la 1.85 (pe gratare de metal) si 2.22 (pe gratare de beton) la 3.12 (DK, gratare beton) kg NH₃ per loc scroafa per an. Aceste nivelele reprezinta o reducere de 50 % pentru gratare metal si 15 la 40 % pentru gratare beton comparativ cu referinta. In mod clar, frecventa de evacuare cu screperul si netezimea suprafetei de dusumea sunt factori care ajuta determinarea reducerii ce poate fie realizata.

Este interesant faptul, ca datele raportate de Danemarca nu arata efectul evacuarii cu screperul din groapa redusa a balegarului comparativ cu o cu dusumea complet cu gratare, fiecare avand nivelele similare de emisii asociate de 3.12 kg NH₃ per loc scroafa per an.

Efecte asupra mediului: Operarea screperului necesita energie.

Date operationale: Au fost obtinute emisii sub medie. Frecventa de evacuare a fost o data pe zi. In general acest sistem lucreaza bine, dar operabilitatea este dificila deoarece se pot forma cristale pe suprafata gropii care impiedica screperul [184, TWG ILF, 2002]. Este necesara efectuarii de analize pentru optimizarea a operabilitatii acestui sistem.

Aplicarea de gratare metalice da emisii mai scazute daca mixtura de dejectii este indepartata rapid in groapa.

Aplicabilitate: Aceasta tehnica este considerata a fi dificil de aplicat si este dependenta de solutia constructiva pentru groapa cu mixtura de dejectii.

Costuri: Datele referitoare la costurile de capital nu sunt disponibile, dar costurile operationale per porc per an sunt considerate a fi ridicate [184, TWG ILF, 2002].

Referinta ferma: Exista foarte putine aplicatii cu solutie cu alee externa in Italia. Acest sistem este deasemeni aplicat in Danemarca si in Olanda.

Literatura de referinta: [59, Italia, 1999] [127, Italia, 2001].

6.1.10 Sistemul cu dusumea de beton solid si cu asternut complet (SCF cu asternut complet)

Descriere: Scroafele sunt tinute pe o dusumea complet de beton aproape complet acoperita cu un strat de paie sau alte materiale ligno-celulozice pentru a absorbi urina si fecalele incorporate (vezi Figura 2.15). Este obtinut balegar solid, care trebuie sa fie indepartat frecvent pentru a evitare ca asternutul sa devina prea umed.

Beneficii realizate pentru mediu: Nivelele raportate variaza si fie arata ca nu exista diferente comparativ cu referinta (cu dusumea complet cu gratare) de 3.7 kg NH₃ per loc scroafa per an (Italia) sau raporteaza o considerabila crestere de 67 % (5.20 kg NH₃ per loc scroafa per an (Danemarca)).

Efecte asupra mediului: productia de balegar solid in loc de balegar sub forma de mixtura de dejectii este considerat a fi un avantaj din punctul de vedere agricol. Materia organica incorporata in terenuri imbunatateste caracteristicile fizice ale solului; reducand deversarea si scurgerile de nutrienti in cursuri de apa.

Pot fi asteptate aparitia nivelelor ridicate de praf. Emisii ridicate de NO si N₂O sunt raportate pentru porci de ingrasare si in productia de porci in lista de referinte de mai jos [188, Finlanda, 2001].

Date operationale: In Danemarca, acest tip de adapost poate avea ventilatie naturala sau mecanica. Adaposturile ventilate natural au admisiile de aer in partea frontala si cu orificiu de aer in partea deschisa de sub coama acoperisului. In adaposturi izolate aerul de admisie si orificiile sunt deseori ajustabile. Cladirile ventilate mecanic au deseori fie presiuni negative sau sisteme pentru echilibrat presiunea.

Ventilatia este dimensionata pentru o evacuare de maximum 100 m³ per ora per loc scroafa. Desi scroafele sunt capabile sa compenseze temperaturile scazute ascunzandu-se in stratul cu asternut gros, incalzirea auxiliara este aplicata in partile mai reci din Europa pentru a reduce umiditatea in timpul ventilatiei reduse.

