Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Pomicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » pomicultura
Metode biologice de combatere a daunatorilor la pomii fructiferi



Metode biologice de combatere a daunatorilor la pomii fructiferi



Fertilizarea echilibrata a terenului realizeaza o dezvoltare viguroasa a plantelor , acestea fiind capabile sa tolereze prezenta daunatorilor intr-o densitate numerica redusa .

Un rol important revine controlului fitosaitar al culturilor , deplasarii la timp a plantelor infestate de nematozi, eliminarii si distrugerii acestora prin ardere .

Lupta impotriva daunatorilor poate fi de doua tipuri :

1. lupta biologica clasica-bazata pe manipularea si utilizarea diferitilor inamici naturali pentru combaterea bolilor si daunatorilor ;

2.lupta biologica moderna-bazata pe distrugerea insectelor daunatoare prin utilizarea diferitelor proceduri.

In lupta biologica clasica sunt luate in considerare toate acele organisme care pradeaza sau paraziteaza insecte daunatoare. Acestea sunt:

-entomofagi precum: pasari, insecte si acarieni pradatori, insecte parasite;

-agenti patogeni precum : virusuri, bacterii, ciuperci, protozoare, nematozi.

Exista numeroase mamifere care sunt niste vanatori desavarsiti de insecte si de aceea sunt foarte utili in combaterea acestora, iar altele sunt folositoare in prinderea soarecilor si melcilor.




Liliacul (subordinul « Microchiroptera »)

Sunt folositori pentru ca vaneaza la asfintit si noaptea, se hranesc cu insecte care nu sunt prinse de alte speciiinsectivore precum pasarile.Nu trebuiesc deranjati in spatiile unde dorm, fiind sensibili.


Ariciul(Erinaceus europaeus)

Se harneste cu melci, omizi si soareci, are ca dusmani naturali vulpile, bufnita si cainii, dar pentru el sunt periculoase si masinile si insecticidele. Se adaposteste in gramezi nuiele,frunze,tufe dese.



Cartita (Talpa europea)

Mananca viermi, insecte, larve si pupe. Acolo unde apar daunatori trebuie protejata dar cu atentie, deoarece sapaturile ei sunt nefolositoare, ea rupand sau scormonind plantele.


Chitcanul( familia «  Soricidae »)

Se hraneste pe zi cu aproximativ aceeasi cantitate pe care o are corpul cu larve, insecte si melci, uneori soareci.Cainii si vulpile ii ocolesc, ei avand miros respingator, pisicile ii prind dar nu ii mananca; dusmanii mari sunt bufnitele.


Pasari entomofage

In prezent, o activitate valoroasa consta in instalarea unor cuiburi artificiale, pentru a da posibilitatea pasarilor sa gaseasca conditii favorabile reproducerii si cresterii puilor, in acelasi timp limitand inmultirea diverselor specii daunatoare. Multe pasari isi hranesc puii cu larve, omizi si pupe, altele cu seminte de buruieni. Un atac masiv al insectelor nu poate fi combatut in totalitate cu ajutorul pasarilor, ele insa pot contribui la reducerea semnificativa a acestora.

Protectia pasarilor este importanta si de aceea dintre masurile cele mai importante care au fost luate pentru ele sunt crearea de posibilitati pentru depunere de ouo si clocire, precum si casute de adapostire si a hranitorilor. Pe timp de iarna, in conditii vitrege hranirea lor este obligatorie, totusi ea trebuie limitata in restul anotimpurilor.


Mierla (Turdus merula)

Cu o lungime de doar 25 cm, mierla se hraneste cu viermi, insecte si larvele acestora, acarieni si miriapozi ; toamna si iarna cu seminte, fructe si resturi menajere. Culturile trebuie protejate cu folie, impletitura de sarma sau plase.





