Televiziunea - televiziunea este azi omniprezenta, televiziunea publica - TVR, televiziunea comerciala

Televiziunea

Televiziunea este mijlocul de comunicare de masa cu cel mai mare impact asupra societatii. Tehnic vorbind, este definita ca un procedeu de descompunere, transmitere la distanta si apoi de recompunere a imaginilor.

Inventata intre cele 2 razboaie mondiale, nu s-a dezvoltat ca una dintre media publice decat de la sfarsitul anilor 1940, in Statele Unite apoi si in Europa. Copil al radioului si al cinematografului, acest suport a cultivat in mod progresiv un limbaj care, original fiind, ii permite sa ocupe o pozitie importanta in sistemul mediatic.

Atunci cand isi face aparitia, la inceputul anilor 1930, ea suscita brusc uimirea primilor observatori fascinati de noua teleprezenta permisa de aceasta forma inedita de media. Este perceputa de analistii care ii poarta interes ca un remarcabil mijloc documentar ce mareste considerabil puterea informatiei data de radio, adaugand auzul vederii. Important de stiut este ca exista 2 tipuri de televiziune: mecanica si electronica.

Din 1937, cea electronica s-a impus printr-un serviciu permanent de televiziune deschis de BBC.

Emisia regulata incepe in Statele Unite in 1939, iar din 1950 este emis un program de 28 de ore pe saptamana cu o antena situata pe Turnul Eiffel. Apoi, programe regulate incep sa fie emise si in alte tari precum : Suedia, Spania, Romania (in 1956) etc.

Daca dam timpul inapoi si caracterizam televiziunea putem observa ca anii ’60 au fost marcati de inventarea TV color. Principiul consta in descompunerea imaginii in 3 spectre (albastru-verde-rosu) si superpozitionarea lor pe un ecran tricrom care are in componenta de 3 ori mai multe puncte decat un televizor alb-negru.

Anii ’70 au surprins introducerea noilor media (TV prin cablu, TV prin satelit etc) ce au permis alegerea mai multor programme, mai ales de origine straina si o utilizare cat mai flexibila a televizorului.

Anii ’80 se caracterizeaza prin adaptarea sistemelor audio-vizuale nationale in fata invaziei programelor importate.

Anii ’90 marcheaza diversificarea fara precedent a programelor si emisiunilor, concomitent cu perfectionarea tehnicilor de transmitere a informatiilor prin intermediul noilor media.

Prima perioada a televiziunii se caracterizeaza printr-o orientare pedagogica incarnata de mediatori ce intretin cu telespectatorii o relatie asimetrica si ierarhizata, tradusa printr-o programare discontinua, organizata in jurul emisiunilor inzestrate cu o mare longevitate ce imbraca o functie « rituala » pentru privitori.

Noua era se diferentiaza printr-o tensiune crescuta asupra destinatarului, solicitat fara intrerupere de animatori. Instalati in decoruri adesea construite dupa modelul interioarelor telespectatorilor, acesti moderatori cu ton familiar solicita in permanenta publicul in modul complicitatii in emisiuni compozite (care amesteca in mod nedistinct informatia si divertismentul) si articulate unele cu altele.

Televiziunea este cel mai ieftin mijloc de comunicare de masa din punctul de vedere al receptorilor, lucru deloc neglijabil intr-o economie caracterizata de decalaje enorme intre diferitele categorii sociale. Se poate constata ca orice om aflat in posesia unui televizor, are acces aproape gratuit la informatie (bineinteles exceptand plata abonamentului la societatea de TV prin cablu sau TV publica si factura la energia electrica).

Mesajul audio-vizual beneficiaza de forta de patrundere (vorbind la sensul propriu). Daca in urma cu mai bine de 13 ani pentru a obtine o informatie televizata trebuia sa faci un drum catre casa, astazi informatiile pot fi receptate de aproape oriunde: localuri publice, magazine, camere si receptii de hotel etc. Odata cu dezvoltarea tehnologiei in domeniul telefoniei celulare, a aparut si o televiziune mobila fiindca se pot urmari programe TV pe ecranul telefonului, gratie aplicatiilor Internetului.

