Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Silvicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » silvicultura
Studiu de caz ocolul silvic sinaia



Studiu de caz ocolul silvic sinaia


STUDIU DE CAZ OCOLUL SILVIC SINAIA



1. Prezentarea generala a Ocolului Silvic Sinaia


Ocolul Silvic Sinaia, arondat in forma sa actuala administreaza 10.794 ha, fond forestier proprietate publica si se afla in relatii contractuale de administrare sau prestari de specialitate pentru 1475 ha paduri private din totalul de 1586,6 ha.

Restructurarea actuala pe criterii ecologice si economice se realizeaza in conditiile crizei ce genereaza disfunctionalitati economice si financiare. In acest mediu se impune mobilizarea tuturor resurselor pentru gospodarirea durabila a arboretelor.

Pentru valorificarea resurselor si serviciilor aduse de padure, este necesar sa se adopte strategii adecvate care sa armonizeze oferta intereselor economice cu cea ecologica.




Mutatiile structurale, determinate de aplicarea legilor funciare, alaturi de efectele crizei, impun actualizarea si imbunatatirea strategiei de dezvoltare a activitatii, precum si perfectionarea structurii organizatorice si functionale.

Indicatorii specifici fondului forestier care caracterizeaza potentialul resurselor lemnoase si accesibilitatea acestora, sunt prezentati in functie de baza de date actuala in paralel cu cei corespunzatori ai fondului forestier national.


Sursa R.N.P.

Fig. 1 – Distributia padurilor pe specii in Romania



Sursa O.S. Sinaia

Fig 2 – Distributia padurilor pe specii in cadrul O.S. Sinaia


Ponderea speciilor valoroase de rasinoase si fag 90%, evidentiaza un plus in ceea ce priveste stabilitatea si productivitatea arboretelor din zona.


Structura organizatorica a Ocolului Silvic Sinaia


Potrivit metodologiei de gradare a unitatilor silvice in vigoare, in cadrul ocolului isi desfasoara activitatea urmatoarele categorii de personal:

Centrala ocolului:

6 posturi tehnice de specialitate, din care 1 post de conducere;

2 posturi economice, din care 1 post de conducere;

1 post indirect productiv.

  • Districte si cantoane silvice:

3 posturi sefi district;

14 posturi de padurari;

4 posturi muncitori direct productivi.

In prezent, in responsabilitatea Ocolului Silvic Sinaia se afla Muzeul Cinegetic Posada cu un numar de 12 posturi.


2. Obiective ale activitatii silvicultorilor din Ocolul Silvic Sinaia


Principalele obiective ale activitatii silvicultorilor din Ocolul Silvic Sinaia sunt:

gospodarirea durabila a arboretelor din treimea mijlocie si superioara a Vaii Prahovei;

protejarea unor arborete parte din Parcul Natural Bucegi, aflate in zona de protectie integrala (3313 ha in raza Sinaia);

aigurarea unui aspect corespunzator zonelor limitrofe localitatilor, punandu-se accent pe functia social-recreativa a padurii;

protejarea principalelor specii de vanat.

Mijloacele prin care se asigura obiectivele mentionate sunt:

crearea de compozitii si forme structurale diversificate, menite sa raspunda la exigenta noilor pretentii ale specialistului dar si ale turistului educat;

aplicarea tratamentelor intensive, dandu-se o importanta din ce in ce mai mare executarii in fapt a taierilor gradinarite;

revederea situatiei tuturor bazinelor hidrografice si revenirea cu lucrari de corectare a torentilor, acolo unde capacitatea de retentie este epuizata;

gospodarirea Fondului de vanatoare 25 Sinaia in ideea protejarii marilor carnasiere.

Posibilitatea anuala pe natura de produse este urmatoarea:

produse principale: 3000 m3;

produse secundare: 000 m3 (din care rarituri-2.900 m3 si curatiri-100 m3).

Din prezentarea principalilor indicatori sintetici ai fondului forestier, a specificului zonei Vaii Prahovei, se desprind urmatoarele aspecte:

Puncte forte:

Indicatorii specifici fondului forestier ce caracterizeaza potentialul ecoproductiv al arboretelor arata o productivitate sporita a acestora si de aici o cota de taiere favorabila unei eficiente economice ridicate;

Paleta sortimentelor valoroase de lemn de mari dimensiuni, sortimente cerute pe piata industriei lemnului;

Cresterea constanta a pietei in general si a pietei externe pentru activitatea de vanatoare si pentru celelalte produse (fructe de padure, plante medicinale).