Codrosul de munte (Phoenicurus ochruros)

Se adapteaza usor la casutele artificiale chiar pentru clocit sau semicolivii care sunt deschise fie in sus, fie in lateral, sau la cuiburile asemanatoare celor de randunele.



Vrabia(Passer domesticus)

Mica (14,5 cm), vrabia este nepretentioasa in ceea ce priveste hrana, mancand atat resturi menajere cat si seminte de buruieni sau carabusi de mai. Culturile se protejeaza cu plase cu ochiuri sub 26mm sau cu folii.



Pitigoiul mare si   Pitigoiul albastru (Parus major si Parus caeruleus)

  

Ambele specii joaca un rol important in combaterea insectelor daunatoare.Efectivele de pitigoi se maresc prin amplasarea de casute de protectie, la inaltimi mai mici de 2 m, pentru a putea fi usor controlate. La o suprafata de 1 ha se monteaza 20 cuiburi; deoarece pitigoiul albastru este mai rar cuiburile vor fi in raport de 3 :1, cu diametrul intrarii in cuib de 30 respectiv 26 mm.



Cioara griva (Corvus corone)       

Ciorile fac parte dintre putinele specii de pasari care se hranesc cu melci. Pe langa acestia mai mananca viermi, insecte si larvele lor, resturi menajere dar si rasaduri tinere.Culturile si pomii fructiferi se vor proteja cu benzi de plastic in zig-zag, care se vor misca in vant.


Macaleandrul(Erithacus rubecula)

Se hraneste cu insecte si acarieni, iarna insa cu fructe ramase in copaci sau seminte. Pentru el se construiesc casute cu intrari mai mari decat la celelalte pasari (50mm) sau semiscorburi de dimensiunea 16 x 14 x 14 cm, cu jumatatea superioara a partii anterioare deschisa.


Ciocanitoarea mare ( Denrocopos major)


Ciocanitorile sunt singurele pasari care cu ciocul ascutit intra sub scoarta pomilor pentru a scoate insectele si larvele acestora.

Graurul (Sturnus vulgaris

Se hraneste cu melci si insecte, dar daca sunt multi distrug culturile. Cel mai sigur mijloc de protejare a culturilor sunt plasele cu ochi care sa nu depaseasca 7 mm.



Struzul de iarna( Turdus pilaris)        

Se hraneste cu melci, insa daca sunt multi distrug in special plantatiile de samburoase. Aceste se pot proteja cu folie, impletitura de sarma sau plase.

CAP 2. REZULTATE OBTINUTE



2.1 JUSTIFICAREA TEMEI SI OBIECTIVE


A practica pomicultura ecologica inseamna a renunta la ceea ce este strain de natura, dar nu ca o reintoarcere la pomicultura primitiva, ci ca un rezultat al unei constientizari ecologice sistematice. In momentul de fata, solutia cea mai eficienta este practicarea combaterii integrate a bolilor si daunatorilor. Aceasta metoda integreaza mijloacele nechimice (blande) cu mijloacele chimice (agresive), cu scopul nu de a distruge total ci de a mentine bolile si daunatorii sub control.

Principiul de baza al combaterii integrate este folosirea obligatorie graduala a mijloacelor de combatere, incepand cu cele de prevenire, continuand cu mijloacele de combatere cele mai blande si terminand, daca pana la acest nivel nu s-a obtinut reducerea scontata, cu mijloacele chimice.

Mai mult de jumatate din pasarile noastre cuibaresc in paduri; structura arboretelui, respectiv caracteristicile copacilor (specia, inaltimea, grosimea trunchiului si a ramurilor, forma coronamentului), caracteristicile subarboretului, a arborilor izolati, a tufelor de- a lungul lizierelor si a celora din afara padurii sunt determinante pentru cuibaritul pasarilor in conditii naturale. Dar, multe pasari arboricole cuibaresc in plantatii de arbori in parcuri, livezi, in gradina cu pomi, chiar in copacii care cresc de-a lungul soselelor si strazilor.            

