Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Pomicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » pomicultura
Tehnologia de prevenire si combatere a molilor miniere din plantatiile de mar



Tehnologia de prevenire si combatere a molilor miniere din plantatiile de mar


Tehnologia de prevenire si combatere a molilor miniere din plantatiile de mar



1. Prognoza si avertizarea molilor miniere a marului


In cazul existentei unei frecvente ridicate de atac, in timpul vegetatiei si a observarii in toamna a unui ridicat de frunze cazute in care se gasesc pupe de Phyllonorycter blancardella F., Leucopterea scitella Zell. si Stigmella malella Stt., sau in stadiul de larva ca la specia Phyllonorycter corylifoliella Hb. sau chiar de adulti ca la Lyonetia clerckella L., plantatiile de mar trebuie sa fie tinute sub supraveghere, pentru stabilirea metodelor de combatere.

Deoarece de cele mai multe ori speciile de microlepidoptere miniere coexista, in aceeasi plantatie nu se pot aplica masuri de combatere diferentiate numai pentru o anumita specie, se impune alegerea momentului optim pentru executarea tratamentelor, care sa aiba in vedere atat cuprinderea stadiilor celor mai vulnerabile a speciilor, cu atacuri si pierderi semnificative.

Pentru avertizarea tratamentelor impotriva microlepidopterelor miniere se foloseste in special criteriul biologic, dupa curba de zbor urmarite la capcanele cu feromoni sexuali specifici fiecarei specii: ATRAMAL- pentru Stigmella malella Stt.; ATRACLERK – pentru Lyonetia clerckella L.; ATRASCIT – pentru Leucoptera scitella Zell; si ATRABLANC – pentru Phyllonorycter blancardella F., folosindu-se o norma de opt capcane la hectar.

Tratamentele se aplica la inregistrarea primilor fluturi in capcane, la fiecare generatie. Repetarea tratamentelor (in functie de produsele folosite) se efectueaza la maximul curbei de zbor si acopera toata perioada de zbor si a dezvoltarii larvare (Sonica Drosu, 2001).

Criteriul biologic se completeaza cu cel ecologic (suma temperaturilor efective), si cu criteriul fenologic pentru o mai precisa si completa avertizare.




Studiile si cercetarile arata ca este dificil de stabilit un PED pentru toate aceste specii. Se apreciaza totusi ca un procent de 25-30 mine 100 frunze poate fi apreciat pentru prognozarea atacului in anul urmator. Pentru anul in curs nu se poate astepta realizarea acestui prag, momentul inteventiei fiind depasit (Sonica Drosu, 2001).


2. Metode agrofitotehnice

metodele agrofitotehnice sunt deosebit de importante in pastrarea igienei fitosanitarea a unor plantatii pomicole inclusiv de mar. Astfel, araturile adanci de toamna sau primavara pot distruge pupele, larvele sau adultii din frunzele cazute sau din stratul superficial al solului.

Pe suprafete mici pot fi adunate si arse frunzele cazute, sau se poate razui si arde scoarta pomilor in cazul speciei Leucoptera scittela Zell., care ierneaza in stadiu de pupa pe scoarta pomilor si la bifurcarea ramurilor.

Aceste masuri sunt eficiente in cazul combaterii microlepidopterelor miniere daunatoare, prin masuri agrotehnice, tratamente chimice cu biopreparate in vederea protejarii faunei utile in cadrul unui program de combatere integrata.


3. Metode biologice

microlepidopterele miniere daunatoare pomilor inclusiv cele daunatoare in plantatiile de mar sunt parazitate de un complex de specii parazitoide apartinand faunei utile, din ordinul Hymenoptera, in special din suprafamilia Chalcidoidea, familia Braconidae si familia Ichneumonidae.
















Tabelul .   Speciile de parazitoizi din larve, pupe la unele microlepidoptere miniere daunatoare in plantatiile de mar din tara noastra



Ordinul

Familia

Specia

Hymenoptera


Chalcididae

Cirropilus vittatus Walk

Cirropilus variegatus Masi

Cirropilus lynchus

Pnygalio soemius Walk

Pnygalio pientinicornis k

Chrisocharis pentheus Walk

Chrisocharis prodice Walk

Chrisocharis chlorogaster End

Chrisocharis lanassa Walk

Tetrastichus ecus Walk

Sympiensis acale Walk

Closterocerus trifasciatus Westv

Eulophidae

Lyonetia clerkella Zell

Chalcididae

Eulophus longulus  Zell.