O parte dintre criteriile folosite pentru a clasifica diversele tipuri de publicatii se aplica si in cazul audio-vizualului. Astfel, dupa aria de difuzare, posturile pot fi locale, regionale si nationale. Facilitatile tehnologice fac, insa, ca tot mai multe posturi sa devina si internationale. Difuzarea programelor prin satelit, corelata cu utilizarea antenelor parabolice si mai ales cu raspandirea cablului, a permis institutiilor din audiovizual sa acopere teritorii tot mai vaste, in televiziune, in special, posturile locale si nationale sunt concurate de un adevarat „fluviu' de imagini oferite de institutii aflate in locuri indepartate ale planetei, in radio, insa, datorita miniaturizarii care caracterizeaza echipamentele moderne, se impun tot mai mult posturile locale. Acestea, profitand de faptul ca mesajele radio pot fi urmarite si in timpul desfasurarii activitatilor cotidiene (pe durata toaletei matinale, a deplasarii catre locul de munca sau in alte locuri, a treburilor casnice), distribuie constant informatii utilitare si programe relaxante, dominate indeosebi de muzica. Succesul unor asemenea programe depinde, in cazul informatiilor, de actualitatea si de imediatetea lor, iar in acela al muzicii - de calitatea sonora a auditiei; in ambele cazuri este privilegiata proximitatea, deoarece numai posturile locale pot avea informatii de interes practic imediat si numai pe o arie locala se poate difuza in benzile ultrascurte, cele care asigura receptarea muzicii in regim stereofonic de calitate. Este evident deci ca reprezentantul biroului de presa trebuie sa acorde o atentie aparte jurnalistilor care lucreaza in aceste institutii, indeosebi atunci cand informatia pe ce doreste sa o distribuie vizeaza un public tinta circumscris intr-o anumita arie geografica.

Din punctul de vedere al continuturilor, posturile pot fi generaliste sau specializate. Si unele si altele pot avea difuzare nationala ori internationala: posturi de televiziune generaliste din tarile dezvoltate, precum BBC, France-1, ARD, RAI, ABC sau TVE, sunt receptate in numeroase tari ale lumii, ca si unele posturi foarte specializate – HBO si TNT (filme), Euronews si CNN (stiri), Eurosport si C-SPAN (sport), Discovery si Animal Planet (stiinta) sau MTV si MCM (muzica).

Cel mai important criteriu de clasificare in audio-vizual este cel bazat pe corelarea a doua axe: modul de finantare si rolul asumat. Din aceasta perspectiva, distingem posturi de serviciu public si posturi comerciale. Primele sunt finantate indeosebi din bugetul statului, celelalte sunt finantate din veniturile publicitare. Primele isi declara o vocatie in primul rand cultural-educativa, iar celelalte isi propun sa raspunda nevoii de relaxare si ofera mai ales programe de divertisment.

Posturile de serviciu public au dominat multa vreme peisajul audio-vizual, in special in Europa. Ele sunt finantate din fonduri provenite atat din taxele platite de persoanele care poseda radiouri sau televizoare, cat si din bugetul statului. Un asemenea mod de finantare nu exclude „retetele publicitare', adica sumele obtinute din reclamele difuzate pe aceste posturi, si nici sponsorizarile, adica sumele oferite de diverse institutii (publice sau private) sau de diverse persoane pentru realizarea anumitor emisiuni. Aceste posturi au, in general, o vocatie generalista. Chiar daca o anumita specializare se realizeaza prin aparitia mai multor canale (cum ar fi, la Radio Romania, canalele de Actualitati, de Cultura, de Tineret sau, in televiziune, asa-numitele „programe' TVR 1 si TVR 2 sau RAI Uno, RAI Due, RAI Tre), ele cuprind o mare varietate de teme, formate, genuri, pentru a raspunde intereselor unui public numeros si divers, pe de o parte, si, pe de alta parte, pentru a face fata misiunii lor, pentru a asigura educarea si culturalizarea audientei in cele mai diverse sfere ale cunoasterii si creatiei.

Posturile comerciale de radio sau de televiziune au inceput indeosebi ca posturi „de proximitate', dedicate unui public definit fie prin vecinatatea geografica, fie prin preocupari sau interese comune. Bazandu-se pe o audienta sigura, ele au putut vinde, la preturi convenabile, timpi de antena diferitelor firme care doreau sa faca reclama pentru produsele lor. Posturile locale au o dimensiune generalista: ele difuzeaza stiri, reportaje tematice, dezbateri, emisiuni culturale, muzica, sport; in unele zone, cum ar fi continentul nord-american, numeroase posturi locale functioneaza si in regim de posturi publice, subventionate de autoritatile locale, de sponsori sau chiar prin contributiile ascultatorilor[1]. Posturile tematice au o structura unitara din punctul de vedere al continuturilor si acopera arii geografice locale sau mai extinse.