Aplicabilitate: In ceea ce priveste adaposturile existente pentru scroafe, aplicarea depinde de situatia si solutia existenta. Acest sistem poate fi luat in considerare in viitor in lumina noilor prevederi ale Legislatiei europene asupra conditiei animalelor.

Ferme de referinta: Acest sistem poate sa fie intalnit in cateva state membre.

Literatura de referinta: [87, Danemarca, 2000], [127, Italia, 2001]. Asupra nivelelor ridicate de NO si N₂O:

* Groenstein, Oosthoek, Faasen; ‘procese microbiene in sisteme cu asternut adanci pentru ingrasare porci si emisii de amoniac, oxid azotic si oxide azot, 1993

* Verstegen, Hartog, Kempen, Metz; ‘fluxul de azot in productia porci si consecintele de mediu, EAAP publicatia nr. 69, 1993.

6.1.11 Sistemul cu dusumea solida de beton cu paie si alimentatoare electronice pentru scroafe

Descriere: Unitatile sunt compuse dintr-o arie de odihna, o arie centrala de defecatie si o arie de hranire alimentatoare electronice pentru scroafa. aria de defecatie are o dusumea solida de beton. Un screper montat pe tractor este utilizat pentru indepartarea zilnica a balegarului din aria cu dusumea solida. Asternutul gros de paie asternut in aria de odihna este indepartat numai de 1 – 2 ori per an.

Arie de odihna cu paie

Arie de odihna cu paie

Arie defecatie

Alimentator electronic Poarta separare Vier Apa .

Figura 28: Sistemul cu dusumea solida de beton cu paie si alimentator electronic pentru scroafa [175, IMAG-DLO, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: beneficiul din aplicarea acestui sistem depinde de comportamentul animalului, care este influentat de solutia constructiva a tarcului. Aria disponibila de odihna per scroafa este cel putin 1.3 m² per scroafa si trebuie sa fie usor accesibila, in special pentru scroafele tinere, prin prevederea de pasaje intre ariile de odihna si defecatie, late de (min. 2 metri, max. 4 metri). distanta din intrarea in aria de odihna la cel mai departat perete (separare) nu trebuie sa fie mai mare de 16 metri. Aria emitenta de defecatie nu trebuie sa fie mai ridicata de 1.1 m² per scroafa. Groapa de balegar de sub dusumeaua cu gratare este dotata cu un sistem de vacuum. Reducerea de emisie de amoniac este 38% (2.6 kg NH₃ per loc scroafa per an, NL).

Efecte asupra mediului: Consumul de energie este foarte scazut, deoarece acest sistem nu necesita un sistem de incalzire si este echipat in mod obisnuit cu un sistem de ventilatie naturala. Emisia de oxid azotic este neglijabila. Emisia de metan este de 39 grame per zi per scroafa, dar trebuie efectuate analize pentru a stabili o comparatie cu sistemul de referinta.

Aplicabilitate: Acest sistem este foarte bun cand este aplicat in adaposturi noi si in cateva din adaposturile existente. In adaposturi existente, aplicabilitatea depinde de solutia constructiva a gropii de balegar existente, dar este de obicei dificil de aplicat.

Costuri: Costurile pentru acest sistem nu sunt mai ridicate decat la sistemul de referinta. Cu toate acestea, nu exista costuri calculate pentru forta de munca suplimentara si aceste costuri sunt deci necunoscute.

Ferme de referinta: Conform cu legislatia UE, fermele sunt obligate sa tina scroafele in grupe. In Olanda mai mult de 50 % din noile cladiri aplica acest sistem, acest sistem fiind deasemeni implementat in situatii de renovare.

Literatura de referinta: [175, IMAG-DLO, 1999]

6.2 Tehnicile de adapostire tip sistem integrat pentru scroafe a fata

Descriere: Pentru scroafe a fata datele performanta ale tehnicilor de referinta si alternative sunt rezumate in Tabelul 22. Scroafele a fata sunt deasemeni tinute in tarcuri in grupe, pe o dusumea de beton solid cu mult asternut, pentru ca scroafele sa-si construiasca culcusul. In acest sistem balegarul este depozitat uscat.