Eulophus stramineipes Thomas

Cirrospilus vittatus Walk

Cirrospilus pistus Nees

Ichneumonidae

Helmiteles bicolorimus Grav.

Leucoptera scitella Zell.

Chalcididae

Tetrastichus pospielov Kurdj.

Phyllonorycter(Lithocolletis) blancardella F.

Braconidae

Apantele bicolor Nees


Apanteles circumscriptus Nees.

Chalcididae

Cirrospilus lynchus Walk

Cirrospilus vittatus Walk

Sympiensis acelle Walk

Sympiensis sericicornis Nees.

Pnigalio pectinicornis L.

Epilampsia tadica Debuche

Tetrastichus xanthopus Ratz.










4. Metode chimice

Pentru combaterea microlepidopterelor miniere in tara noastra sau experimentat si avizat numeroase insecticide grupate astfel ( tabelul ) inscrise in ,,Codexul Produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate in Romania, 2005”.


Tabelul . .    Produsele chimice experimentate si avizate pentru combaterea

microlepidopterelor miniere



Grupa de produse

Baza chimica a produsului

Produsul tehnic

Doza

Piretroizi de sinteza

Betacipermetrin

Chinmix


Deltametrin

Decis 2,5 CE


Cipermetrin

Fastac 10 EC


Lambda cinalotrin

Karate 2,5 CE


Cipermetrin

Polytrin 200 EC



Cipermetrin

Ripcord 40 EC


Esfenvalerat

Sumialfa 2,5 EC


Cipermetrin

Supersect 10 EC


Bifetrin

Talstar 10 EC


Betaciflutrin

Bulldock 25 EC


Carbamice

Fenoxicarb

Insegar 25 WP


Bensulap

Victenon 50WP


Organofosforice

Quinafos

Ecalux 25 EC


DDVP

Onevos 35 EC


Amestecuri

Cipermetrin-clorpirifos

Nurelle


Fenvalerat 5% plus

D 50 500 EC


Fenitrotion

Sumicombi 30 EC


Alfametrin  plus

Iuca


Trizomet



Inhibitori ai metamorfozei

Flufenoxuron

Cascade 5 EC


Triacloprid

Calypso 480 SC


Diflubenzuron

Dimilin 25 WP


Bifemuran

Match 50 EC


Teflubenzuron

Nomolt 15 15 SC


Novaluron

Rimon 10 EC


Hexaflumuron

Sonet 100 EC










O schema de combatere integrata a principalelor specii de molii miniere din plantatiile de mar a fost intocmita de Timus Asea si este prezentata in figura




 


 

 


3. Mortalitate naturala

 

 

2. Epizootiile



Prognoza si avertizarea


Dusmani naturali

 

 

1. Biologia si ecologia speciei

 

 







 

 

3. Igienizarea plantatiilor



III



II        IV


1. Atractanti sexuali


 

 

2. Intretinerea solului


Disciplina tehnologica


Metode

biologice


2. Lansarea zoofagilor


 

 

1. Mobilizarea solului

3. Aplicarea produselor biologice

 

 

 

 

MICROLEPIDOPTERELE

MINIERE

 

 

 

 

3. Soiuri rezistente




1. Produse selective

 

 

2. Situatia

daunatorilor

Planta

gazda




I         V

Metode

chimice

2. Doze optime

 

 

Starea fitosanitara a

culturii

3.Termene optime de

aplicare a tratamentelor la

avertizare

 













Capitolul IV Scopul, obiectivele si metoda de cercetare




4.1. Insectele miniere alcatuiesc un grup ecologic care reuneste reprezentanti din patru ordine de insecte Lepidoptera, Coleoptera, Diptera, Hymenoptera.

Ele sunt insecte fitofage, cu meamorfoza completa ale caror larve prezinta un grad inalt de specializare pentru viata endofita, hranindu-se cu tesuturi vegetale ( endofage) si construind in acelasi timp galerii in care isi petrec o parte sau intreg ciclul lor biologic. Desi exista si specii care produc galerii in tulpini, ramuri, fructe si petioluri, majoritatea larvelor insectelor miniere se hranesc cu mezofilul frunzelor, producand mine in frunza.

Scopul lucrarii este de cunoastere a celor doua specii miniere si anume Phyllonorycter blancardela F. si Phyllonorycter corylifoliella Hbn.