Puncte slabe:

Resursa de masa lemnoasa este greu accesibila pentru agentii economici fara sistemul de masini adecvat reliefului deosebit de accidentat;

Lipsa unui depozit de sortare, prezentare, si comercializare a masei lemnoase exploatate prin prestatii sau in regie, si de aici, carente in sortarea lemnului;

Cresterea nivelului stocurilor greu vadabile;

Cifra de afaceri si profitul brut sunt fluctuante;

Cresterea economica a agentilor cu care ocolul opereaza prin relatii contractuale este nesemnificativa;

Lipsa desfacerii la masa lemnoasa provenita din operatiuni culturale din cauza accesibilitatii si rentabilitatii;

Restrictiile impuse de primariile din zona cu privire la utilizarea drumurilor comunale (tonaj redus, inchis, taxa peisaj).


2.1. Oportunitati reale si potentiale


  • Dezvoltarea turismului cinegetic si a silvoturismului in general.
  • Conlucrarea cu ICAS pentru infiintarea unui parc cinegetic pentru specia urs, motivata de problemele deosebite cu aceasta specia in zona Vaii Prahovei. O astfel de abordare ar permite si exploatarea acestuia in scop turistic.
  • Avand in vedere amplasarea Muzeului Cinegetic Posada, dotarea potentiala a incintei, necesitatea conservarii Castelului Martha Bibescu, propunem forurilor de decizie reluarea lucrarilor de investitii, infiintarea unui centru de perfectionare, de preferenta pe teme de vanatoare si salmonicultura. Castelul Martha Bibescu sa functioneze o parte ca muzeu memorial iar restul ca hotel cu specificul epocii. Se apreciaza ca inoportun un parteneriat public privat.
  • Realizarea de servicii specializate in domeniul silviculturii.
  • Producerea de puieti forestieri si ornamentali destinati pietii interne si chiar la export.
  • Oportunitatea valorificarii produselor padurii atat pe piata intracomunitara cat si pe cea extracomunitara.
  • Existenta resursei de piatra de rau pe paraiele din fond forestier, materie prima pentru placaje din piatra naturala, amenajari exterioare, etc.

2.2. Riscurile existente si potentiale


Activitatea Ocolului Silvic Sinaia se desfasoara intr-un mediu economic-social al tranzitiei si al crizei cu manifestari de turbulenta si de aceea este expusa numeroaselor riscuri, din care mentionam:

  • Scaderea cererii de lemn si de aici scaderea preturilor obtinute la licitatii;
  • Mentinerea obligativitatii scoaterii la licitatie a fiecarei partizi (si nu de obiecte constituite din mai multe partizi), fiind in situatia ca partizi nerentabile raman in exploatarea si in seama ocolului;
  • Cresterea presiunii asupra padurii in zonele unde in urma retrocedarii organele silvice nu mai pot efectua marcari datorita lipsei de contracte de servicii, dar mai ales de starea arboretelor;
  • De la aplicarea amenajamentului 2003, pretul mediu/m3 s-a mentinut in jurul valorii de 80 de lei, cu o scadere in anul 2006 la 64 de lei, rezultand o piata sub indicele de crestere a preturilor la produsele din lemn.

Analizand mediul concurential in care isi desfasoara activitatea Ocolul Silvic Sinaia, se desprind urmatoarele aspecte:

Piata potentiala a acestei unitati este formata din agenti economici privati, unitati de stat si persoane fizice.

Daca in raport cu clientii persoane juridice private, concurenta nu vine (pentru moment cel putin) decat din partea tot a subunitatilor RNP Romsilva, in raport cu persoanele fizice si cu unitatile de stat concurenta se manifesta foarte puternic, in mod special din partea agentilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea, prelucrarea si comercializarea lemnului. Acestia au avantajul flexibilitatii si negocierii pe moment, fara a parcurge succesiunea de etape bine cunoscute. Stabilirea pretului, a termenelor si a modalitatilor de plata in perioada de criza, sunt de cele mai multe ori decisive in viata unui operator economic.

Legat de manifestarea concurentei intre subunitatile Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva, se constata in ultima vreme ca preturile practicate de catre directiile silvice vecine sau cele cu aceeasi structura a resursei de masa lemnoasa, sunt inferioare celor practicate de acest ocol (pentru masa lemnoasa fasonata).