Sistemul de referinta este descris si ilustrat in Sectiunea 2.3.1.2.1 ca si cel aplicat sistem aplicat in mod obisnuit, incluzand adaposturile noi. Solutia constructiva poate varia in ceea ce priveste aria pentru purcei si gratarele aplicata, dar principiul solutiei constructive si emisiile se estimeaza a fi cam aceleasi. Solutia constructiva pentru adapostirea libera a scroafelor (descrisa in Capitolul 2) este deasemeni considerata ca o alternativa la solutia de referinta.

Pentru sistemul de referinta, nivelele raportate de emisie de la scroafe incluzand purceii sunt intre 8 si 9 kg NH₃ per loc scroafa per an. Ventilatia artificiala este aplicata.

Costurile variaza considerabil si sunt independente de reducerile realizate. De exemplu, o reducere de 50 % a NH₃ poate fi realizata la un cost suplimentar foarte mic in comparatie cu sistemul de referinta.

Tabelul 22: Nivelele de performanta ale tehnicilor de adapostire cu sistem integrat la noile instalatii pentru scroafe a fata

6.2.1 Boxe cu dusumea complet cu gratare si placa in panta

Descriere: O placa (de beton sau alt material) cu o suprafata foarte neteda este plasata sub dusumeaua cu gratare. Dimensiunea poate fi adaptata la dimensiunile tarcului. Placa are o panta de cel putin 12° inspre groapa centrala pentru mixtura de dejectii, care este conectata cu sistemul de canalizare. Mixtura de dejectii este indepartata saptamanal intr-un depozit, gravitational sau prin pompare. Gratarele sunt din fier sau plastic.

Panta >=12s

Figura 29: Placa in panta sub dusumeaua cu gratare [10, Olanda, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Beneficiul aplicarii acestui sistem depinde de netezimea suprafetei placii pentru a permite ca urina sa se scurga continuu si mixtura de dejectii sa alunece spre groapa centrala. Deasemeni, golirea frecventa a canalului central de mixtura de dejectii va intensifica reducerea. Emisiile predominante provin din orice resturi de mixtura de dejectii ce ramane pe placa. Reducerile vor varia, dar au fost raportate reduceri de 30 % (6.0 kg NH3 per loc scroafa per an (I)) si 40 % (5.0 kg NH3 per loc scroafa per an (Nl si B)).

Efecte asupra mediului: Exista o multime de probleme cu mustele si deci aceasta tehnica este considerata ca fiind perimata.

Aplicabilitate: Acest sistem este usor de implementat in cladiri noi si in reconstructia cladirilor existent. Solutia constructiva pentru tarc nu este critica pentru aplicabilitatea sistemului. Au fost dezvoltate deasemeni sisteme noi (vezi 6.2.2) care sunt bazate pe aceeasi principii cum a fost descris sistemul initial. Noile sisteme, o combinatie de canal pentru apa si balegar, au o reducere mai ridicata de amoniac si nu sunt mai scumpe decat acest sistem. Costuri: costurile suplimentare ale investitiei sunt 260 EUR per loc porc. Aceasta inseamna ca la 40% reducere, costurile sunt 78.80 EUR per kg NH₃. Costurile operationale suplimentare anuale sunt 29.50 EUR per loc porc sau 8.95 EUR per kg NH₃. Costurile mai scazute de investitie decat la sistemul de referinta sunt raportate din Italia.

Ferme de referinta: In Olanda si Italia numai putine locuri pentru scroafe sunt echipate cu acest sistem. Acest sistem este inlocuit de noile sisteme (vezi Sectiunea 6.2.2), care sunt bazate pe aceleasi principii, dar are diferite solutii constructive.

Literatura de referinta: [10, Olanda, 1999] [185, Italia, 2001] [37, Bodemkundige Dienst, 1999]

6.2.2 Boxe cu dusumea complet cu gratare si cu combinatie de canale pentru apa si balegar

Descriere: Scroafa are un loc fix si ca rezultat se stie unde va fi aria de defecatie. Groapa de balegar este impartita intr-un canal mai lat pentru apa in partea din fata si un canal mai mic pentru balegar in spate. Aceasta reduce mult suprafata balegarului, care reduce emisia de amoniac. Partea din fata a canalului este partial umpluta cu apa. Gratarele sunt din fier sau plastic.

