Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Pomicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » pomicultura
Rezultatele testelor biologice din plantatiile mama si din pepiniera Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita



Rezultatele testelor biologice din plantatiile mama si din pepiniera Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita


Rezultatele testelor biologice din plantatiile mama si din pepiniera Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita

In anul 2002, in campul II al scolii de pomi existau la inmultire 6 soiuri de mar altoite pe portaltoiul vegetativ M26 (Florina, Generos, Auriu de Bistrita, Prima, Idared, Goldspur), 2 soiuri de par altoite pe portaltoi franc (Williams, Untoasa Bosc), 2 soiuri de par altoite pe gutui (Highland, Cure), 9 soiuri de prun altoite pe corcodus (Stanley, Vanat romanesc, Centenar, Minerva, Pescarus, Renclod Althan, Anna Spath, Carpatin, Gras ameliorat), un soi de prun altoit pe franc (Tuleu gras), un soi de cires (Rubin) si un soi de cais (Goldrich) tabelul 14.

Toti pomii testati au fost inclusi in categoria biologica  Virus free , ca urmare a testarii de sondaj in pepiniera.




Totalul pomilor produsi in campului II al scolii de pomi, de la pepiniera Ciceu Mihaiesti, este de 39.400 de pomi- 100% din pomi sunt inclusi in categoria  Virus free .

Tabelul 14

Rezultatele privind testarea soiurilor de pomi din pepniera de productie pe indicatori biologici lemnosi, in anul 2002 la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita

Specia si soiul

Portaltoiul

Nr.pomi altoiti in

C II- buc

Rezultatul testarii

Categ. biologica

MAR

Florina

M26

3800

Negativ

Vf

Generos

M26

1200

Negativ

Vf

Auriu de Bistrita

M106

3200

Negativ

Vf

Prima

M26

700

Negativ

Vf

Idared

M26

1200

Negativ

Vf

Goldenspur

M26

800

Negativ

Vf

Total mar


10900



PAR

Williams

Franc

1100

Negativ

Vf

Untoasa Bosc

Franc

300

Negativ

Vf

Highland

Gutui

900

Negativ

Vf

Cure

Gutui

2900

Negativ

Vf

Total par


5200



PRUN

Stanley

Corcodus

6300

Negativ

Vf

Vanat romanesc

Corcodus

7600

Negativ

Vf

Centenar

Corcodus

1400


Negativ

Vf

Minerva

Corcodus

1100

Negativ

Vf

Pescarus

Corcodus

1600

Negativ

Vf

Renclod Althan

Corcodus

1200

Negativ

Vf

Anna Spath

Corcodus

1100

Negativ

Vf

Carpatin

Corcodus

500

Negativ

Vf

Gras ameliorat

Corcodus

700

Negativ

Vf

Tuleu gras

Franc

1000

Negativ

Vf

Total prun


22500



CIRES

Rubin

Franc

200

Negativ

Vf

Total cires


200



CAIS

Goldrich

Corcodus

600

Negativ

Vf

Total cais


600



Total general


39400




Mentionam ca aceasta situatie se refera numai la pomii care indeplinesc conditiile STAS in vigoare.

Varsta plantatiei mama de prun este de 18 ani.

In anul 2002 din cele 23 de soiuri cu un total de 983 de pomi, s-au infectat pe cale naturala 10 pomi, respectiv 1,02%. Cele mai puternice infectii s-au inregistrat la soiul de Bistrita la care din 140 pomi s-au infectat 5- tabelul 15.

Nu s-au infectat pe cale naturala soiurile : Centenar, Valor 108, Silvia, BN 1/61, Tuleu gras, Minerva, Anna Spath, Gras ameliorat, Dambovita, Peche 1/50, Pescarus 3, Albatros, Blue free, Hackman, Agen 707, Carpatin, Diana 1/50 si Seneca.

Pomii infectati cu plum pox au fost defrisati imediat.


