Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Silvicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » silvicultura
Necesitatea ameliorarii reactiei solului - amendamente cu calciu pentru soluri acide



Necesitatea ameliorarii reactiei solului - amendamente cu calciu pentru soluri acide



1. Necesitatea ameliorarii reactiei solului

In functie de intregul complex de factori pedogenetici, solurile apar divers imbogatite in ioni si substante generatoare de ioni (acizi, baze, saruri), care in rezultanta le confera un caracter neutru sau ucid, ori alca­lin, mai slab sau mai accentuat. Speciile lemnoase sunt, in general, plante de soluri divers acide, mai rar neutre si cu o mare intoleranta fata de reactia alcalina. De altfel, alcalinitatea afecteaza puternic specificul ecolo­gic si scade, deseori pana la anulare, potentialul productiv al unor categorii de soluri cu raspandire larga in regiuni aride pana la semiumede. Reactia alcalina a solurilor poate fi corectata mult mai greu decat cea acida. De aceea, la alegerea terenului pentru pepiniera se evita cu desavarsire solu­rile cu reactie alcalina.

In regiuni cu climate mai umede, reactia solului este mai mult sau mai putin acida, in general, suportata de cele mai multe specii lemnoase forestiere. Dar nu trebuie uitat ca reactia prea acida are o serie de conse­cinte nefavorabile asupra insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului manifestate prin scaderea treptata a potentialului sau productiv. Cu cit gradul de aciditate a solului este mai ridicat si deci pH-ul mai coborat, cu atat pierderea cationilor coagulanti de Ca si Mg este mai intensa. Solul formeaza mai greu agregate structurale si, atunci cand le are, acestea sunt repede distruse din cauza instabilitatii lor. Totodata, solurile acide sunt in general sarace in substante nutritive, intrucat acestea din urma se pierd prin levigare. In functie de natura solului si de conditiile meteorologice, cantitatile de elemente minerale antrenate de apa de infiltratie pot fi, in unii ani, deosebit de mari.




Cand reactia solului este puternic acida, compusii fierului, aluminiului si manganul devin foarte mobili si solubili, iar in cantitati mari au influente vatamatoare asupra plantelor. In acelasi timp, aciditatea prea accentuata influenteaza negativ biocenoza interna a solului, in special com­ponenta populatiilor de microorganisme, ca si procesele biochimice dato­rate acestora.

Reactia acida a solului influenteaza sensibil si cresterea plantelor. Reactia optima pentru aproape toate speciile rasinoase se situeaza la pH = 5,0 - 5, Foioasele si unele rasinoase calcicole (pinul negru), reclama valori de pH mai ridicate.

Atunci cand solurile din pepiniere au un pH si alte caractere fizico-chimice si biologice determinate de o aciditate situata mai mult sau mai putin sub optimul necesar speciilor cultivate, se impun interventii pentru corectarea aciditatii. Daca intr-o pepiniera, destinata culturilor de rasinoase, pH-ul nu este mai mic de 4,5, ameliorarea reactiei poate fi realizata numai prin administrarea unor ingrasaminte chimice bogate in calciu (zgura lui Thomas, fosfatul bicalcic, azotatul de calciu, cianamida de calciu etc.). Cand pH-ul este mai coborat sau trebuie sa fie mai mult ridicat, pen­tru culturi de foioase, este necesar sa se recurga la aplicarea de amenda­mente cu calciu.


2. Amendamente cu calciu pentru soluri acide

Aplicarea amendamentelor calcaroase reprezinta metoda principala de ameliorare a solurilor acide. Aceasta metoda are efecte imediate asupra aciditatii solului, contribuie la imbunatatirea insusirilor lui fizice si de nutritie (chimice si biologice) si se mentine un timp destul de indelungat, ceea ce contribuie, de fapt, la ameliorarea radicala a solurilor.


Ca amendamente se folosesc cele mai diferite roci calcaroase sau dolomitice, cum ar fi calcarele compacte, tufurile calcaroase, creta, calcarele lacustre, marnele, dolomitele etc. Amendamentele cu baza de calcar se folosesc fie sub forma de piatra de var macinata, fie ca var ars sau var stins. Pe solurile acide, sarace in baze si mai ales pe cele sarace in magne­ziu, dolomitul (carbonatul dublu de calciu si magneziu) are un efect ameliorativ superior aceluia obtinut cu piatra de var. In acest caz, cu amen­damente se obtine un raport optim intre ionii de Ca si Mg adsorbiti, raport care, in functie de sol, trebuie sa fie de la 100:40 pana la 100:80.