Canal de apa Canal de balegar Canal de apa

Vedere   Sectiune

Figura 30: Combinatie de canale pentru apa si balegar [10, Olanda, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Se limiteaza suprafata balegarului si are evacuare frecventa de mixtura de dejectii printr-un sistem de canalizare. Poate fie realizata o reducere de 52 % (0 kg NH₃ per loc scroafa per an (NL, B)).

Efecte asupra mediului: Evacuarea frecventa a mixturii de dejectii pot necesita energie suplimentara. Este necesara apa pentru a umple partea din fata a gropii.

Aplicabilitate: Acest sistem este usor de implementat in reconstruiri de cladiri existente cu tehnica de referinta, din moment ce solutia constructiva a tarcului nu este critica pentru aplicabilitatea sistemului. Este foarte simplu, tot ceea ce este necesar este de a separa groapa in doua.

Date operationale: Se presupune ca cele doua canale sunt golite in acelasi sistem pentru mixtura de dejectii prin canalizare spre depozitul pentru mixtura de dejectii. Apa este schimbata dupa fiecare ciclu (aproximativ 4 saptamani). Sectiunea din fata este drenata complet, curatata, dezinfectata si apoi umpluta din nou cu apa proaspata.

Costuri: Costurile suplimentare ale investitiei sunt 60 EUR per loc porc. Aceasta inseamna ca pentru o reducere de 52 % se obtine aproximativ 13.85 EUR per kg NH₃ redus. Costurile operationale suplimentare anuale sunt 1.00 EUR per loc porc sau 0.25 EUR per kg NH₃.

Ferme de referinta: In Olanda 5000 locuri pentru scroafe sunt echipate cu acest sistem. Literatura de referinta: [10, Olanda, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999]

6.2.3 Boxe cu dusumea complet cu gratare si sistem de spalare cu jgheaburi de balegar

Descriere: Micile jgheaburi limiteaza suprafata balegarului. Aceasta reduce emisia de amoniac. Aplicarea este posibila in tarcuri cu dusumea partial sau complet cu gratare. Balegarul este indepartat frecvent printr-un sistem de spalarea. Gratarele sunt gratare triunghiulare din fier. Laturile jgheabului trebuie sa aiba o panta de 60 grade. Gratarele trebuie sa fie spalate de doua ori pe zi. Spalarea va fi facuta cu o solutie lichida din balegar (dupa separare), unde continutul de materie uscata nu trebuie sa fie mai ridicat de 5 %.

Gratare de plastic sau fier

Jgheaburi de balegar

Balegar

Figura 31: Sistemul de spalare cu jgheab de balegar [10, Olanda, 1999]

Beneficiu de mediu: Limitarea suprafetei balegarului in canalul de balegar, in combinatie cu rapida evacuare a balegarului din aria cu gratare din bare de plastic sau triunghiulare din fier, si indepartarea balegarului de doua ori pe zi prin spalare, reduc emisiile de NH₃ cu 60 % (3.3 kg NH₃ per loc scroafa per an (NL, B))

Efecte asupra mediului: Acest sistem are un consum suplimentar de energie de 8.5 kWh per loc scroafa per an, legat de spalarea jgheaburilor.

Varfurile de nivele de miros datorita spalarii pot cauza neplaceri cand receptorii locuiesc langa ferma. Functie de caz trebuie hotarat ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemul fara spalare) sau valorile de varf. [184, TWG ILF, 2002]

Aplicabilitate: In adaposturi existente aplicabilitatea depinde de solutia constructiva a gropii existente de balegar, dar nu pare a fi dificil comparativ cu sistemul de referinta.

Costuri: Costurile suplimentare ale investitiei sunt 535 EUR per loc scroafa. Aceasta inseamna ca la o reducere de 60%, ex. 8.3 la 3.3 kg NH₃, costurile sunt 107 EUR per kg NH₃ redus. Costurile operationale suplimentare per an sunt 86.00 EUR per loc porc. Aceasta inseamna 17.20 EUR per kg NH₃.

Pentru a realiza o mai mare reducere, costurile suplimentare sunt considerabil mai ridicate decat acele raportate pentru sistemul cu un canal separat pentru apa si balegar. Aceasta diferenta nu poate fie explicata din informatiile remise.