Evolutia principalilor indicatori economico-financiari ai Ocolului Silvic Sinaia in perioada 2007-2008 se prezinta astfel:


Indicator

Prevazut 2007

Realizat 2007


Prevazut 2008

Realizat 2008


Cifra de afaceri

3800

3735

98,29

3900

4668

119,69

Venituri totale

3900

3972

101,85

4100

4969

121,2

Cheltuieli totale

3400

3456

101,65

3600

4362

121,17

Profit brut

500

524,14

104,83

500

607

121,4

Rata profitului

12,82

13,19

102,89


12,19

12,211

100,17

Fond salarii

700

706

100,86

758

809

106,73

Ponderea cheltuielilor cu salariul in total cheltuieli

20,58

20,43

99,27

21

18,55

88,33

Salariu mediu brut lunar

1,25

1,26

100,8

1,47

1,58

107,48

Productivitatea muncii lunara

6,99

7,13

102

7,46

9,92

132,98


O analiza succinta a datelor din tabelul de mai sus releva urmatoarele aspecte:

Masa lemnoasa, principala resursa in cifra de afaceri a fost decisiva prin volumul aflat la dispozitie in oferta pe anii analizati:

Specificatii

2007

2008

Prevederi 2009

Masa lemnoasa contractata

44315

48138

39000

Masa lemnoasa exploatata

32880

37241



75

77


Pret mediu m.l. pe picior

84,02

86,24

113,60


Compararea rezultatelor economice ale caror resurse difera de la an la an, nu este edificatoare din analiza dinamicii cifrei de afaceri pe aceasta tema.

Valorile multumitoare din anii precedenti au amanat la taiere partizile mai putin valoroase, fiind resursa in anul 2009 (procentul de recoltare al resursei 75-77 %).

Fundamentarea cifrei de afaceri pentru anul 2009, a fost facuta fara o analiza temeinica. Nu s-a luat in calcul valoarea resursei cu pretul obtinut in anul de baza, indexarea fiind oricum exagerata la nivelul cresterii de 132%.

Cheltuielile totale au depasit nivelul programat, dar aceasta depasire a fost intotdeauna mai mica decat cresterea veniturilor totale.

Cu toate ca fondul de salarii a crescut de la an la an, se constata ca ponderea cheltuielilor cu salariile in total cheltuieli, a fost in continua descrestere. De asemenea, cresterea salariului mediu a fost in fiecare an inferioara cresterii productivitatii muncii.

Structura cifrei de afaceri a Ocolului Silvic Sinaia in anii anteriori precum si proiectia pentru anul in curs este reliefata in urmatorul tabel:


Nr.crt.

Explicatii

U/M

2007

2008

2009

1

Cifra de afaceri din care:

Mii lei

3735

4668

4600

2

-Masa lemnoasa valorificata

Mii lei

3411

4254

4300

3

-Pepiniere

Mii lei

35

26

20

4

-Vanatoare

Mii lei

0

0

0

5

-Piscicultura

Mii lei

0

0

0

6

-Fructe si ciuperci

Mii lei

15

7

7

7

-Alte produse ale padurii:

Mii lei

274

381

373


*prestari servicii

Mii lei

18

114

68


*chirii

Mii lei

11

125

30


*alte produse

Mii lei

245

142

175


Evident ponderea majoritara in structura cifrei de afaceri o are activitatea de vanzare a masei lemnoase, dar nu poate fi neglijata contributia celorlalte activitati (de remarcat ar fi activitatea de prestari servicii silvice) in realizarea acestor rezultate.

De asemenea nu poate fi neglijat nici aspectul ca activitatea de vanatoare desi nu are aport in cifra de afaceri, are o pondere semnificativa in structura cheltuielilor (Fondul de vanatoare 25 Sinaia este o rezervatie de genofond pentru marile carnasiere).

De mentionat ca predictiile legate de anul 2009 au la baza doua aspecte:

  • Mentinerea in administrarea RNP Romsilva a suprafetelor retrocedate MSR Mihai I;
  • Existenta, in continuare, in structura O.S.Sinaia a Muzeului Cinegetic Posada, avand in vedere data incerta la care acesta ar urma sa capete personalitate juridica. In momentul in care acest lucru se va intampla efectul asupra cifrei de afaceri si a indicatorilor de eficienta ai O.S. Sinaia, va impune ca acesti indicatori sa fie reconsiderati.