Capacitatea de neutralizare a substantelor folosite pentru corectarea reactiei acide a solurilor este diferita. Ea se compara cu cea a carbonatului de calciu, socotita egala cu 100.

Calcarul sau piatra de var se obtine din rocile calcaroase naturale for­mate prin sedimentare. Continutul rocii in CaCO3 este de 75-100% sau 42-56% CaO. Ca amendament se foloseste sub forma fin macinata, in particule de 0,15-0,3 mm, incorporata in sol la adancimea de circa 20 cm. Din cauza solubilitatii reduse, carbonatul de calciu are o actiune lenta asupra neutralizarii aciditatii.

Varul ars (CaO) se obtine prin calcinarea pietrei de var. Are un con­tinut de pana la 100% CaO si o capacitate de neutralizare de 178%, com­parativ cu a carbonatului de calciu socotita egala cu 100. De aceea, varul ars se foloseste, fata de piatra de var, cu 40% mai putin. Este indicat pe soluri grele textural si mai putin pe cele usoare si sarace in humus. Trans­format, sub actiunea apei din sol, in hidrat de calciu, poate avea la inceput o actiune toxica asupra semintelor si plantulelor. Ca urmare, se recomanda incorporarea in sol cu cel putin 4-6 saptamani inainte de semanat.

Varul stins - Ca(OH)2 - contine 75% CaO si are o capacitate de neutralizare de 135%. Fata de piatra de var macinata, se foloseste cu 25-35% mai putin. La administrarea lui se au in vedere precautiile mentionate la varul ars.



Marnele contin in general 25-75 % CaCO3, uneori si MgCO3. Dato­rita continutului insemnat de argila, marnele sunt indicate pe solurile usoare, nisipoase, deoarece pot contribui totodata si la ameliorarea texturii. Au o capacitate de neutralizare de 50-60 %.

Dolomitul este un amestec de CaCO3 (54%) si MgCO3 (45%). Pentru a fi intrebuintat ca amendament trebuie macinat in particule sub l mm.

Spuma de defecatie este un deseu obtinut in industria zaharului cu un continut de 30-40 % CaO, 0,3-0,% N, 0,8-2 % P2CO5, 0,4-0,15%  K2O s.a.

Cantitatea de amendament necesara de aplicat este diferita, depinzand de marimea aciditatii solului, de textura, de nivelul pH de atins in functie de exigentele speciilor cultivate etc.

In general, pentru a schimba reactia solului cu o unitate pH, sunt necesare, in medie, 2-2,5 t/ha CaCO3 pentru solurile usoare si 3-3,5 t/ha CaCO3, pentru solurile grele.


3. Amendamente pentru structurarea solului

Structura solului, intelegandu-se prin aceasta structura glomerulara si cea grauntoasa, are o influenta deosebit de favorabila asupra valorilor si regimurilor unor factori ecologici de importanta fundamentala pentru potentialul de fertilitate a solului si pentru viata plantelor cultivate.

Masurile ce pot fi aplicate in practica pentru ameliorarea structurii solului sunt multiple. Prin aplicarea amendamentelor calcice, solul se im­bogateste in cationi coagulanti. In urma aplicarii ingrasamintelor organice, prin activitatea microorganismelor, se formeaza substante organice aglutinante - de felul polizaharidelor - care stabilizeaza agregatele existente si inlesnesc formarea de noi agregate. Structura solului poate fi refacuta pe cale biologica prin practicarea asolamentelor cu plante perene. Cu toate acestea, lumea specialistilor este preocupata de gasirea unor mijloace mai rapide de restructurare a solului.

Structurarea solului pe cale artificiala se poate realiza prin folosirea unor substante cum ar fi: xantogenatul de celuloza, xilanul, lignina, substantele bituminoase, extractul de turba, rasinile naturale etc.  Pentru formarea structurii solului exista, de asemenea, substante sintetice numite „stabilizatori de structura” sau „conditionatori de sol”. Aceste substante, cunoscute sub denumirea de criliumuri, sunt coloizi organici sintetici macromoleculari, derivati ai acizi­lor poliacrilic, polivinilic etc., rezistenti la actiunea de descompunere a microorganismelor si cu proprietate de a aglutina particulele de sol si de a forma la suprafata agregatelor un strat reticulat, care le mareste coeziu­nea si scade inmuierea lor prin apa.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Silvicultura



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Analize pe aceeasi tema


Ambalarea si transportul puietilor
Producerea puietilor in recipiente
Necesitatea ameliorarii reactiei solului - amendamente cu calciu pentru soluri acide



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.