Pentru a face fata cheltuielilor de productie tot mai mari, multe posturi se integreaza in retele, afiliindu-se la un post central si preluand o parte dintre programele acestuia; ele obtin astfel programe pentru care nu trebuie sa plateasca si, in plus, beneficiaza de reclamele obtinute de postul central, mult mai cunoscut si mai prestigios[2]. Cunoasterea grilei de programe specifice unei asemenea retele este deosebit de importanta pentru reprezentantul unui birou de presa, deoarece ea ii permite sa evalueze zona de difuzare a unei informatii si sa evite, stiind ca materialele trimise unitatii centrale vor circula in intreaga retea, risipirea energiei pentru contactarea unor jurnalisti de la posturile locale.

LUCRARE: Cinematograful danez LUCRARE: Lista Filmelor Romanesti din Toate Timpurile

In audio-vizual functioneaza si alte criterii de clasificare[3], mai putin importante pentru discutia de fata: posturile pot fi clasificate si in functie de spectrul undelor de emisie (lungi, scurte, ultrascurte), de suportul pe care se transmite (prin aer sau prin cablu) sau dupa continut (de stiri, de divertisment si informatie, de muzica pop-rock, de muzica clasica, de cultura si educatie) etc.

2. 1. Televiziunea este azi omniprezenta

„Televiziunea este o institutie care ii culturalizeaza pe prosti si ii imbecilizeaza pe cei destepti”[4].

Nu trebuie uitat ca una din functiile televiziunii, ca de altfel a mass-mediei in general, este cea culturalizatoare. In zilele noastre, aceasta functie este „ascunsa” cu cea de divertisment care, in cele mai multe posturi TV, predomina.

Conceptul de cultura mediatica defineste in esenta o cultura a divertismentului, o simplificare a formelor culturale ce sunt reduse, condensate, repovestite si resemnificate. Mass-media, in special televiziunea, creeaza aceasta cultura; ele inceteaza a fi un canal prin care se transmit celelalte componente culturale si devin ele insele un sistem cultural in sine. Un mesaj artistic, cultural, odata devenit emisiune TV, cunoaste obligatoriu un procent de degradare in planul receptarii.

Televiziunea este o intreprindere al carei prim obiectiv, din punctul de vedere al proprietarului, e de a-i aduce profituri materiale substantiale sau influenta politica. Dar pentru asta trebuie sa castige increderea telespectatorilor sai servindu-le interesele. Ea se poate preface o vreme ca face acest lucru, dar nu pentru mult timp. Se deosebesc ziaristi interesati de bani, putere si faima, de jurnalisti care isi fac meseria din placere si se zbat sa faca putina ordine in presa romaneasca. O intrebare va exista intotdeauna : „Ce serveste de fapt televiziunea, interesele proprii sau interesele cetatenilor ?”

Laolalta cu trasaturile ei specifice, televiziunea intruneste niste calitati pe care le imparte cu unul dintre „parintii” ei, radioul. Prezenta oamenilor pe „oglinda miscatoare” (dupa cum numea Radu Herjeu televizorul), a prezentatorilor in fata noastra, trasaturile lor, modul de a vorbi, de a gesticula, fac ca vizionarea unui program sa devina o intalnire intre cel de acasa si cel de pe micul ecran. Modelarea opiniei publice se datoreaza (sau e cauzata) intr-o masura mult mai larga comunicarii de masa, in mod deosebit televiziunii, decat a celei intrapersonale sau surselor directe.

Televiziunea Romana a preluat din URSS nu numai aparatura necesara studiourilor, experienta sovietica sau televizoare, ci si rolul propagandistic. Intr-un regim comunist, cum avea si Romania la acea vreme, presa scrisa, radioul, televiziunea erau subordonate ideologic Sectiei de Propaganda si Agitatie a Comitetului Central.