Obiectivele lucrarii au fost: stabilirea principalelor specii de molii miniere in conditiile ecosistemului pomicol Husi.

Cercetari asupra dinamicii si a gradului de atac al celor doi daunatori luati in studiu.

4.2. La speciile Phyllonorycter blancardela F. si Phyllonorycter corylifoliella Hbn sau urmarit capturarea adultilor cu ajutorul capcanelor cu feromoni sintetici, precizarea ciclului biologic, stabilirea numarului de generatii precum si a momentelor optime de aplicare a tratamentelor.

Masurile de combatere chimica au fost aplicate sub forma de tratamente chimice la avertizare. Avertizarea s-a facut dupa cele trei criterii: biologic, ecologic si fenologic.

La avertizarea tratamentelor fitosanitare de combatere a moliilor minieere a marului este necesara cunoasterea mai multo factori determinanti care ofera siguranta realizarii unei eficacitati superioare a acestora dupa cum urmeaza:

rezerva bologica a daunatorului;

biologia insectei (dinamica curbei de zbor);

ecologia insectei (pragul biologic si constanta termica);

fazele fenologice ale soiurilor;

factorii climatici;

modul de actiune si remanenta produselor de protectie a plantelor.

S-a intocmit tabelul de sinteza in care se specifica stadiul biologic de dezvoltare, durata acestor stadii in functie de suma temperaturilor efective, necesara pentru parcurgerea fiecarui stadiu.

Pentru moliile miniere a fost necesara colectarea de material biologic (frunze minate) care a fost realizat la stereomicroscop. Astfel s-a constat in ce stadiu se afla insecta miniera sau daca mina a fost goala (parasita).

Identificarea speciilor s-a efectuat prin observatii directe in livada iar determinarea lor in laborator prin colectarea unui material biologic bogat constand din frunze atacate in care se gaseau insectele in diferitele stadii de dezvoltare.

O prima triere a frunzelor minate s-a facut chiar in teren, in acest scop frunzele de mar s-au cercetat pe ambele fete, deoarece unele mine sunt vizibile pe fata superioara a frunzei (mine epidermale si parenchimale superioare); altele pe fata interioara (mine parenchimatice inferioare). In  cazuri mai rare se intalnesc mine vizibile pe ambele fete ale frunzei (mine transparente sau bilaterale). Dupa ce au fost depistate, minele au fost privite prin transparenta cu ochiul liber pentru a constata in ce stadiu se afla insecta miniera, sau daca mina este goala (parasita).

In laborator s-a realizat o a doua triere a materialului colectat, folosind stereo microscopul si cercetand fiecare mina in parte. Prin aceasta triere, frunzele minate care contin larve sau pupe au fost separate de cele cu mine goale si au fost supuse cresterii lor in laborator.

Colectarea materialului biologic s-a efectuat si in functie de scopul urmarit. Astfel pentru stabilirea pragului economic de daunare (PED) au fost colectate la intamplare o suta frunze, in timp ce pentru studiul parazitilor au fost colectate numai frunzele minate pentru a creste sansa de a identifica cat mai multe specii din complexele de parazitoizi ale speciilor miniere cercetate. Este necesar sa se colecteze un numar suficient de mare de frunze minate pentru evidentierea unor aspecte ale biologiei speciilor de microlepidoptere daunatoare.

In afara de cercetari in laborator a materialului biologic (frunze minate) pentru stabilirea pragului economic de daunare, a complexului de parazitoizi si stabilirea unor aspecte din biologia speciei daunatoare, cresterile pot fi urmarite si direct in mediul natural iar izolarea ramurilor s-au a lastarilor cu frunze minate se poate realiza folosind mansoane din panza deasa sau voal de matase, care permit circulatia aerului si retin adultii speciilor miniere precum si al parazitoizilor. Metoda poate fi folosita cu succes in spatii protejate, in statiuni de cercetare, campuri experimentale, sere solare, etc.

Zborul adultilor de moli miniere a fost urmarit la capcanele cu feromoni sintetici sexuali de tip ATRABLANC.






































Bibliografie



Artenie I., Filipescu C., Georgescu T., Talmaciu Nela, Bernardis R., 2007- Biologia, ecologia si combaterea integrata a speciei Leucoptera scitella Zell. (minierul circular), daunator in plantatiile de mar din zona Husi- Vaslui. Lucrari stiintifice, volumul 1 (50), seria Horticultura. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi.