Ferme de referinta: In Olanda, aproximativ 500 locuri pentru scroafe a fata sunt echipate cu acest sistem.

Literatura de referinta: [10, Olanda, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999]

6.2.4 Boxe cu dusumea complet cu gratare si panou pentru balegar

Descriere: Un panou prefabricat este plasat sub dusumeaua cu gratare si care poate sa fie adaptat la dimensiunile tarcului. Panoul mai in adancime la un capat si are o panta de cel putin 3° spre canalul central pentru mixtura de dejectii. Panoul este conectat la un sistem de canalizare. La fiecare trei zile balegarul trebuie sa fie indepartat prin sistemul de canalizare. Aplicarea nu depinde de solutia constructiva a tarcului, sau daca este acoperit complet sau partial cu gratare. Gratarele sunt din fier sau plastic.

Panta >= 3°

Figura 32: Cu dusumea complet cu gratare cu panou pentru balegar [10, Olanda, 1999]

Beneficiu de mediu: Limitarea suprafetei balegarului si evacuarea frecventa a mixturii de dejectii prin sistemul de canalizare realizeaza o reducere cu 65 % a emisiilor de NH₃ (2.9 kg NH₃ per loc scroafa per an). Este realizata o reducere mai mare cu 50 % comparativ cu solutia cu placa in panta, desi ambele solutii constructive par a fi foarte similare. O mai scazuta suprafata emitenta si o mai frecventa evacuare a mixturii de dejectii sunt considerate a fi factori importanti pentru determinarea diferentei.

Aplicabilitate: Acest sistem este usor la implementat in reconstructii la cladiri existente. Solutia constructiva a tarcului nu este critica pentru aplicabilitatea sistemului.

Costuri: costurile suplimentare ale investitiei sunt EUR 280 per loc porc. Aceasta inseamna o reducere de 65%, ex. 8.3 la 2.9 kg NH₃, costurile sunt 53.85 EUR per kg NH₃ redus. Costurile operationale suplimentare per an sunt 45.85 EUR per loc porc. Aceasta inseamna 8.80 EUR per kg NH₃.

Ferme de referinta: In Olanda, aproximativ 10000 locuri pentru scroafe sunt echipate cu acest sistem. Acest sistem a fost dezvoltat numai recent (1998). Actualmente acest sistem este implementat in multe reconstruiri ca si in cladiri noi.

Literatura de referinta: [10, Olanda, 1999]

6.2.5 Boxe cu dusumea complet cu gratare si nervuri de racire pentru suprafata balegarului

Descriere, Efecte asupra mediului, aplicabilitate: vezi Sectiunea 6.1.5.

Figura 33: Tarc pentru scroafe a fata cu nervuri de racire flotante [10, Olanda, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Suprafata racita a balegarului ating o reducere cu 70 % (ex. de la 8.3 la 2.4 kg NH₃ per loc porc per an (NL, B)). Din reducerea realizata se pare ca temperatura suprafetei este unul din cel mai importanti factori ce determina emisia de NH₃. Este recomandat a pastra la adapostul cat mai rece posibil din considerente legate de conditia animalelor si productie.

Costuri: costul de investitie suplimentara este estimat la 302 EUR per loc scroafa sau, cu o reducere de 70%, costurile sunt 51.20 EUR per kg NH₃ redus. Costurile suplimentare operationale anuale sunt 525 EUR per loc scroafa. Aceasta inseamna 9.20 EUR per kg NH₃ redus.

Ferme de referinta: In Olanda, aproximativ 10000 tarcuri de scroafe a fata sunt echipate cu acest sistem. In prezent acest sistem este implementat in multe situatii de reconstructie si in cateva cladiri noi.

Literatura de referinta: [10, Olanda, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999]

6.2.6 Boxe cu dusumea partial cu gratare

Descriere: In toate sistemele balegarul este manipulate sub forma de mixtura de dejectii. Este deseori drenat prin tevi de evacuare, in care sunt golite canalele individuale pentru balegar prin orificii in tevile de evacuare. Canalele pentru balegar pot fi deasemeni drenate prin intermediul clapetelor/trapelor. Canale sunt curatate dupa fiecare fatare cand boxele de fatare sunt dezinfectate, ex. la intervale de aproximativ 4 - 5 saptamani.

