Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
PAC (POLITICA AGRICOLA) si largirea UE. Spre Europa Centrala si de Est



PAC (POLITICA AGRICOLA) si largirea UE. Spre Europa Centrala si de Est



Situatia Romaniei

Decizia de extindere a Uniunii Europene catre Est necesita ajustari de ambele parti ale continentului, pentru a face din procesul integrarii un succes. Preocuparile in acest sens sunt legate in primul rand de ajustarea politicilor agricole. Asa cum am vazut, PAC (POLITICA AGRICOLA) reprezinta cea mai costisitoare politica a UE. Cresterea numarului tarilor membre de la 15 la 27 si aplicarea instrumentelor actuale ale PAC (POLITICA AGRICOLA) noilor membri va conduce la o crestere semnificativa a bugetului comunitar. Ambiguitatile si exagerarile in acest domeniu au determinat Comisia Europeana sa pregateasca si sa prezinte Consiliului European de la Madrid din decembrie 1995 o Strategie agricola in perspectiva largirii UE. Prin aceasta, UE evalueaza posibilitatile ajustarii in continuare a PAC, tinandu-se cont de continuarea tendintei de liberalizare a comertului mondial cu produse agricole, inceputa de runda Uruguay, si de acceptarea de noi membri. Aceasta ajustare s-a realizat prin ultima reforma din 2003.


PAC (POLITICA AGRICOLA) a ocupat un loc important si in timpul discutiilor asupra bugetului Uniunii pentru perioada 2007 . 2013. Franta – principalul beneficiar al fondurilor asigurate de PAC (POLITICA AGRICOLA) – a fost principalul sustinator al capitalului destinat agriculturii din viitorul buget.

Cele 10 tari care au aderat la 1 mai 2004 au incheiat negocierile la sfarsitul anului 2002. In cadrul negocierilor s-a incercat intrarea in vigoare, la data aderarii, a celei mai mari parti din legislatia comunitara. Totusi, au fost negociate perioade de tranzitie, fie pentru a da noilor tari membre timp de adaptare, fie pentru a evita socurile excesive in vechile state membre. Aceste perioade de tranzitie ce reprezinta derogari limitate in timp de la dreptul comunitar, au fost fie acordate (in cazul achizitiilor de terenuri agricole), fie impuse noilor state aderente (mentinerea restrictiilor la libera circulatie a muncitorilor).

Cateva exemple de perioade tranzitorii acordate unor tari care au aderat la 1 mai 2004:

Autorizarea mentinerii unor ajutoare de stat (Slovacia – 2006, Slovenia – 2009, Malta – 2015);




Derogare referitoare la continutul minim in grasime al laptelui integral (Cipru, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia – 2009);

Organizarea pietei interne a carnii de vita  (Cipru – 2009);

Alimentatia albinelor (Letonia, Lituania – 2005);

Derogarea de la dispozitiile comunitare privind diferite produse vini – viticole (Slovenia – 2007; Malta – 2008; Ungaria – 2014);

Lupta contra bolilor cartofului (Lituania – 2005; Polonia, R. Ceha, Slovenia – 2009);

Organizarea comercializarii unor tipuri de seminte (Cipru, Letonia, Malta, Slovenia – 2009);

Amanarea aplicarii unor reguli cu privire la productia si comercializarea produselor lactate (Polonia – 2006; Malta – 2009);

Neaplicarea regulilor privitoare la productia si comercializarea piersicilor (Polonia, Slovacia – 2006;

Derogare de la aplicarea exigentelor aplicabile la sub-produsele animale, nedestinate mediului urban (Letonia – 2004).

Situatia Romaniei

In procesul de tranzitie la economia de piata, agricultura romaneasca a suferit transformari majore : restituirea proprietatii private asupra pamantului, liberalizarea preturilor factorilor de productie si a produselor agricole, spargerea monopolului statului in comertul cu produse agricole, restructurarea si privatizariea serviciilor de stat pentru agricultura. Deocamdata, aceste masuri sunt insuficiente pentru ca piata sa constituie principalul factor regulator al procesului.

In plus, modul de restructurare a agriculturii romanesti dupa 1989 complica si mai mult sarcina decidentilor politici in rezolvarea acestor probleme. Structurile agricole au fost excesiv faramitate, subdezvoltarea sistemului bancar au accentuat gradul de decapitalizare a sectorului, ritmul lent al patrunderii capitalului strain au mentinut ineficienta si lipsa de dinamism a sectorului din avalul agriculturii.