Artenie I., Filipescu C., Georgescu T., Talmaciu Nela, Bernardis R., 2007- Biologia, ecologia si combaterea integrata a speciei Phyllonorycter blancardella F. (minierul marmorat), daunator in plantatiile de mar din zona Husi- Vaslui.Lucrari stiintifice, volumul 1 (50), seria Horticultura.Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi.

Badii I., Georgescu T., 1991- Molia miniera a frunzelor de mar- Phyllonorycter blancardella F., un daunator periculos al plantatiilor de mar. Lucrari stiintifice volumul 40, seria Horticultura, U.S.A.M.V. ,Iasi.

Baicu T., Savescu A., 1978- Combaterea integrata in protectia plantelor. Editura Ceres, Bucuresti.

Baicu T., Savescu A., 1986- sisteme de combatere integrata a bolilor si daunatorilor pe culture. Editura Ceres, Bucuresti.

Berar V., 1994- Cercetari privind bioecologia si combaterea integrata a moliei miniere- Leucoptera scitella Zell. in conditiile din vestul tarii. U.S.A a Banatului, Timisoara.

Bobirnac B., Matei Iulia, Costescu C., Ionescu St., 1970- Contributii la studiul combaterii chimice a paianjenelui vitei de vie (Eriophyes vitis Nal.), la Statiunea Experimentala Banu Maracine. Anelele Universitatii Craiova, seria III, volumul II (XII).

Busuioc M., 1998- Combaterea cu privire la cunoasterea biologiei si combaterii minierului de frunze- Lithocolletis corylifoliella Hbn. In plantatiile pomicole. Lucrari stiintifice volumul 6, Horticultura Chisinau.

Draghia I., 1986- Lepidoptere miniere daunatoare pomilor fructiferi din Romania. Lucrarile celei de a III –a Conferinte de Entomologie., Iasi.

Drosu Sonica, Serban Albertina, 1994- Cercetari privind stabilirea strategiilor de combatere a primei generatii a moliilor miniere Phyllonorycter blancardella F., (Lepidoptera, Gracillaridae). Analele I.C.P.P. volumul XXVIII, Bucuresti.

Drosu Sonica, 1996- Moliile miniere daunatoare in livezile de mar- prevenire si combatere. Rezumatul tezei de doctorat. U.S.A.M.V. Bucuresti.

Drosu Sonica, Hondru N., 1997- Influenta factorilor biotici asupra populatiei de Phyllonorycter blancardella F. Revista Protectia plantelor numarul 27, paginele 7- 28.

Drosu Sonica, 1998- Moliile miniere daunatoare in livezile de mar: prevenire si combatere. Revista Sanatatea plantelor numarul 3.

Gava Adina, 1994- Prognoza, avertizarea si combaterea minatoarei marmorate- Lethocolletis (Phyllonorycter) blancardella F. Revista Hortinform 5 (25), 25- 2

Georgescu T., 2006- Entomologie Horticola, Editura “Dosoftei”, Iasi.

Gradinariu G., Istrate M., Dascalu M., 1998- Pomicultura. Editura “Moldova”, Iasi.

Gradinariu G., 2002- Pomicultura speciala. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi.

Ghizdavu I., Tomescu N., Oprean I., 1983- Feromonii insectelor “pesticide din a III- a generatie”. Editura Dacia, Cluj- Napoca.

Ghizdavu I., Oprean I., Bodis Ilanka, Ghizdavu Letitia 1987- Cercetari de combatere a moliilor miniere marmorate a frunzelor de mar- Phyllonorycter blancardella F., prin captarea in masa cu ajutorul capcanelor feromonale. Bul. I.A.C.N.- A, 41.

Hatman M., Bobes I., Lazar Al., Perju T., Sapunaru T., 1986- Protectia plantelor. Editura Ceres, Bucuresti.

Hertug Maria, 1994- Biologia si combaterea unor specii de insecte miniere prezente in plantatiile de mar. Rezista Horticultura numarul 1, Bucuresti.

Hertug Maria, Patras I., 1986- Cercetari privind cunoasterea principalelor minatoare din bazinul  pomicol Falticeni si combaterea lor. Lucr. Conf. Prot. Plant., Cluj- Napoca.

Hertug Maria, 1996- Cercetari privind dinamica moliilor miniere daunatoare in plantatiile de mar din zona Focsani. Lucrari stiintifice volumul 38, seria Horticultura U.S.A.M.V. Iasi.