Inca de la prima emisie, in noaptea dintre 1956 si 1957, Radioul si Televiziunea au transmis mesajul adresat cetatenilor de puterea politica. Urarile au fost citite de Petru Groza, presedintele Prezidiului Marii Adunari Nationale. Acesta a facut un bilant al anului ce se incheia, cu referire la „marea noastra prietena, Uniunea Sovietica', a enumerat succesele Romaniei in materie de politica externa (Romania participase in acel an pentru prima data la o sedinta a ONU). La final a adresat cuvenitele urari pentru „oamenii muncii de la orase si sate, cei ce muncesc ogoarele, inginerii, dar si savantii sau cei ce in opere de arta dau expresia vietii noi a poporului nostru harnic si intelept'. Din arhiva televiziunii s-ar putea reconstitui o altfel de istorie a ultimilor cincizeci de ani, o istorie in imagini.

De-a lungul unei jumatati de veac, Televiziunea Romana a evoluat din punct de vedere tehnic, si-a sporit aria de acoperire si numarul orelor de program pentru ca in anii ’80, pe fondul economiilor la energie electrica, sa il readuca la cel initial - de doua. Si-a schimbat sediul, numarul abonatilor a crescut, a participat cu productii proprii si a castigat premii la diferite concursuri internationale. A transmis in direct revolutia, apoi inregistrarea executiei celor care reprezentasera pana cu cateva zile in urma principalul subiect al programelor sale - cuplul Ceausescu. A aratat romanilor nasterea in chinuri a democratiei postdecembriste, apoi a pierdut monopolul, fiind nevoita sa intre in competitie cu televiziunile private. O istorie lunga si zbuciumata, cu bune si cu rele, care isi asteapta inca randul pentru a fi scrisa.

De-a lungul vremii, televiziunea si telespectatorii sai au fost slujiti de oameni cu talent, profesionisti care si-au iubit meseria. In acelasi timp, pentru a lucra in televiziune - sector propagandistic sensibil, „de mare raspundere”, cum se scria in documentele de partid - trebuia sa aiba ,,dosar’’ impecabil.

2. 2. Televiziunea publica - TVR[5]

TVR isi desfasoara activitatea sub controlul Parlamentului, in conformitate cu Legea nr. 41/1994. Presedintele Consiliului de Administratie este numit de catre Parlament, pe o perioada de 4 ani. Consiliul de Administratie al TVR cuprinde 13 persoane, desemnate prin votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Numar de angajati: 3.569 (dintre care 2.988 la Bucuresti si 581 la studiourile teritoriale) in decembrie 2009.

Finantare: taxa tv, venituri din publicitate si de la bugetul de stat.

TVR inseamna: sase posturi - TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR Info si TVR Internatioanal, un canal experimental care emite in sistem High Definition - TVR HD, dar si cinci studiouri teritoriale: TVR Cluj, TVR Iasi, TVR Timisoara, TVR Craiova, TVR Targu Mures si portalul www.tvr.ro.

Ce transmite TVR: o mare varietate de genuri de programe, stiri, evenimente sportive majore, productii proprii de filme si seriale, documentare, programe de actualitate. TVR emite pe sase canale - TVR 1 (national, adresat publicului larg), TVR 2 (national, adresat publicului activ, cu studii superioare), TVR 3 (national, dedicat vietii comunitatilor regionale), TVR Cultural (national, adresat elitei culturale), TVR Info (national, centrat pe difuzarea de informatii utilitare si transmisii live din trafic), TVR International (national si international, se adreseaza romanilor din diaspora). La acestea se adauga TVR HD, un canal experimental care emite in sistem High Definition (HD).

Televiziunea Romana este afiliata la organisme internationale: EBU - Uniunea Europeana de Radioteleviziune (din 1993), EGTA - European Group of Television Advertising (din 1998), CIRCOM REGIONAL - Asociatia Televiziunilor Publice Regionale din Europa, U.R.T.I. - Universitatea Radiofonica de Televiziune Internationala (din 1980), ARTE FRANCE (din 1997), IFTA - Federatia Internationala a Arhivelor de Televiziune (din 1994), BALTIC MEDIA CENTER (din 2000).

2. 2. 1. Scurt istoric[6]

31 decembrie 1956 este ziua cand a fost inaugurata in Romania televiziunea de stat, denumita si Televiziunea Romana. Acesta poate fi considerat momentul in care apare in Romania institutia televiziunii. Modelul institutiei este preluat dupa Televiziunea Franceza si dupa BBC adica limitarea spectrului frecventelor si realizarea un program national standardizat. Prin acest demers institutia televiziunii primeste rolul deosebit de important de a fi in serviciul public si de a avea obligatii in ceea ce priveste educatia si informarea cetatenilor.