Obiective si directii de imbunatatire a eficientei actului managerial


Propuneri privind unele schimbari ale mediului economico-social

-Organizarea functionarii ITRSV (Inspectoratul teritorial de regim silvic si de vanatoare) la nivelul necesar asigurarii respectarii regimului silvic de catre proprietarii de paduri.

-Revederea actelor normative privind desfasurarea licitatiilor de masa lemnoasa. Se simte nevoia ca oferta publica sa se desfasoare intr-o singura licitatie si sa se acorde libertate directiilor silvice asupra volumului oferit si asupra datelor organizarii licitatiilor.

-Constituirea la nivelul regiei a unor structuri de consulting si marketing, care sa ofere intr-un buletin informativ solutii terhnice, informatii privind piata produselor din silvicultura, etc.

-Cresterea preocuparilor pentru imaginea regiei printr-o prezenta sustinuta in mass-media, precum si prin introducerea pe piata a ziarului „Padurea Noastra”.

-Reluarea cu o frecventa mai buna a activitatii de perfectionare a personalului tehnic si economic pe probleme de management si eficienta economica.

Propuneri de masuri in domeniul resurselor

-Analiza economica a fiecarei partizi privind profitul realizat in decizia modalitatii de valorificare pe picior sau la drum auto.

-Dezvoltarea actiunii de turism cinegetic si a silvoturismului implica sporirea confortului la cabanele si instalatiile existente dar si construirea unora noi.



-Diversificarea culturilor de puieti ornamentali in pepiniere cu marirea sectiei de cultura destinata acestor sortimente.

-Dezvoltarea serviciilor de specialitate si redimensionarea numarului de personal, inclusiv prin angajare pe perioada determinata.

-Crearea la nivelul directiei silvice a unor depozite de masa lemnoasa destinate aprovizionarii populatiei cu lemn de foc si alte sortimente de lemn subtire in zonele deficitare.

-Dezvoltarea capacitatii de achizitie si de sortare a fructelor de padure in stare proaspata la centrul de primire din zona Ocolului Ploiesti.

-Cresterea gradului de accesibilizare a fondului forestier prin derularea programului propus de Ocolul Silvic Sinaia in anul 2001, fapt ce va duce la cresterea pretului la masa lemnoasa.

-Initierea documentatiei in vederea obtinerii avizelor si aprobarilor pentru valorificarea resurselor naturale de piatra de rau din albiile paraielor din fond forestier.


1 Propuneri cu privire la cresterea eficientei economice in gestionarea resurselor in conditii de criza


Daca la inceputul toamnei anului precedent cuvintele „criza economica” nu reprezentau nimic mai mult decat ceva ce se intampla altora, in momentul de fata au devenit o realitate aproape palpabila ale carei efecte sunt resimtite in toate activitatile curente. Afectand la inceput piata imobiliara, consecintele s-au extins in piata materialelor de constructie si accesorii (amenajari, mobila, instalatii etc).

Pe piata materialelor lemnoase (atat busteni cat si produse prelucrate) se resimte in momentul de fata o scadere puternica a cererii care a dus atat la o diminuare a pretului pietei cat si la o crestere a cerintelor legate de calitatea materialului lemnos. Concomitent, cresterea dobanzilor si inasprirea conditiilor de acordare a creditelor (precum si cresterea accentuata a cursului valutar, in special fata de moneda unica europeana) a generat o criza de lichiditati.

Ocolul Silvic Sinaia a inceput anul avand o parte semnificativa a masei lemnoase (pe picior) deja contractata din luna noiembrie a anului 2008. Evident contractarea s-a facut in concordanta cu pretul pietei din perioada respectiva. In aceste conditii derularea acestor contracte a fost considerabil ingreunata.

O situatie specifica Ocolului Silvic Sinaia o constituie existenta in structura acestuia a Muzeului Cinegetic Posada (cel putin pana la construirea acestuia ca persoana juridica distincta in subordinea RNP Romsilva). Aceasta activitate a fost in mod constant generatoare de pierderi avand in vedere faptul ca veniturile sunt depasite de cheltuieli cu circa 500.000 de lei anual.