Ajustarea politicii agricole romanesti in perspectiva aderarii la UE trebuie sa tina cont de cresterea gradului de competitivitate pe pietele mondiale de produse agricole si mai ales pe piata europeana.

Analizele Uniunii Europene si ale expertilor romani, efectuata in ultimii ani, au dus la identificarea unor aspecte pozitive, dar si a unor probleme de solutionat, in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, din perspectiva integrarii Romaniei in Uniune.

Intre tendintele pozitive mentionam;


a)          Romania are un potential agricol important, dar neexploatat la nivel optim. Dupa suprafata terenurilor agricole, Romania este pe locul al doilea dupa Polonia in cadrul tarilor Central si Est Europene si pe locul 7 in UE – 27. In plus, atat solul, cat si conditiile climatice sunt favorabile agriculturii.

b)          Importanta agriculturii in economia romaneasca a fost semnificativa, in ultimii ani. In perioada 1999 – 2002, de exemplu, aportul agriculturii in PIB a fost de 10,7 – 13%.

c)          Majorarea ponderii sectorului animal in structura productiei agricole (2002 – 2004).

d)          Productivitatea la cultura graului dur depaseste nivelul mediu din UE.

e)          Trend pozitiv la productia de lapte.

f)           Integrarea tot mai activa a comertului agricol in comertul european (peste 60% din exporturile agricole merg pe relatia UE si CEFTA;

g)          Importanta eco-turismului. Conform unui studiu olandez, Romania este a patra tara ca preferinta pentru turistii din UE, care apreciaza autenticitatea traditiilor din spatiul rural (carutele, oieritul si agricultura traditionala), precum si activitatile ecoturistice (calarie, etc.).

h)          Existenta zonelor montane este un avantaj si nu un handicap.

i)            Tendinta favorabila in dezvoltarea agriculturii organice (de la 18.690 ha la 140.000 ha).

Dintre problemele de solutionat mentionam:

a)          Dinamica PIB-ului agricol si a populatiei ocupata in agricultura au avut, pana in 2004, un trend neconcordant cu tendintele din UE. PIB-ul agricol a scazut la 11%, iar populatia ocupata in agricultura a crescut de la 28%  in 1990, la 40% in 2001.

In UE, ponderea agriculturii in PIB a fost, in 2001, de 1,7%, iar populatia din agricultura de 4,2%.

b)          Terenurile agricole sunt excesiv fragmentate, ceea ce determina productivitatea scazuta  a sectorului, in lipsa aplicarii lucrarilor mecanizate.



In Romania existau, in 2003, 4.759.229 exploatatii agricole cu o suprafata medie de 2,9 ha, in timp ce, in UE, media suprafetei agricole utilizate este de 18,7 ha.

c)          Acces limitat la servicii si imput-uri datorat lipsei de resurse financiare si decapitalizarii sectorului agricol.

In anul 2004, in Romania, incarcatura pe un tractor era de 53,8 ha, iar pe combina de 86,7 ha. La sfarsitul anului 2003 ha, iar pe combina de 86,7 ha. La sfarsitul anului 2003, din 169.147 tractoare, un numar de 121.170 isi indeplinisera norma de serviciu.

In anul agricol 1999/2000, consumul de ingrasaminte chimice a fost de 23,9 kg substanta activa la ha, ceea ce inseamna ca, in Olanda, era de 21 de ori mai mare, in Marea Britanie de 14 ori, in Franta si Germania de 10 ori, in Grecia de 5 ori, in Italia de 6,8 ori, in Polonia de 4,4 ori, in Slovacia de 2,4 ori.

d)          Activitatile din agricultura au un caracter preponderent de subzistenta si semisubzistenta.

In anul 2001, contravaloarea consumului de produse din surse proprii reprezinta 57,6% din totalul cheltuielilor gospodariilor de agricultori; numai 12,8% din cheltuielile totale erau destinate cumpararii de marfuri nealimentare si 5,4% pentru plata serviciilor.

La nivelul anului 2001, venitul mediu lunar al unei gospodarii de agricultori era de aproximativ 165 euro, ceea ce reprezenta cu 60% din venitul mediu lunar al unei gospodarii de salariati, depasind doar cu 3,4% venitul unei gospodarii de pensionari si cu 12,5%  pe cel al unei gospodarii de someri.

e)          Productivitatea scazuta a sectorului agricol: in 2001, productivitatea a fost de 2200 euro/persoana ocupata, ceea ce reprezenta doar 6% din valoarea inregistrata in UE.