Pentru o mai buna intelegere a evolutiei televiziunii in Romania cateva detalii tehnice despre inceputurile TVR sunt utile. Studioul National de Televiziune amplasat in str. Molière nr. 2 era locul din care plecau programele spre emitatorul din fosta Casa Scanteii, actuala Casa Presei Libere.

Anul 1957 aduce pentru televiziunea din Romania cateva premiere nationale: primul car de reportaj intra in dotarea TVR, se infiinteaza o statie pentru receptia emisiunilor din exteriorul Romaniei, sunt efectuate doua transmisii in direct a unor evenimente, primul fiind muzical - concertul lui Yves Montand de la Sala Floreasca, iar al doilea sportiv. Emisia in aceasta perioada era realizata cu ajutorul unui emitator de 22 kw, in standardul D, pe canalul 2.

In anul 1968 este inaugurat un nou sediu, folosit si in prezent, pe Calea Dorobantilor constituit din: 3 studiouri de productie (1, 2 si 3), 1 studio pentru stiri (4), 2 studiouri pentru crainic (5 si 6), 1 studio pentru schimburi internationale (7), 1 studio pentru inregistrari muzicale si alte incinte cu facilitati pentru productie si montaj.

Interesul cetatenilor pentru aceasta forma de comunicare este deosebit in Romania, cifrele confirmand cererea crescuta de televiziune, dar si existenta unui numar din ce in ce mai mare de consumatori. Astfel in 1965 numarul abonatilor la serviciul public de televiziune ajunge la cifra de 500.000, iar in anul 1970 la 1,5 milioane. O alta dovada a interesului crescut pentru televiziune este si aparitia in 1968 a programului 2 de televiziune astfel ca numarul orelor de program depasind volumul de 100 pe saptamana la nivelul anului 1980.

Din 1982 insa, orele de program incep sa se reduca drastic, culminand in 1985 cu desfiintarea canalului 2 si limitarea canalului 1 la doar doua si ulterior trei ore pe zi.

Dupa numeroase probe, la 23 august 1983 Televiziunea Romana face prima transmisie color oficiala. Au urmat ani la rand asa-numitele programe „partial-color”, cand emisia in culori era oprita in mod expres din regia de emisie.

Anul 1989 este un an important in istoria televiziunii din Romania. In decembrie 1989 TVR are ocazia de a transmite in direct unul din evenimentele majore ale istoriei recente a Romaniei, cunoscut sub numele de Revolutia Romana din 1989.

Din alt punct de vedere acest eveniment este de maxima o importanta pentru istoria acestei institutii deoarece a fost un actor activ in aceste evenimente. Tot in aceasta perioada poate fi consemnata o prima masura de schimbare de imagine a postului de televiziune de la infiintarea sa, transformarea TVR in TVRL Televiziunea Romana Libera. In mod normal, se reia in februarie 1990 emisia canalului 2 iar apoi cursul TVR este unul ascendent.

In 1994 prin legea 41 din 17 iunie 1994[7] este infiintata Societatea Romana de Televiziune, un serviciu public autonom de interes national, independent editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Romane. Prin aceasta lege sunt preluate bunurile si personalul mostenite de la Radioteleviziunea Romana si se ia masura despartirii celor doua institutii separate pana in acel moment: radioul si televiziunea.

1995 - a fost lansat canalul TVR International, cu difuzarea unui program cu durata medie de 3,5 ore folosind satelitul Eutelsat II - W2;

1996 - TVR a achizitionat primul car de reportaj digital si primul sistem postproductie digital;

1997 - TVR a dat in exploatare primul studio de productie digital;

1998 - a inceput sa emita studioul TVR Craiova;

1998 - a fost creat site-ul televiziunii publice; astfel, accesand www.tvr.ro, telespectatorii au putut afla informatii prompte si corecte despre Televiziunea Romana;

1999 - a fost inlocuit echipamentul video analog cu echipament video digital, in studioul de stiri;

2000 - programul emis de TVR International a ajuns la 12 ore zilnic;

- a inceput difuzarea, intr-un buchet digital, a celor trei programe ale TVR prin satelit Eutelsat W2-16 Est, iar pentru TVR International si prin satelitul Hotbird 5-13 Est;

- a fost achizitionat un car de reportaj cu transmisie digitala prin satelit (DSNG);

- sectoarele de stiri si sport au fost dotate cu camcordere digitale in formatul DVCAM;

- a fost lansat TVR Cultural, canal destinat in exclusivitate promovarii culturii romanesti si internationale;