Solutia constructiva a acestui sistem este comparabila cu solutia constructiva a sistemului de referinta (Sectiunea 2.3.1.2) si cu Figura 34, numai ca fara screper. Suprafata redusa reduce emisia de amoniac.

Beneficii realizate pentru mediu: Este raportata o reducere a emisiei de NH₃ cu 34 %, aceasta este datorita reducerii suprafetei emitente a mixturii de dejectii.

Efecte asupra mediului: Nu au fost inregistrate schimbari in utilizarea de energie comparativ cu solutia constructiva complet cu gratare.

Pentru motive legate de conditia animalelor o dusumea solida este mai buna decat o dusumea cu gratare, cu toate acestea beneficiile sunt numai pentru porci si nu pentru scroafe [184, TWG ILF, 2002].

Date operationale: Acest tip de adapost este potrivit cu sistemele de ventilatie mecanice fie sub forma unei presiuni negative sau instalatii pentru echilibrat presiunea. Ventilatia este dimensionata pentru un flux de aer de maximum 250 m³ per ora per boxa fatare. Operarea lor este descrisa in Capitolul 2.

Aplicabilitate: Aceasta tehnica este larg practicata in Danemarca. Se estimeaza ca in adaposturi existente aplicabilitatea va depinde de solutia constructiva a gropii existente de balegar, dar aceasta este in general dificil daca nu imposibil de aplicat.

Ferme de referinta: Aplicata in Danemarca.

Literatura de referinta: [87, Danemarca, 2000]

6.2.7 Boxe cu dusumea partial cu gratare si screper pentru balegar

Descriere: Vezi sectiunea precedenta 6.1.9 si Figura 3 Gratarele pot fi din fier sau plastic (fara gratare de beton).

Beneficii realizate pentru mediu: Este realizata o reducere in emisiile de NH₃ reducand suprafata mixturii de dejectii si prin frecventa indepartare a mixturii de dejectii si drenare a urinei. Rezulta pentru solutia constructiva partial cu gratare o reducere cu 35 % (5.65 kg NH₃ per loc scroafa per an (I)) la 52 % (0 kg NH₃ per loc scroafa per an (NL, B))

Figura 34: Dusumea partial cu gratare cu o balegar screper [10, Olanda, 1999]

Efecte asupra mediului: Consumul de energie pentru screper variaza cu frecventa de curatire, cu consumul raportat ca fiind 2.4 (I) si 3.5 (Nl) kWh per scroafa per an.

Date operationale: Functionarea sistemului este vulnerabila datorita uzurii suprafetei dusumelei. Au fost raportate reduceri de 35 - 52 %.

Aplicabilitate: Sistemul cu o dusumea partial sau complet cu gratare poate fie aplicat in adaposturi noi. Desi pentru implementarea acestui sistem sunt necesare cateva modificari la groapa de balegar, si aplicabilitatea in adaposturi existente depinde de solutia constructiva a gropii existente de balegar. Cu toate acestea, in general aceasta este mai dificil de aplicat.

Costuri: Au fost raportate costuri relativ ridicate, desi informatiile italiene reporteaza costuri mai scazute decat referinta (fara date). Comparativ cu dusumeaua complet cu gratare, reducerea amoniacului poate fi 52 %, dar necesita investitie suplimentara de 785 EUR per loc scroafa sau 182.55 EUR per kg NH₃ redus. Costurile anuale suplimentare sunt 147.20 EUR per loc scroafa sau 320 EUR per kg NH₃.

Ferme de referinta: Putine ferme din Olanda.

Literatura de referinta: [10, Olanda, 1999], [59, Italia, 1999] [127, Italia, 2001].

