Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Jurnalism


Qdidactic » bani & cariera » comunicare » jurnalism
Productia si managementul productiei de televiziune



Productia si managementul productiei de televiziune


Pre-productia

Etapele fundamentale care trebuie parcurse in managementul productiei de televiziune sunt: planificarea( ideea, propunerea, bugetul, prezentarea propunerii) si coordonarea( recrutarea personalului, organizarea efectiva a activitatii, identificarea factorilor complementari, lista tehnica  

Planificarea activitatii: ideea, modul de productie si propunerea de buget.

Sursele ideilor, daca e posibil ideea trebuie sa fie geniala, spontana simpla si cat mai putin costisitoare. Un mijloc de a produce idei este metoda brainstorming. Un alt mod se numeste clustering, in care fiecare participant la intalnire pune pe hartie un cuvant cheie, il incercuieste si apoi adauga pe aceeasi listaorice cuvant care i se poate asocia.

Tipuri de productii

*Dupa loc- productii de teren sau studio

*Dupa modul de distribuire- in directsau inregistrate

*Dupa metoda de productie- cu una sau mai multe camere

*Dupa continut- de informare, divertisment, reportaj, etc

Coordonate avute in vedere in timpul pre-productiei: titlul, obiectivul productiei, publicul tinta, realizarea programului, formatul difuzarii, bugetul.






Productia




Dupa ce toate celelalte lucruri au fost puse la punct se poate trece la realizarea efectiva a emisiunii. Este nevoie de mai multe faze de productie, care uneori progreseaza logic, coerent fara incidente; alteori se suprapun, cand pare ca toate lucrurile o iau razna. Ultima faza ar fi repetitia si filmarea.


Post-productia este faza in care se combina elementele rezultate in timpul etapelor anterioare. Cei teri pasi care se fac in aceasta faza sunt : editarea, feedbackul, arhivarea programului.


Teme



  1. Cum definiti cadrul, ce este el? (Raspuns- In cazul filmarii, cadrul este definit ca inceput in momentul apasarii comenzii, butonului rec de pe camera si pana se opreste filmarea. In cazul montajului, de la o taietura la alta. Taietura inseamna operatiunea prin care un cadru este lipit cu un altul intr-o ordine succesiva prestabilita editorial. Tot cadrul mai este definit ca fiind a 24-a parte a unei secunde de film-termen mai putin uzitat)

Ce este montajul? (R- Montajul sau editarea reprezinta suma operatiilor de prelucrare a imaginilor dupa ce acestea au fost inregistrate. Montajul este un termen ce provine din limba franceza, insemnand actiunea de asamblare a partilor ce compun un intreg. Responsabilul tehnic al acestei operatiuni este editorul de imagine, in timp ce responsabilitatea editoriala apartine jurnalistului.

Montajul este una dintre cele mai importante etape in crearea povestii, naratiunii de televiziune. Cadrele filmate se combina pentru a forma un intreg cu un sens similar cu cel al evenimentului pe care il redau. Montajul are rolul de a crea, de a ritma, de a structura si de a da un sens povestii. Editarea este atat de importanta in cadrul procesului vizual de redare a povestii deoarece reproduce modul in care mintea omeneasca “vede” realitatea.

De fapt, montajul este o tehnica simpla ce are la baza principii omenesti de “developat” realitatea: mintea omeneasca stocheaza imagini care provin din realitate si defineste aceste realitati, creandu-le un sens. Arta editarii nu consta numai in abilitatea tehnica de a combina imaginil, ci mai ales in a construi noi realitati. Din acest punct de vedere, editarea nu mai este capatul drumului pe care merge povestea, ci chiar inceputul sau. Alegerea incadraturilor si a continutului imaginilor este o forma a selectiei editoriale. Ordinea in care apar cadrele este o decizie editoriala. Lungimea cadrelor este deasemenea o decizie editoriala, un mod de a controla tensiunea dramatica printr-o taietura rapida sau o defilare mai lenta prin fata ecranului, pana cand ochiul si mintea sunt saturate de informatia respectiva.


Inca din timpul filmarilor trebuie avut in vedere ca pentru a obtine efectele dorite prin montaj, cadrele trebuie inregistrate in asa fel incat ele sa poata fi imbinate ulterior intr-o anumita succesiune, in functie de raportul specific dintre ele, de lungimea, durata lor. Intre filmare si montaj exista o anumita conditionare, o anumita reciprocitate si o interdependenta permanenta.