2002 - canalele TVR Cultural si TVR International au inceput sa emita 24 de ore din 24;

2003 - au fost date in folosinta spatiile de productie din Studioul Pangrati a carui constructie a inceput in 2002. Studioul, care reprezinta prima constructie ridicata in incinta TVR din 1968, cand s-au finalizat lucrarile pentru ridicarea Corpului Turn, insumeaza 2.500 de m.p. alocati spatiilor de productie si 4.000 de m.p. alocati birourilor. Investitia a fost realizata exclusiv din fonduri proprii;

- CNA a acordat licente audiovizuale pentru TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Iasi si viitorul TVR Targu Mures;

2004 - 11 iunie - schimbarea identitatii vizuale a Televiziunii Romane. Cu sprijinul uneia dintre cele mai mari agentii de branding de televiziune si media din Europa, English & Pockett, TVR a dobandit o fata noua, unitara si un continut pe masura, care respecta valorile impuse de noua pozitionare a TVR pe piata audiovizualului romanesc si international.

2005 - TVR si Banca Nationala a Romaniei au colaborat pentru campania de informare publica pe tema „Leul nou'

- TVR organizeaza, impreuna cu Patriarhia Romana, campania sociala „Invinge apele!', pentru ajutorarea persoanelor sinistrate in urma inundatiilor

- site-ul www.tvr.ro este relansat

- TVR este aleasa de catre board-ul European Broadcasting Union (EBU) sa organizeze cea de-a IV-a editie a Concursului International EUROVISION JUNIOR

2006 - TVR deruleaza campania „Mari Romani', in urma careia Stefan cel Mare este ales cel mai mare roman al tuturor timpurilor. Campania de relatii publice pentru „Mari Romani', a fost distinsa cu Golden Award for Excellence, la categoria „Campanii non-comerciale', din cadrul Galei Excelentei in Relatii Publice 2006

- TVR International este premiat la Hot Bird TV Awards 2006, la categoria Inovatie a produsului, inovatie tehnologica, dinamism pe piata

- TVR este unul dintre cele 66 de branduri nationale si internationale care au primit statutul de „superbrands', adica cele mai puternice branduri din Romania anului 2006

- TVR organizeaza Junior Eurovision Song Contest la Bucuresti. Succesul evenimentului este recunoscut pe plan international. 31 decembrie - Televiziunea Romana aniverseaza 50 de ani de existenta.

2008 - TVR organizeaza ce-a dea 16-a editie a Festivalului Cerbul de Aur, o editie aniversara deoarece se implineau 40 de ani de la prima editie.

- A inceput sa emita TVR Targu Mures

- A fost lansat TVR 3, singurul post din Romania dedicat vietii comunitatilor regionale

- La 1 iunie canal experimental TVR HD isi incepe emisia. Primele transmisiuni au fost cele de la EURO 2008.

- A fost lansat TVR INFO, canal centrat pe difuzarea de informatii utilitare si transmisii live din trafic)

2009 - Jurnalul TVR revine la titlul care l-a consacrat, Telejurnal. Pe 29 martie 2009, debuteaza Telejurnalul, intr-un format editorial nou, cu un pachet grafic nou si un decor schimbat complet.

- TVR organizeaza ce-a dea 17-a editie a Festivalului Cerbul de Aur

- Champions League revine in grila TVR 1

- Continua achizitionarea de echipamente digitale

2. 2. 2. Situatie financiara[8]

Televiziunea Romana este o societate publica de televiziune a carei activitate financiara este reglementata in Capitolul IV al Legii nr. 41/1994, cu modificarile si completarile ulterioare.

Veniturile SRTv in 2009 au fost:

Venituri taxa tv322.319.249 lei 56,52%

publicitate si sponsorizari.35.429.235 lei 6,21%

subventii..176.579.905 lei 30,96%

exploatare35.967.353 lei 6,31%

total572.391.684 lei

Legea nr. 504/2002 limiteaza pauzele de publicitate ale TVR la opt minute de publicitate pe ora, fata de 12 minute pe ora, cat transmit televiziunile comerciale. TVR nu poate insera spoturi publicitare in interiorul programelor. Astfel, partea de piata de publicitate atrasa de TVR pe posturile sale cu acoperire nationala este limitata.

Informatii complete privind situatia financiara a TVR se gasesc in rapoartele de activitate ale fiecarui an.