In perioada urmatoare, in vederea utilizarii cu maxima eficienta a tuturor resurselor aflate la indemana unitatii se impune adoptarea urmatoarelor masuri concrete:

-valorificarea cu prioritate a stocurilor de masa lemnoasa existenta la drum auto. Aceasta va trebui realizata cat mai urgent cu putinta avand in vedere aspectul legat de lipsa de lichiditati (mai ales in perioada de vara) cat si legat de pericolul deprecierii lemnului in depozite de parchet;

-pentru a minimiza pe cat posibil iesirile de numerar catre terti s-a adoptat si se va utiliza in continuare modalitatea de achitare a facturilor de furnizori (acolo unde este posibil: impaduriri, reparatii, drumuri etc) prin girarea instrumentelor de plata primite de la clienti). In acest fel se transfera dezavantajul legat de termenele de incasare a acestora catre furnizori.

-tot in scopul reducerii iesirilor de numerar, in cazurile in care furnizorul de prestatii de exploatare de masa lemnoasa este totodata si clientul pentru masa lemnoasa la drum auto rezultata, vom efectua operatiuni de compensare intre facturile emise.

-resursele financiare aflate la dispozitia subunitatii vor trebui folosite cu maxim de prudenta evitandu-se angajarea de cheltuieli altele decat cele strict necesare pentru continuitatea procesului de productie.

Pe langa masurile mentionate in domeniul mijloacelor financiare, se impun si urmatoarele masuri pentru imbunatatirea organizarii muncii, cresterea asistentei tehnice si eficientizarea intregii activitati:

-dezvoltarea activitatii de pepiniere si culturi specializate;

-organizarea receptiei la un nivel de exigente superior sper a diminua pierderile calitative sau valorice;

-reducerea cheltuielilor dimensionate in devizele pe compartimente pentru urmatoarele activitati: cultura si refacere, intretineri drumuri, carburanti, birotica etc;

-revederea tehnologiilor adoptate in devizele de cheltuieli si alegerea variantei favorabile din punct de vedere financiar;

-echilibrarea responsabilitatilor pe personalul tehnico-ingineresc la nivelul centralei ocolului, dand posibilitatea utilizarii timpului cat mai mult in teren la constatarea necesitatii ii dimensiunii lucrarilor, si mai ales la receptia acestora.


2 Propuneri de dezvoltare a competentelor profesionale si de imbunatatire a colaborarii intre ocoalele silvice


In domeniul resurselor umane, descentralizarea activitatii si coborarea deciziei la nivelul „verigilor de baza” ocol silvic, district silvic trebuie continuata. Actiunea trebuie insotita de masuri care sa asigure reusita.

Resursa umana, respectiv personalul silvic si muncitor din cadrul ocolului, trebuie tratat ca un ansamblu de personalitati, unde fiecare individ este purtator de creativitate si progres. Aceste valori potentiale trebuie puse in valoare prin parghii specifice managementului.

In vederea imbunatatirii si simplificarii colaborarii cu subunitatile si cu directia silvica cat si intre compartimentele acestora este imperios necesara definirea unui sistem informational unic la nivelul Regiei Autonome a Padurilor Romsilva fondat pe cerintele actuale de informatie. Acest sistem va trebui sa satisfaca atat cerintele operationale ale subunitatilor cat si cele de nivel tactic si strategic de la nivelul conducerii structurilor superioare asigurand o legatura continua si fara intreruperi intre acestea.

Urmarea fireasca a realizarii ar fi implementarea (deja inceputa) a unui sistem informatic integrat care:

-sa cuprinda toate aspectele legate de multiplele activitati desfasurate;

-sa faciliteze procesul decizional la nivelul conducerii;

-sa ofere date omogene si unitare in timp real.

Ca in orice activitate economica, resursa umana reprezinta una dintre cele mai valoroase resurse aflate la dispozitia unitatii si trebuie tratata ca atare. Astfel este de dorit o mai buna gestionare a resurselor umane atat printr-o mai mare preocupare pentru pregatirea continua a personalului angajat, avand in vedere sistemul economic in continua evolutie din care face parte si acest ocol cat si stimularea personalului in functie de realizarile profesionale. De asemenea, este de dorit o orientare bazata mai degraba pe aspectul calitativ decat pe cel cantitativ al resursei umane.

In acest sens, se are in vedere pregatirea profesionala functie de necesitati, prin intensificarea activitatii de perfectionare, dar si de stimulare a initiativelor ce duc la imbunatatiri in zona cresterii productivitatii fizice si, implicit, a celei valorice (burse internationale, perfectionari in institutii din strainatate etc).