6.3 Tehnici de adapostire tip sistem-integrat pentru purcei intarcati

Datele referitoare la purcei intarcati sunt rezumate in Tabelul 23. Purceii intarcati sunt adapostiti in grupe. Tarcurile si platformele sunt solutii constructive comparabile (Sectiunea 2.3.1.3). Sistemul de referinta pentru purcei intarcati este o combinatie de boxa clasica cu o dusumea complet cu gratare din elemente de plastic sau metal si o groapa dedesubt, cu indepartarea balegarului la sfarsitul unui ciclu. Emisiile de amoniac din acest tip de adapost sunt estimate a fi aproximativ 15 % din cantitatea totala de azot excretata de purcei, corespunzand la 0.6 si 0.8 kg NH₃ per loc purcel intarcat per an. Acest tip de adapost este echipat cu ventilatie mecanica, fie cu presiune negativa sau instalatie de echilibrat presiunea. Ventilatia este dimensionata pentru un flux maxim de 40 m³ per ora per loc. Incalzirea auxiliara este deasemeni aplicata sub forma de ventilator electric, incalzitoare sau prin instalatii de incalzire centrala cu tevi de incalzire.

In urmatoarea sectiune se face referinta la principiile aplicate pentru solutia constructiva pentru groapa de mixtura de dejectii si tehnicile de indepartare a care au fost descrise in sectiunile precedente.

Costurile suplimentare au fost raportate comparativ cu sistemul de referinta pentru cateva solutii alternative. Pentru altele este data o indicatie daca alternativa este mai scumpa sau mai putin scumpa decat sistemul de referinta.

Tabelul 23: Nivelele de performanta tehnicilor de adapostire tip sistem integrat pentru instalatii noi pentru purcei intarcati

6.3.1 Tarcuri sau platforme cu dusumea complet cu gratare si dusumea de beton inclinata pentru a separa fecalele si urina

Descriere: Principiul este descris in Sectiunea 6.2.1. La sfarsitul perioadei de intarcat, fecalele uscate sunt usor de indepartat prin jeturi de apa.

Suprafata neteda cu panta >12°                    Canal central Sistem de canalizare

Figura 35: Platforme sau tarcuri cu beton dusumea inclinata dedesubt pentru a separa fecalele si urina [59, Italia, 1999]

Beneficii realizate pentru mediu: Indepartarea imediata a balegarului la canalul central si drenarea imediata a urinei produce o reducere de 30 % (0.42 kg NH₃ per loc porc per an

(I)).

Efecte asupra mediului: Nu exista nevoie de energie aditionala.

Aplicabilitate: Cu o groapa de balegar cu suficienta adancime, aceasta tehnica poate fi usor aplicata in adaposturi existente.

Costuri: Costurile de investitie sunt estimata a fi mai mici decat la referinta, daca beneficiile sunt incluse in calcularea costurilor.

Ferme de referinta: Aplicatii putin numeroase in Italia.

Literatura de referinta: [59, Italia, 1999] [185, Italia, 2001].

6.3.2 Tarcuri sau platforme cu dusumea complet cu gratare si groapa de balegar cu screper

Descriere: Vezi principiul de la Sectiunea 6.1.9 si Figura 36. Gratarele pot fi din fier sau plastic, dar nu de beton.

Beneficii realizate pentru mediu: Evacuarea frecventa a balegarului la groapa de balegar din exteriorul cladirii si drenarea separata a urinei permite o reducere favorabila cu 35 % (0.39 kg NH₃ -per loc porc per an).

Efecte asupra mediului: Energia necesara pentru operarea screperului este estimata a fi 0.24 kWh per loc purcel intarcat per an.

Date operationale: Operabilitatea sistemului este vulnerabila datorita uzurii stratului superior al dusumelei. Este necesara analiza optimizarii operabilitatii.

Drenare urina                     Screper Dusumea cu gratare

Figura 36: Sistemul platforma cu un screper sub dusumeaua complet cu gratare [185, Italia, 2001]

Aplicabilitate: sistemul nu a fost descris ca o posibila modificare a sistemelor de adaposturi existente pentru purcei intarcati, unde sunt necesare schimbari la groapa de balegar.

Costuri: Costurile suplimentare ale investitiei sunt 68.65 EUR per loc porc, si costurile suplimentare anuale de operare sunt 12.30 EUR [184, TWG ILF, 2002].

Literatura de referinta: [59, Italia, 1999].