In televiziune, fiecare imagine intra in relatie cu cel putin alte doua( scena dinainte si cea de dupa). Aceasta inlantuire este de cele mai multe ori facuta cu ajutorul unei tehnici numita simplu taietura, care inseamna lipire simpla, curata, fara vreun efect a unei imagini langa o alta imagine. Nu este o manipulare, deoarece este acelasi principiu dupa care functioneaza mintea umana: daca atentia este concentrata asupra unui lucru, dar in acelasi spatiu se intampla ceva mai interesant, atentia se indreapta spre imaginea mai interesanta. Trecerea de la o imagine la alta nu se face oricum ci dupa anumite reguli.

3. Dati exemple de incadraturi! ( R- Plan ansamblu

-Plan general

-Plan intreg

-Plan apropiat- sau planul american

-Plan mediu

-Prim plan

-Gros-plan

-Plan detaliu)

4. Ce inseamna unghiul de filmare racoursi? (R- Sau Contra-Plonjeul un unghi de filmare luat cu aparatul montat mai jos decat subiectul sau decat nivelul privirii normale a omului; se foloseste de obicei pentru a pune in evidenta maretia, puterea subiectului )

5. Dar unghiul de filmare subiectiv? (R- aparatul se poate identifica cu unul dintre personaje, caz in care unghiul de filmare va fi ales in functie de punctul de vedere al personajului )

6. Miscarile aparatului de filmat, definiti travelingul! (R-miscare de apropiere,  de departare, circular sau de mers in paralel fata de subiect)

7. Ce sunt sariturile? Exemplificati!( R- Saritura in cadru intervine atunci cand actiunea sare in mod nenatural inainte sau inapoi in timp.   Ex.: un personaj tine o umbrela deasupra capului la un spectacol in aer liber, iar in cadrul urmator umbrela nu mai apare nicaieri. Saritura in cadru face posibila o succesiune a doua cadre care nu e posibila in mod natura. Alt ex.: o femeie apare imbracata in rosu iar in cadrul urmator este imbracata in galben.

Saritura in ax intervine atunci cand subiectul/obiectul filmarii sare in mod nenatural din stanga in dreapta cadrului sau invers fara o logica prestabilita.)

8. Care sunt riscurile interviului? (R- Riscurile interviului in cazul lipsei de experienta a intervievatorului sau a lipsei de documentare:

transformarea interviului intr-o curtoazie desantata( ziaristul e timorat de statura politica sau economica a interlocutorului.

Conversatie previzibila

Agresiune nejustificata. )


9. Care sunt regulile de montaj ale interviului televizat filmat cu una, doua sau mai multe camere? (R- Nu veti difuza niciodata un interviu integral. Operatorul trebuie sa stie ca trebuie sa filmeze cadre de legatura pentru momentele cand se va face taierea. Regula se aplica in cazul in care interviul este realizat cu una sau doua camere. Daca sunt mai mult de doua camere, interviul poate fi difuzat asa cum a fost filmat, daca s-a inregistrat in regim de direct –respectand regulile de direct, fara intreruperi sau balbe).

10. Cum pui in evidenta un invitat al unei emisiuni?(R- Obligatoriu se discuta cu invitatul, in prealabil care sunt punctele lui slabe, pentru a le evita. Intrebarile care sunt puse in platou, de catre moderator sunt convenite dinainte, sunt acceptate de catre invitat (e valabil si in cazul campaniei electorale cand invitatul este candidat). Modalitatile de filmare sunt in asa fel realizate incat sa-l avantajeze- trasaturile umane nu sunt simetrice, un profil este mai bun decat altul, se ascund eventualele semne particulare care-l dezavantajeaza, i se aduc sfaturi de catre echipa de stilist cum sa se imbrace etc)


Bibliografie Selectiva

* Gruian, Alexandru; Morogan, Lucian, 1999, Reporterul de televiziune- ghid practic, Deva, Editura Global Media Image

* Mitrofan, Gheorghe, 1993, Introducere in televiziune, Editura Teora, Bucuresti

* Nicolescu Razvan, 2003, Mirajul Televiziunii, Colectia Media Business

* Randall, David, Jurnalistul Universal, 1998, Editura Polirom, Iasi

* Rosca, Luminita, Productia textului de televiziune, 2004, Editura Polirom, Iasi

* Balasescu, Madalina, Manual de productie de televiziune, 2003, Editura Polirom, Iasi

* C.J. Bertrand- Media. O introducere in presa, radio si televiziune, 1998, Editura Polirom, Iasi

* Melvin L. De Fleur, Sandra Ball-Rokeach- Teorii ale comunicatiei mass-media, 1998, Editura Polirom, Iasi




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

bani

Jurnalism



Jurnalism

Referate pe aceeasi tema


Relatia ziarist - intervievat
Interviul radio - interviul inregistrat, in direct sau prin telefon
Caracteristicile presei radiofonice
Productia si managementul productiei de televiziune



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.