Concluzii


1.     Privind gestionarea durabila


Ocrotirea mediului inconjurator a devenit in prezent, o problema recunoscuta de majoritatea statelor lumii. Au luat fiinta diferite organizatii internationale: Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii – 1948; Fondul Mondial pentru Natura Salbatica – 1961; Programul “Omul si biosfera”, lansat de UNESCO in 1970, iar incepand cu anul 1968, in cadrul mai multor sesiuni ale Organizatiei Natiunilor Unite au fost examinate aspecte variate ale poluarii mediului inconjurator.

Ca o propunere privind gestionarea fondului forestier national ar fi initierea unor noi acte normative in acord cu cerintele Uniunii Europene care sa sanctioneze aspru pe cei care distrug in orice mod mediul inconjurator.

De asemenea, fenomenul defrisarilor masive ar trebuie stopat si ar trebui sanctionati sever cei care comit acte de distrugere a padurilor si aduc prin aceasta o grava atingere fondului forestier national, punandu-i in pericol existenta.

Totodata, ar trebui initiate campanii din partea autoritatilor in scopul extinderii suprafetei fondului forestier, prin cultivarea de puieti, prin regenerarea padurilor.

Numai prin efort sustinut din partea autoritatilor si prin cresterea gradului de educatie a cetatenilor ar putea fi stopata distrugerea fondului forestier si s-ar putea incerca o mai buna gospodarire si extindere a acestuia.

Amenintarile asupra fondului forestier national sunt extrem de serioase si de duratǎ si pot fi prevenite catusi de putin doar prin eforturi sustinute, atat din partea autoritǎtilor locale, cat si a cetǎtenilor.

Obiectivul general este ca, printr-o gestionare pe baze durabile, padurea, mediul inconjurator in general, sa aiba de castigat in ideea prezervarii si dezvoltarii de o maniera ecologica, durabila. Obiectivele generale configureaza masuri particulare, grupate pe diferite niveluri de actiune : natural, administrativ, tehnic, social si politic.

Pamantul la inceputul mileniului al treilea este in cumpana. Omul, prin activitatea sa economica trebuie sa isi dimensioneze strategia pentru un mediu aproape de echilibru, sa corecteze printr-o activitate constienta dezechilibrele.


2.     Privind actul managerial


Schimbarile din economia mondiala, in general, si in aceasta perioada de criza, in special, trebuie sa-si gaseasca corespondenta si intr-o schimbare a continutului managerial.

Modificarile majore ale mediului in care se desfasoara activitatea, determina noi atitudini, competitia impune noi comportamente, iar toate acestea se indreapta spre progres numai in conditiile schimbarilor in mentalitati.

Dimensiunea principala a actului managerial este aceea de profesionalism. Managerul trebuie sa devina un om al rezultatelor, un om de conceptie, un om care isi asuma responsabilitati.

Actul managerial se desfasoara intr-un mediu turbulent si de aceea managerul trebuie sa fie permanent in legatura cu dinamica fenomenelor de pe piata, fiind astfel in posibilitatea de a lua deciziile cele mai favorabile unitatii pe care o reprezinta.

Aceste cerinte nu sunt suficiente daca se regasesc numai in atentia managerului de varf, succesul deplin il reprezinta managementul aficient la toate nivelele de decizie.

Iata de ce se apreciaza ca la nivel de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, programele de perfectionare manageriala sa fie un obiectiv important, repetat ori de cate ori se constata mutatii majore in situatia socio-economica a acesteia.



Anexe



Anexa 1 – Beneficiile economiei padurii


Extractia si vanzarea

-Materiale decorative

-Hrana (ciuperci, fructe, carne, peste, plante medicinale)

-Sporturi recreative comerciale

Extragerea si vanzarea lemnului

-Cherestea

-Lemn pentru foc

-Lemn perntu diverse utilizari

Alte utilizari ale padurii

-Recreare

-Cercetare, educatie

Beneficiile orientate catre comunitate

-Valoarea peisajului

-Valoarea istorica

Serviciile de mediu

-Mentinerea sistemelor hidrologice

-Controlul procesului de eroziune

-Mentinerea biodiversitatii

-Protectia habitatelor

-Reglare si ameliorare climatica

-Reducerea poluarii atmosferice (in special cu CO2)