6.3.3 Tarcuri sau platforme cu dusumea complet cu gratare si jgheaburi sau tuburi de spalare

Descriere: Vezi Sectiunea 6.1.3 pentru descrierea solutiei constructive pentru groapa.

Groapa pentru mixtura dejectii       Jgheaburi fara strat permanent de dejectii, pentru spalare cu solutie lichida aerata de mixtura Dusumea cu gratare de fier sau beton

Figura 37: Tarcuri cu dusumea complet cu gratare cu jgheaburi sau tuburi de spalare [185, Italia, 2001]

Beneficii realizate pentru mediu: Limitarea suprafetei balegarului in canalul de balegar si indepartarea balegarului de doua ori pe zi prin spalare produce o reducere cu 40 % (0.36 kg NH₃ per loc porc per an) cu mixtura de dejectii proaspata, si de 50 % (0.30 kg NH₃ per loc porc per an) cu mixtura de dejectii aerata.

Efecte asupra mediului: Acest sistem necesita energie pentru spalarea de doua ori pe zi, totalizand 1.9 kWh per purcel intarcat per zi cu lichid proaspat, si 3.1 kWh per purcel intarcat per zi pentru mixtura de dejectii aerata.

Varfurile de nivele de miros datorita spalarii pot cauza neplaceri cand receptorii locuiesc langa ferma. Varfurile sunt mai ridicate daca spalarea este facuta fara aerare comparativ cu spalarea cu aerare. Functie de caz trebuie hotarat ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemul fara spalare) sau valorile de varf. [184, TWG ILF, 2002]

Date operationale: Pentru a opera acest sistem in afara adapostului trebuie sa fie disponibila o instalatie pentru separarea lichidului din mixtura de dejectii-balegar si in anumite cazuri pentru a face aerarea inainte ca aceasta sa poata fi utilizata ca fluid de spalarea.

Aplicabilitate: Sistemul cu jgheaburi pentru spalare poate fi aplicat in adaposturi noi. In adaposturi existente aplicabilitatea depinde de solutia constructiva pentru groapa existenta de balegar. Pentru a implementa acest sistem sunt necesar numai putine modificari (la dusumea).

Costuri: Pentru sistemul fara aerare, costurile suplimentare ale investitiei sunt 25 EUR per loc porc si costurile suplimentare operationale anuale sunt 15 EUR per loc porc. Sistemul cu aerare este considerata a fi foarte scump [184, TWG ILF, 2002].

Literatura de referinta: [59, Italia, 1999].

6.3.4 Sistemul de tarcuri cu dusumea partial cu gratare; cu doua climate

Descriere: Balegarul este manipulat ca si o mixtura de dejectii. Acesta este deseori drenat printr-un sistem de tevi de evacuare unde sectiunile individuale ale canalelor de balegar sunt drenate prin orificii in tevile de evacuare. Canale pot fi deasemeni sa fie golite prin clapete/trape. Canale sunt drenate dupa indepartarea fiecarei grupe de porci, deseori in impreuna cu dezinfectarea tarcurilor, ex. la intervale de 6 - 8 saptamani.

Figura 38: Sectiune prin unitatea de crestere cu dusumea partial cu gratare, cu doua climate [87, Danemarca, 2000]

Beneficii realizate pentru mediu: O reducere in emisiile de amoniac cu 34 % (0.53 kg NH₃ per loc porc per an) este realizata la aplicarea acestei tehnici. Aceasta tehnica a fost aplicata in Danemarca si performanta ei este deci comparata cu nivelul de emisii de referinta obtinut in Danemarca (0.8 kg NH₃ per loc porc per an).

Efecte asupra mediului: solutia constructiva cu ventilatie naturala utilizeaza mai putina energie comparativ cu referinta [184, TWG ILF, 2002].

Date operationale: Aceasta adapost tip este echipate in mod obisnuit cu ventilatie mecanica, fie sub forma de presiune negativa sau ventilatie la presiune echilibrata. Ventilatia este dimensionata pentru un maxim de flux de 40 m³ per ora per loc. Incalzirea auxiliara este disponibila sub forma de incalzitoare electrice cu ventilator sau cu instalatii centrale pentru incalzire cu tevi de incalzire. Solutia constructiva ventilata natural este deasemeni aplicata.