Artari (acerine). In tara noastra se gasesc urmatoarele specii de
artari:
1. in flora spontana din paduri, paltinisul de camp,
jugastrul, artarul tatarasc (gladisul), paltinul
de munte, jugastrul de Banat; toate aceste
specii prezinta mai multe varietati si forme; 2. artarii exotici aclimatizati: artarul
american, artarul alb cu frunze
de frasin si artarul de zahar (paltinul, artarul argintiu).
Paltinul de camp, jugastrul si artarul
tatarasc traiesc de obicei prin padurile de amestec de
foioase (stejar, gorun, fag), prin poieni, tufisuri, la margine de
paduri din regiunea de dealuri si de campie. Artarul tatarasc se intinde mai mult spre
campie, iar in padurile de conifere rasinoase se
gaseste paltinul de munte. Prezenta lor face sa se imbunatateasca
componenta padurilor ridicand astfel valoarea economica.
Diferite specii de artari se deosebesc mult una de alta
din punct de vedere al raspandirii lor, al factorilor ecologici, precum
si al valorii lor melifere. Acerineele au talia diferita: astfel,
paltinul de camp atinge inaltimea de 25 m, jugastrul de 10 -15 m, artarul
tataresc de 10 m,
paltinul de munte 30 m,
artarul american cu inaltimea de 10 - 15 m si in fine paltinul
argintiu pana la 20 m.
Aceste doua specii din urma se cultiva ca arbori ornamentali
de-a lungul soselelor, in parcuri, spatii verzi etc.
Artarii cer un sol mai afanat si fertil (mai
ales paltinul de camp), multa caldura, umiditate moderata
si nu se dezvolta bine pe solurile nisipoase.
Artarii infloresc cu 8 - 10 zile mai devreme decat
salcamul si formeaza, pe langa nectar, cantitati
insemnate de polen.