Tabelul 15

Date privind testarea prunului la plum pox in plantatia mama pentru ramuri altoi, in anul 2002 la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita

Soiul

Total pomi

Nr.pomi depistati cu PPV in anul 2002

Stanley

118

2

Centenar



32


Valor 108

60


Silvia

25


BN 1/61

20


Tuleu gras

98


Minerva

71


Anna Spath 1/20

44


Gras ameliorat 85

139


De Bistrita 9/5

140

5

Ialomita

18

1

Tuleu timpuriu

25

1

Dambovita

30

1

Peche 1/50

10


Record

3

1

Pescarus 3

43


Albatros

10


Blue free

9


Hackman

40


Agen 707

24


Carpatin

14


Diana 1/50

2


Seneca

8


Total

983

10

% pomi infectati in anul 2002


1,02


CONCLUZII

La Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita exista unul din cele doua biodepozitare de interes national in care sunt conservate 298 de soiuri si clone de mar, par, prun, cires, visin, gutui, cais si piersic, cu 717 pomi. Acesti pomi sunt mentinuti sub protectie de vectori transmitatori de virusuri. Programul de tratamente fitosanitare este unul special.

Biodepozitarele furnizeaza material biologic pentru infiintarea de plantatii mama producatoare de ramuri altoi, in diferite pepiniere din tara.

In anul 2002, au fost supusi testelor biologice cu indicatori lemnosi 174 de meri apartinand celor 78 de soiuri existente, 159 de peri din 50 de soiuri si clone, 29 de gutui din cele 10 soiuri existente, 200 de pomi din specia prun apartinand celor 100 de soiuri si clone, 49 de ciresi din cele 32 de soiuri si 11 visini din cele 7 soiuri existente. In total au fost testati 622 pomi. Indicatorii biologici lemnosi utilizati au fost : pentru MAR : Malus platycarpa, Virginia Crab, Cola Crab, Spy 227 si Lord Lambourne ; pentru PAR : Pyronia veitchii ; pentru PRUN : Tuleu dulce si Prunus serrulata var.Shirofugen ; pentru CIRES si VISIN :Prunus serrulata var.Shirofugen.

Analizele serologice (DAS-ELISA) au fost efectuate la toti pomii testati biologic, cu exceptia perilor, ciresilor si visinilor.

In urma testelor biologice si serologice au fost gasite cu infectii sistemice produse de virusuri sau richetii urmatoarele soiuri de pomi fructiferi :

q      MAR : Britte Gold (virusul apple chlorotic leaf spot), Elstar Elshof (virusul apple mosaic), Falticeni (virusul apple chlorotic leaf spot), Gustav durabil (virusul stem pitting si apple stem grooving), Akane (Epinasty and decline), Kalther 512 (virusul apple stem grooving), Aromat de vara (virusul apple chlorotic leaf spot), ceea ce reprezinta 7,7% din totalul soiurilor si clonelor de mar ;

q      PAR : Carpica, Cure 3/3, Favorita lui Clapp si Smuglaia ceea ce reprezinta 8% din totalul soiurilor si clonelor de par ;

q      GUTUI : toate soiurile si clonele au fost libere de pear vein yellows and red mottle ;

q      PRUN : Agen 22/32, Anna Spath, Alina, Cacanska Lepotice, Cacanska Najbolia, Cacanska Rana, Carpatin, Dambovita, Hackman, Ialomita, LU , Pitestean 5, Rc.Verde, Seneca, Silvia, Tuleu timpuriu, Vinete de Zalau, Albatros, Ruth Gersteter, Centenar iradiat 4Kr, Stanley, ceea ce reprezinta 22% din total soiuri si clone de prun ;

q      CIRES : Benjamin si Uriase de Bistrita, ceea ce reprezinta 6,3% din total soiuri si clone de cires ;

q      VISIN : North Star, ceea ce reprezinta 14,3% din total soiuri de visin.

Concluzia care se desprinde din aceste rezultate este aceea ca specia prun este cea mai vulnerabila la infectii cu virusuri din cauza numeroaselor specii de afide vectoare. In zona Bistrita cele mai frecvente afide sunt : Hyalopterus pruni, Phorodon humuli, Brachycaudus sp. Testele biologice si serologice au aratat ca au fost gasite total infectate cu patogeni sistemici urmatoarele soiuri de pomi fructiferi :

MAR :Britte Gold, Elstar Elshof, Gustav durabil

PAR: Carpica

GUTUI: ---

PRUN: Agen 22/32, Anna Spath, Cacanska Lepotica, Cacanska Najbolia, Cacanska Rana, Pitestean 3/3, Tuleu timpuriu, Vinete de Zalau

CIRES: ---

VISIN: North Star

Toate soiurile si clonele gasite infectate cu patogeni sistemici (3 la mar, 8 la prun, 1 la visin) urmeaza sa fie devirozate prin termoterapie, apoi sa treaca prin toate fazele schemei de producere a materialului saditor liber de viroze.