2. 3. Televiziunea comerciala

Fiind un teren propice si neexploatat, audio-vizualul romanesc sufera schimbari evidente si de amploare dupa evenimentele din 1989. De la inceputul anului 1992, anul aparitiei Legii audiovizualului si pana in anul 2000, Consiliului National al Audiovizualului (CNA) a acordat 235 licente TV pentru emisie terestra, 2523 licente pentru transmisia programelor prin cablu si 18 licente pentru emisia prin satelit.

Primul canal privat de televiziune aparut in 1991 se chema SOTI si isi difuza programele dupa ora 23, pe frecventele TVR 2.

A urmat aparitia in 1993 a canalului Antena 1 si in 1994 a canalului Tele 7 ABC.

O statistica realizata la sfarsitul anului 2004 prezinta astfel situatia audiovizualului din Romania: 99 canale TV, 600 societati de cablu, 9 posturi care emit prin satelit. ^[2] Din cele 253 de licente de emisie cele mai multe sunt acordate pentru posturi locale, conform statisticii din 2004 doar 3 judete neavand licente pentru astfel de posturi: Calarasi, Giurgiu, Ilfov.

In 1995, pe 1 decembrie, fostul canal de sport C31 devine Pro TV, post ce schimba radical stilul de a face televiziune in Romania.

In prezent in Romania exista o multitudine de posturi TV comerciale care acopera o larga paleta de preferinte si raspund unor cereri diverse. Astfel exista televiziuni generaliste: Antena 1, Pro TV, Prima TV, National TV dar si televiziuni cu programe de nisa: stiri - Antena 3, Realitatea TV, N 24, canale dedicate femeilor - Acasa, Euforia TV, sportive - Telesport sport.ro, muzica - MTV Romania, KISS TV, etc.

2. 4. CNA

Consiliul National al Audiovizualului (prescurtat CNA) este o autoritate publica autonoma insarcinata cu apararea interesului public in domeniul serviciilor de programe audiovizuale (radio, televiziune). CNA este subordonat Parlamentului Romaniei, caruia ii prezinta un raport anual si care numeste cei 11 membri ai consiliului pe mandate de cate 6 ani.

Obiectul de activitate al acestui organism este stabilit prin Legea audiovizualului; aceasta precizeaza ca CNA asigura:

respectarea exprimarii pluraliste de idei si de opinii in programele transmise de radiodifuzorii aflati sub jurisdictia Romaniei;

pluralismul surselor de informare si libera concurenta in domeniul audiovizual;

protejarea culturii si a limbii romane, a culturii si limbilor minoritatilor nationale;

un raport echilibrat intre serviciile nationale de radiodifuziune si serviciile locale, regionale ori tematice;

protejarea minorilor;

apararea demnitatii umane;

transparenta mijloacelor comunicarii de masa din sectorul audiovizual.

CNA mai poate emite norme cu privire la:

publicitatea audiovizuala si teleshopping;

programarea si difuzarea emisiunilor privind campaniile electorale;

responsabilitatile culturale ale radiodifuzorilor.

Tot CNA elibereaza prin concurs licente audiovizuale, autorizatii de retransmisie si decizii de autorizare audiovizuala.

Activitatea CNA si chiar existenta organizatiei a fost criticata pentru instituirea cenzurii si incalcarea libertatii de exprimare. De asemenea, organizatia a fost acuzata de favoritism politic, de faptul ca, datorita modului in care sunt numiti membri CNA, deciziile tind sa fie preponderent de partea intereselor puterii.

Iata cateva dintre televiziunile cu acoperire locala si regionala din Romania:

Alpha Tv, Alpha tv Sibiu, Analog Tv Timisoara, Antena 1 Sibiu, Antena 1 Tg. Mures, Club Tv Maramures, Info tv Arad, Muscel tv,  Pro Tv Chisinau, Tele M, Tele M Plus Roman, TL+ Baia Mare,  Televiziunea Crestina Romana (SUA), Tourimex Rm Valcea, Tv Etalon Valcea, Tv Neptun Constanta, TVR Cluj, TVR Craiova,  TVR Iasi, TVR Timisoara, TVS Brasov, Valcea 1, One Tv Onesti

Televiziunea locala One Tv din Onesti ofera in zona judetului Bacau programe locale. Televiziunea se poate receptiona in localitatile din moldova fiind trasmisa prin satelit de programel televiziunea One Tv Cluj.