Multe specii de pasari aduc foloase omului, in primul rand pasarile insectivore si rapitoarele care consuma rozatoarele mici. Unele specii pot fi astfel exploatate.

Studierea metodelor de combatere a daunatorilor din livada cu ajutorul pasarilor vine in ajutorul confirmarii si fundamentarii stiintifice a posibilitatii utilizarii lor in cadrul unor culturi ecologice si ajuta la intelegerea influentelor pe care pot avea in viitor.

Cuiburile artificiale in pomicultura sunt in acord cu mediul inconjurator: un experiment de lupta biologica care a dat rezultate bune in tari precum Italia, Olanda sau Germania.

Desi in Romania ritmul de crestere a producerii si consumului de produse ecologice nu se situeaza la nivelul tarilor fruntase in acest domeniu, tendinta de crestere a importantei acordate acestor produse este evidenta. In acest moment, pozitia si situatia in care se gaseste Romania este de « tara urmaritoare ».


Obiectivele lucrarii 


Observarea, in urma amplasarii cuiburilor artificiale in livada si in perdeaua protectoare de la margine, a numarului de cuiburi populate ;

Observarea pasarilor care populeaza numarul de cuiburi si a modalitatilor acestora de hranire ;

Analizarea eficientei amplasarii cuiburilor artificiale pentru combaterea daunatorilor in livada.
























2.2 MATERIAL SI METODA


Cercetarile au fost efectuate pe o perioada de 2 ani pe terenul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti- in cadrul Facultatii de Horticultura (30 cuiburi ) si in cadrul Fermei Moara Domneasca (70 cuiburi).

Suprafata observata a fost de 10 ha, instalandu-se 10 cuiburi la hectar de livada.

In lucrarea de fata s-a urmarit ocuparea cuiburilor artificiale cu fauna utila in vederea limitarii numarului de insecte daunatoare printr-o metoda ecologica. Cuiburile artificiale sunt practice in ceea ce priveste usurinta instalarii, operatiunile de control si curatirea anuala.

Pentru a se oferi un numar adecvat de locuri de cuibarit pasarilor insectivore si in scopul mentinerii la un nivel scazut al insectelor daunatoare se recomanda popularea la hectar cu:

-cel putin o pereche de pitigoi ;

-1-2 perechi de codros ;

-minim o pererche de vartecapi ;

-minim 3 perechi de vrabii ;

-o pereche de pupeze.


Materiale folosite :

1. cuiburi artificiale ;

2. hranitori.



1.Cuiburi artificiale- confectionate din ramuri de nuc uscate.

Trunchiuri cu diametrul de 15-20 cm au fost taiate in fragmente de 25-30 cm. La fiecare fragment, cu o secure mica sau freza a fost facuta o deschizatura de intrare in cuib. Partile superioare si inferioare au fost acoperite cu bucati de lemn, partea de sus usor inclinata, iar cea de jos dreapta.

Tipul de iesire a fost cel rotund, cu diametre intre 26-55 mm.

Cuiburile cu deschizatura de 26 mm au fost folosite pentru cuibaritul pitigoiului-albastru sau cenusiu.

Pentru specii mai mari precum codrosul, pitigoiul sau vrabia iesirile au fost de 32 mm.

Cuiburile cu deschizatura de 55 mm se folosesc pentru pupeze.

Cuiburile sunt practice atat ca durata in timp (sunt rezistente), cat si ca amplasare

Cuiburile au fost montate la o inaltime de aproximativ 2 metrii de la sol, in perioada octombrie –noiembrie si in luna martie.

2.hranitori

Hranitorile folosite au fost confectionate din PET-uri de 1,5 litrii si 2 litrii. Ele au fost asezate cu gura in jos, fixate pe suporturi metalice pentru a nu cadea. Tavitele utilizate pentru caderea semintelor au fost medii : lungime 30 cm, latime 20 cm si inaltime de 15 cm, in majoritate confectionate tot din PET-uri.