Valoarea productiei agricole/ha a fost, in 2002, de 248 euro/ha comparativ cu 2000 euro/ha in UE.

La lapte, productivitatea este de 3000 l/cap de vaca, fata de 5800 l media inregistrata in UE.

f)           Gradul redus de competitivitate al produselor agricole prelucrate a transformat Romania intr-o piata de  desfacere pentru produsele agro-alimentare din import.

Din acest motiv, in ciuda potentialului natural si uman din agricultura, Romania este net importatoare de produse agro-alimentare. In schimb, Romania exporta materii prime agricole si produse cu grad mare de prelucrare: animale vii, cereale, oleaginoase, vin, ciuperci de padure, trufe si nuci.

Dimensiunile mici ale exploatatiilor agricole, caracterul comercial restrans al productiei agricole, preturile mici ale produselor agricole influenteaza asupra veniturilor agricultorilor, a puterii de cumparare si a capacitatii investitionale a acestora.

g)          Romania este net importatoare de produse agro-alimentare.

h)          Slaba dezvoltare a economiei rurale neagricole si lipsa de alternative de ocupare si venit pentru populatia agricola determina:

Migratia tinerilor din mediul rural spre alte tari sau spre mediul urban, care are ca efect o imbatranire accentuata a populatiei rurale;

Nivelul scazut al ratei de ocupare a populatiei rurale;

Ponderea scazuta (doar 43%) a persoanelor care aveau, in 2002, garantia obtinerii unui venit lunar, avand statutul de salariati;

Ponderea ridicata (41%, in 2002) a populatiei ocupate in gospodariile proprii, pe fondul reducerii sectorului public in totalul ocuparii;

Tendinta de degradare a situatiei economice a gospodariilor: mai mult de jumatate din numarul total al gospodariilor din mediul rural fie nu au, in componenta lor, nici o persoana activa, fie au o singura persoana activa ;

i)            Nivelul redus al infrastructurii rurale fizice (retele de drumuri, de comunicatii) si a infrastructurii sociale (unitati scolare si pozitionarea lor fata de domeniul copiilor).

In 2001, doar 10% din drumurile judetene si comunale erau modernizate; din totalul de 3,85 milioane locuinte din mediul rural, in anul 2002, doar 42,8% erau dotate cu instalatii de alimentare cu apa rece (14% din reteaua publica), 0,6% din instalatii de alimentare cu apa calda si 14% cu instalatii de alimentare cu apa calda si 14% cu instalatii de canalizare.

Am asistat la o crestere a decalajelor dintre mediul rural si cel urban in ceea ce priveste accesul la o forma de instruire a tinerilor: doar 48% din populatia in varsta de 15 – 19 ani si 7,7% din populatia in varsta de 20 – 24 de ani din mediul rural mai frecventa o forma de invatamant, comparativ cu 67,6%  si 24,6% in mediul urban.

j)            Degradarea solului afecteaza calitatea a cca. 12 milioane ha de teren agricol, din care 7,5 milioane ha sunt teren arabil. Este vorba de eroziunea solului produsa de apa sau de vant; umiditatea crescuta; salinizarea solului; deteriorarea si compactarea solului, deteriorarea chimica; managementul inadecvat al deseurilor; abandonarea terenurilor, diminuarea excesiva a suprafetelor impadurite si a pajistilor.

k)          Intarzieri importante in crearea institutiilor pentru preluarea „acquis-ului comunitar” si accesarea fondurilor comunitare. Din cele 4 cartonase rosii cuprinse in Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 15 mai 2006, 3 se refereau la intarzieri in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale.

Toate aceste considerente ne conduc la concluzia ca agricultura romaneasca reprezinta una din marile provocari pentru aderarea la Uniunea Europeana. In fapt, agricultura va reprezenta cel mai complex si mai dificil proces integrator in structurile si politicile europene.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Agricultura



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Analize pe aceeasi tema


Strategii adoptate in domeniul agroalimentar in tarile dezvoltate
Agricultura si cultura cerealelor pe glob
Reforma Fischler din 2003
Peste 50 de ani de Politica Agricola Comuna
Lucrari de vara in stupina - valorificarea culesurilor
PAC (POLITICA AGRICOLA) si largirea UE. Spre Europa Centrala si de Est



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.