Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Clasa pelisoluri



Clasa pelisoluri


Clasa pelisoluri


Este o clasa cu caracteristici particulare determinate de continutul ridicat in argila gonflanta (prin umezire isi mareste volumul).  Sunt definite ca soluri cu orizont pelic sau vertic de la suprafata sau din primii 20 cm. Aceasta clasa, incadreaza doua tipuri de sol: pelosol si vertosol.

Orizontul pelic este un orizont argilos (predominant smectit), avand impachetare densa, plastic in stare umeda, dur in stare uscata, crapaturi largi, grosimea orizontului minim 50 cm.

Orizontul vertic, se deosebeste de precedentul prin prezenta fetelor de alunecare oblice (10-60o fata de orizontala), datorate fenomenelor de gonflare-contractie.


1. Pelosolurile

Sunt definite ca soluri avand orizont pelic de la suprafata sau cel mult de la 20 cm adancime care se continua pana la peste 100 cm. Apar in special in campii cu depozite lacustre sau fluviolacustre si unele podisuri cu roci argiloase.

Anterior erau incadrate la vertosoluri, soluri negre clinohidromorfe sau subtipuri vertice ale solurilor din clasa cernisoluri, luvisoluri etc. Se gasesc in aceleasi areale cu vertosolurile sau alte soluri argiloase cu care se asociaza. Concret, apar in partea nordica a Campiei Romane dintre Olt si Arges, in Campia Banatului, Crisanei, in Podisul Getic, in Podisul Transilvaniei, in Campia Moldovei etc.

Se deosebesc de vertosoluri prin faptul ca trasaturile specifice sunt mai slab exprimate. In general, insusirile fizice si chimice sunt similare vertosolurilor precum si probleme legate de fertilitate si folosinta.


2. Vertosolurile

Sunt pelisoluri cu orizont vertic de la suprafata sau imediat sub orizontul arat, cu fete de alunecare (oglinzi) intr-un suborizont situat intre 25 si 100 cm. Anterior au fost cunoscute ca soluri brune inchise argiloase de padure, negre argiloase slab humifere sau smolnite.

Raspandire: Apar pe suprafete dispersate dar reduse in Podisul Sucevei, Podisul Transilvaniei, Subcarpati, Podisul Getic, Piemonturile Vestice, Campia Jijiei, Campia Banatului, Crisanei, campiile inalte ale Pitestiiului, Tesluilui si Calmatuiului de Teleorman.

Conditii de formare: clima se caracterizeaza prin Tma. De 10-110C cu mari variatii ale regimului hidric din sol (excedent iarna – primavara si deficit iulie – octombrie).




Vegetatia naturala este reprezentata de paduri de cvercinee (Quercus fraineto, Q. cerris) sau pajisti mezofile. Materialul parental este constituit din depozite argiloase de origine lacustra sau fluviolacustra.

Roca argiloasa bogata in baze, regimul hidric contrastant si relieful orizontal sau usor depresionar formeaza aparitia procesului de umiditate in sol  cu dezvoltarea alternanta a proceselor de reducere si a celor de oxidare. Rezulta un sol argilos, profund, humifer dar cu continut redus, nediferentiat textural, uneori cu noduli calcarosi distribuiti neuniform.

Descrierea profilului: Profilul este mai bine diferentiat in zonele umede: Ay – By – C si mai slab diferentiat in zonele mai secetoase: Ay – C.

In ambele cazuri, orizontul superior Ay poate avea grosimi de 30-50 cm de culoare neagra sau cenusiu-inchis, argilos, compact, cu structura bulgaroasa. In zonele umede unde se formeaza orizont By, acesta poate avea grosimi de la30-40 cm pana la peste 150 cm, argilos, cu structura bulgaroasa sau sfenoidala, cu muchii si unghiuri ascutite, pete brun-galbui frecvente spre adancime.

Orizontul C, apare la peste 100 cm (sau mai putin in zonele secetoase), de culoare bruna, brun-galbuie cu pete roscate.

Proprietati: Au in general peste 40 % argila, cu un continut in humus de 3-4 pana la 1-2 %. Saturatia in baze este de 85-95 % pentru cele din zone mai secetoase si de 70-80 % pentru cele din zone mai umede. Reactia solului este neutra-slab acida cu valori pH de 6-7 uneori sub 6. Sunt soluri cu capacitate mare de schimb cationic (40-60 me/100 g sol).

Subtipuri: tipic, brunic, stagnic, gleic, nodulocalcaric, salinic, sodic.

Fertilitate, folosinta: Sunt considerate soluri cu fertilitate scazuta datorita texturii argiloase care confera solurilor insiri hidrofizice nefavorabile. Se recomanda aplicare de ingrasaminte organice bine descompuse, araturi adanci, drenaj, lucrari mecanice efectuate la umiditatea optima etc.

Pot fi cultivate cu porumb, grau, floarea soarelui, trifoi, insa sunt contraindicate pentru legume, pomi si vita de vie.









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Agricultura



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Referate pe aceeasi tema


Semanatoarea hege 80
LEACURI DIN GRADINA –pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor (III)
Metode de semanat
Principiile de functionare a unitatilor agricole
Marimea si dimensiunea unitatilor agricole
Proprietati fizice si fizico-mecanice ale solului
Influenta pesticidelor - solul si pesticidele
sistemul de sustinere a preturilor in Uniune
Analiza situatiei actuale a agriculturii
Mediul ambiant si influentele lui asupra managmenetului intreprinderii agroalimentare



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.