Anexa 2 – Cauze si consecinte ale desertificarii


CAUZE

CAUZE DIRECTE clima: - precipitatii slabe

- secete

- temperaturi ridicate


-activitati umane: - despaduriri

- culturi

- pasunat excesiv

- taieri, incendii

- pamant nedestelenit

- sol sarac


CAUZE  INDIRECTE - presiunea populatiei

- stres cauzat de saracie

- forma de proprietate

- structura economica

- distribuirea resurselor


CONSECINTE

PRODUCTIE:- pierderea fertilitatii

- disparitia germinarii

- extinderea nisipului


MEDIU:- reducerea culturilor

- pierderea biodiversitatii

- pierderea terenurilor

- pierderea recoltelor

- poluare

- probleme de sanatate

- modificari climatice


SOCIAL-ECONOMICE: - cresterea riscului in productie

- pierderea plantelor medicinale

- scaderea securitatii alimentare

- migrarea populatiei

- dezastre climatice


Sursa:Componenta ecologica a deciziilor de dezvoltare (Bran Florina)


Anexa 3 – Programe de reconstructie ecologica a terenurilor degradate din fondul agricol prin mijloace silvicole pentru perioada 2001-2050



Perioada

Programe de impadurire pentru intreaga perioada (ha)

Media anuala a zonelor impadurite (ha)

Limite ale zonelor impadurite(ha)

2001-2005

50000

10000

5000-15000

2006-2010

100000

20000

15000-25000

2011-2015

150000

30000

25000-35000

2016-2020

200000

40000

35000-45000

2021-2050

1500000

50000

45000-55000

Total 2001-2050

2000000

40000

5000-55000

Sursa: MAPPM



Anexa 4 – Programe pentru crearea perdelelor forestiere de protectie pentru perioada 2001-2050



Perioada

Programe de creare a perdelelor forestiere pentru intreaga perioada (ha)

Media anuala a perdelelor forestiere proiectate (ha)


Limita perdelelor forestiere

2001-2005

5000

1000

500-2000

2006-2010

15000

3000

2000-4000

2011-2015

20000

4000

3000-5000

2016-2020

30000

6000

5000-6000

2021-2050

210000

7000

6000-8000

Total 2001-2050

280000

5000

500-8000

Sursa: MAPPM


Anexa 5



BIBLIOGRAFIE


1.

Bran, Florina

Componenta ecologica a deciziilor de dezvoltare economica. Studiu de caz (silvicultura si turism), Ed. ASE, Bucuresti, 2002.

2.

Bran, Florina

Degradarea ecosistemelor (silvicutura si turism), Ed. ASE, Bucuresti, 2002.


Bran, Florina

Rojanschi, Vladimir

Grigore, Florian

Elemente de economia si managementul mediului, Ed. Economica, Bucuresti, 2004.

4.

Bran, Florina

Ecologie generala si protectia mediului, Ed. ASE, Bucuresti, 2000.

5.

Bran, Florina

Ioan, Ildikó

Ecosfera si politici ecologice, Ed.ASE, Bucuresti, 200

6.

Machedon, Ion

Ameliorarea si managementul ecosistemelor forestiere, Ed. ASE, Bucuresti, 2005.

7.

Machedon, Ion

Functiile de protectie ale padurii. Evaluare Economica, Ed. Ceres, Bucuresti, 1997.

8.


Codul silvic din 30 ianuarie 1969, publicat in Buletinul Oficial nr. 22 din 8 februarie, modificat prin Legea nr. 26/1996 publicata in Monitorul Oficial nr. 93 din 8 mai 1996.

9.


http://www.bucovina-forestiera.ro

10.


http://www.fao.org

11.


http://www.madr.ro

12.


http://www.rosilva.ro















Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Silvicultura



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Documente online pe aceeasi tema


Lucrarea solului pe toata suprafata de impadurit
Defrisarea padurilor - cauzele si efectele defrisarii
Lucrari de protejare, formare si stimulare a cresterii puietilor
Semanatul de toamna Epoca de semanat - semanatul de primavara
Cum facem o pepiniera silvica?
Criterii de alegere a speciilor - alegerea speciilor lemnoase pentru impadurire
Reconstructia padurilor afectate de fenomene de uscare intensa
Ingrijirea culturilor - daunatorii culturilor din pepiniere
Producerea puietilor in recipiente
Salcamul alb si galben



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.