Hranitorile au fost amplasate in apropierea cuiburilor, in special pe pomi (pentru popositul pasarilor- mai ales pitigoi).





















2.3 REZULTATELE OBTINUTE


Au fost instalate la suprafata de 10 hectare :

-15 cuiburi cu deschizatura de 26 mm ;

-70 cuiburi cu deschidere de 32mm ;

-15 cuib cu dechidere 55 mm.

In cuiburi nu a fost introdus nimic, deoarece pasarile care le-au populat si-au facut singure cuibarul, iar interventia putea constitui mai degraba un prejudiciu decat un beneficiu


In urma observatiilor facute pe cei 2 ani, s-a observat o populare a cuiburilor astfel :
























Observatii in anul 1 :

Din totalul de 100 cuiburi montate, au fost populate doar 75, de urmatoarele specii :

-pitigoi- albastru : 13 cuiburi de dimensiune la intrare 26 mm ;

-mare :7 cuiburi de 32 mm ;

- vrabie : 40 cuiburi de 32 mm ;

-ciocanitoare : 10 cuiburi de 55mm ;

-pupaza : 5 cuiburi de 55 mm .

Au ramas nepopulate :

-23 cuiburi de 33mm ;

-2 cuiburi de 26 mm.

Nu au fost vazute specii precum vartecap sau codros.












La sfrasitul verii-inceputul toamnei, au fost curatate cuiburile. Este necesara o curatire anuala atunci cand pasarile au terminat cuibaritul pentru a putea popula cuiburile si in anul urmator. Curatirea sau controlul cuiburilor nu se face in perioada reproductiva deoarece pasarile, ca si liliecii nu trebuie deranjate in interiorul cuiburilor.

Odata deschis capacul cuibului, a fost extras cuibul interior construit de pasari si s-a curatat de excremente si reziduuri(oua ramase nefecundate, pene, pui morti).

Au fost cuiburi care au necesitat reparatii (inlocuirea capacului superior sau inferior)

In timpul operatiilor de control anual, pe baza materialului extras din cuiburi este posibila identificarea aproximativa a tipului de pasare care l-a populat.

In cuiburile de pupeze au fost gasite cele mai putine materiale .

Observatii din anul 2 :

Din totalul 100 de cuiburi montate, au fost populate 80, astfel :

- pitigoi albastru : 15 cuiburi de 26 mm ;

-mare : 10 cuiburi de 32mm ;

-vrabie : 40 cuiburi de 32mm ;

-ciocanitoare : 8 cuiburi de 55 mm ;

-pupaza : 5 cuiburi de 55mm.

Au ramas nepopulate :

-20 cuiburi de 32mm ;

-2 cuiburi de 55 mm.


In urma acestor observatii, s-a vazut o populare superioara anului 1, cu un numar de 5 cuiburi.


















2. hranitori

In lunile calde ale anului, pasarile gasesc cu usurinta hrana, atat vegetala cat si animala. In schimb iarna, pentru a nu suferi de foame, se amplaseaza hranitori (in special pentru pasarile insectivore, care nu mai gasesc acest tip de hrana).


Perioada de hranire artificiala cu luna noiembrie si s-a terminat in luna februarie.

In hranitori au fost puse amestecuri de seminte de :

-grau ;

-porumb ;

-floarea-soarelui.

Nu se dau pasarilor seminte sarate pentru ca sarea este daunatoare pentru pasari. De asemenea, nu se pune in hranitori paine, biscuiti sau resturi de patiserie, hrana pentru animale de companie (precum caini sau pisici), care nu este sanatoasa pentru pasarile salbatice.

Pe timp de iarna (ian-febr) in hranitori au mai fost adaugate si produse animale : slanina (nesarata si neafumata) si untura de porc.