Este necesar ca testele biologice la mar, in special, sa fie dublate de teste serologice pentru a se reduce riscul infectiilor nedepistate. In plantatia mama de prun au fost depistati 1,02% din pomi, infectati cu virusul plum pox. Pomii au fost defrisati imediat.

In anul 2002 la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Pomicola Bistrita s-au produs in pepiniera 39400 pomi liberi total de viroze din categoria biologica  Virus free  care au fost valorificati prin vanzare catre populatie.


BIBLIOGRAFIE


1.        Amzar, V., 1997- Protectia fitosanitara in agricultura. Memorator hortiviticol, Bucuresti, pg.385-406

2.        Bobes, I., 1983- Atlas de fitopatologie si protectia agroecosistemelor, Ed.Ceres, Bucuresti, pg.302-358

3.        Barliga, V., 1997- Bolile si daunatorii legumelor, pomilor fructiferi si vitei de vie, Ed.Agro-Silvica, pg.113-207

4.        Bontea, V., 1986- Ciuperci parazite si saprofite din Romania, Ed.Academiei RSR, Bucuresti

5.        Dejeu, L., Petrescu, C., Chira, A., 1997- Horticultura si protectia mediului, EDP, Bucuresti, pg.71-135

6.        Eliade, E., Crisan, A., Valcinski, A., 1983- Biologia parazitilor vegetali, EDP, Bucuresti

7.        Hatman, M., Bobes, I., Lazar, Al., Gheorghies, C., Glodeanu, C., Severin, V., Tusa, C., Popescu, I., Vonica, I., 1989- Fitopatologie, EDP, Bucuresti

8.        Isac, M., 1986- Reactia unor soiuri si hibrizi de cires si visin la infectii artificiale cu virusuri. Prezent si perspectiva in cultura ciresului si visinului, Caransebes, pg. 283-286

9.        Maxim, A., Florian, V., 1999- Protectia plantatiilor mama si pepinierelor pomicole certificate fata de boli si daunatori, Revista de Protectia Plantelor a SNPP, nr.35, pg.13-22

10.    Minoiu, N, Bobes, I., Isac, M., Florian, V., Maxim, A., 1995- Strategia combaterii integrate a virusurilor la plantele de cultura, Revista de Protectia Plantelor a SNPP, nr.5-8, pg.33-35

11.    Minoiu, N., Pattantyus, K., Zemcic, E.,1994- Diagnosticul virusului apple stem pitting (strierea tulpinii marului) prin tehnica ELISA cu fosfataza alcoolica. Combaterea virusurilor si micoplasmelor la plantele de cultura, Bistrita

12.    Minoiu, N., Maxim, A.,1994- Producerea materialului saditor pomicol liber de virusuri si micoplasme. Combaterea virusurilor si micoplasmelor la plantele de cultura, Bistrita

13.    Parnia, P., Minoiu, M., Isac, I., Dutu, I., Roman, R.,1994- Prezent si perspectiva in producerea materialului saditor pomicol liber de virusuri si micoplasme in Romania. Combaterea virusurilor si micoplasmenlor la plantele de cultura, Bistrita

14.    Parnia, P., Minoiu, I., Iasc, M., Dutu, I., Vladianu, D., Maxim, A., Roman, R.,1999- Certificarea materialului saditor pomicol liber de viroze, Revista de Protectia Plantelor a SNPP IX, nr.35, pg.13-22

15.    Popescu, M., Miritiu, I., Cireasa, V., Godeanu, I., Cepoiu, M. Drobota, Gh, Repan, G., Parnia, P.,1993- Pomicultura generala si speciala, EDP, Bucuresti









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|