Istrate M., Cardei E., Gradinariu G., Huma Ramona, Dascalu M., 2006- Some new pesticide efficiency for pests and disease integrated control of apple in N- E Romanian ecological conditions. Organizing Commitre of the XXXVI European Lociety for New Methods in Agricultural Research (ESNA), Annual Meeting, Iasi, pag. 136.

Mitrea I., Luca O., Stan I., 2006- The integrated control of the leaf miners from the apple orchards. Organizing Committee of the XXXVII European Society for New Methods in Agricultural Research (ESNA), Annual Meeting, Iasi, pag.13

Oltean I., 2000- Cercetari de biologie, ecologie si de combatere a moliei miniere- Leucoptera scitella Zell. (Lepidoptera- Gracillariidae). Rezumatul tezei de doctorat U.S.A.M.V. Cluj- Napoca.

Oltean I., Ghizdavu I., Porca Monica, 2000- Tehnica noua de aplicare a tratamentelor chimice pentru combaterea moliilor miniere in plantatiile pomicole. Revista Protectia Plantelor, X/37, pag. 59- 66.

Patrascu Elena, 1963- Contributii la cunoasterea morfologiei si biologiei moliei miniere a frunzelor de mar- Lithocolletis blancardella F., subsp. Pomifoliella Z. (Lepidoptera, Lithocolletidae). Lucrari stiintifice, I.A. Iasi.

Popa P., 2000- Contributii la studiul systematic, morphologic, biologic si ecologic asupra lepidopterelor miniere daunatoare din Moldova. Rezumatul tezei de doctorat U.S.A.M.V. Iasi.

Rosca I., 2000- Prognoza, avertizarea si carantina fitosanitara a daunatorilor din agricultura. Editura “Geea”, Bucuresti.

Sandru I., 1985- Contributii la cunoasterea biologiei si combaterii lervei miniere a frunzelor pomilor (Leucoptera scitella Zell.). Revista Productia vegetala. Horticultura numarul 6.

Sandru I., 1996- Protectia culturilor agricole cu ajutorul pesticidelor. Editura “Helicon”, Timisoara.

Susea Sonica, 1987- Moliile miniere daunatoare plantatiilor pomicole. Ministerul Agriculturii, Bucuresti.

Susea Sonica, 1987- Utilizarea feromonilor sexuali in evaluarea nivelului populaSusea Sonica, 1987- Utilizarea feromonilor sexuali in evaluarea nivelului popultiilor unor molii (Lepidoptera- Tortricidae) daunatoare plantatiilor pomicole din Romania. Analele I.C.P.P. volumul XX, Bucuresti, pag. 119- 128.

Talmaciu M., 2005- Entomologie agricola. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi.

Teodorescu Georgeta, Roman T., Sumdrea Mihaela 2003. Entomologie Horticola, Daunatori specifici si metode de combatere. Editura “Ceres”, Bucuresti.

Timus Asea, 2000- Microlepidoptere miniere daunatoare pomilor fructiferi: biologia, ecologia si combaterea integrata. Rezumatul tezei de doctorat U.S.A.M.V., Cluj- Napoca.

Timus Asea, Perju T., 2000- Evolutia moliilor miniere. Revista Sanatatea plantelor, numarul 20.

Zama Agata, Filipescu C., Georgescu T., Talmaciu Nela, Bernardis R., 2007- Biologia, ecologia si combaterea integrata a speciei Lyonetia clerckella L. (minierul sinuos), daunator in plantatiile de mar din judetul Neamt. Lucrari stiintifice, volumul 1 (50), seria Horticultura. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi.

Zama Agata, Filipescu C., Georgescu T., Talmaciu Nela, Bernardis R., 2007- Biologia, ecologia si combaterea integrata a speciei Stigmella malella Stt., daunator in plantatiile de mar din judetul Neamt. Lucrari stiintifice, volumul 1 (50), seria Horticultura. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi.

1980- Metodici de prognoza si avertizare a tratamentelor impotriva bolilor si daunatorilor. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Bucuresti.

2005 Completare la Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate in Romania. Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Bucuresti.

2007- Anualul statistic al Romaniei. Institutul National de Statistica, Bucuresti.

















Fig.. Mod de daunare

Phyllonorycter corylifoliella Hbn si Phyllonorycter blancardella F

Frunze atacate de ambele specii









Fig.. Mod de daunare

Phyllonorycter corylifoliella Hbn




Fig. Mod de daunare

Phyllonorycter corylifoliella Hbn si Phyllonorycter blancardella F







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|