S-a observat ca la inceputul perioadei de harnire au fost preferate semintele mici, dar la final, cand conditiile nu au mai fost favorabile gasirii unei alt tip de hrana, au fost mancate si cele mari. In plus, in afara de hrana din hranitorile artificiale, pasarile au mai mancat si fructele ramase dupa recoltare in pomi.

Hranitorile au fost curatate cu apa si detergent (apoi clatite bine), la fel si tavitele, inainte de fiecare umplere cu hrana.

In plus, din loc in loc au fost amplasate vase pentru apa.


Activitatea zilnica a pasarilor variaza intre 14-15 ore, in functie de perioada si de obiceiurile specifice fiecarei specii.

In majoritatea speciilor observate, acestea aduceau la cuib 1 pana la 5 larve de lepidoptere (fluturi diurni si nocturni), numarul de capturi fiind deci insemnat.

Calculand la 15-20 zile perioada prezentei la cuib a puilor din diferite specii, se poate presupune ca numarul de insecte adulte si de larve alea acestora, capturate de adulti la un singur cuibarit este de 5000-8000 bucati.


In mod teoretic avem :

Cantitatea de hrana si de insecte pradata


Specia de pasare

Imbucaturi pe ora

Imbucaturi pe zi

Hrana (ordinul)

Randunica (cu 5 pui)



Diptera, Hymenoptera,Aphida, Coleoptera, Lepidoptera

Vrabia (cu 5 pui)



Diptera, Hymenoptera,Aphida, Coleoptera, Lepidoptera

Pitigoiul albastru (cu 9 pui)



Diptera, Hymenoptera,Aphida, Coleoptera, Lepidoptera

Pitigoiul mare (cu 8 pui)



Diptera, Hymenoptera,Aphida, Coleoptera, Lepidoptera

Pupaza (cu 3 pui)



Diptera, Hymenoptera, Coleoptera, Lepidoptera








2.4 CONCLUZII




Exigenta preocuparilor legate de starea mediului se concretizeaza in reglementari si legislatii tot mai severe , ce vizeaza obiective ca : reducerea rezidurilor provenite de la ambalaje , cresterea gradului de recuperare si valorificare a materialelor de ambalare uzate.

In urma observatiilor facute pe o perioada de doi ani , s-a ajuns la urmatoarele concluzii :

s-a observat ca pasarile au nevoie si folosesc cuiburile artificiale montate in perdeaua de protectie si mai putinin livada datorita lucrarilor de intretinre;

popularea de 75% respectiv 80% este buna, desi se dorea o ocupare a cuiburilor intr-un procent mai mare (95%- 100%) ;

procedeul de combatere a daunatorilor din livada cu ajutorul pasarilor este bun, desi nu in totalitate eficient (nu se poate realiza o protectie de 100% numai cu ajutorul lor, ci este nevoie de o combatere integrata a daunatorilor).


Se recomanda :

montarea cuiburilor si folosirea metodei de protectie cu ajutorul pasarilor deoarece aceasta ajuta la mentinerea unui nivel controlabil al daunatorilor ;

este cea mai eficienta metoda de combatere pentru o pomicultura ecologica.










BIBLIOGRAFIE


BALASCUTA, NICOLAE - « PROTECTIA PLANTELOR DE GRADINA CU DEOSEBIRE PRIN MIJLOACE NATURALE » ED. TIPOCART BRASOVIA. 

CHIRA, CONSTANTINA LENUTA -« TEHNICI HORTICOLE COMPATIBILE CU MEDIUL »- ED. CERES, BUCURESTI 2005 ;




N.IACOB, M. LACATUSU, C. BERATLIED, Combaterea biologica a daunatorilor- culegere de studii, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1975.







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Pomicultura



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Referate pe aceeasi tema


Metode biologice de combatere a daunatorilor la pomii fructiferi
Daunatorii livezilor de prun
Modul de folosire a ingrasamintelor naturale in livada
Daunatori din livezile de mar, par si gutui
Daunatorii ciresului si visinului



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.