Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Arhitectura




Qdidactic » bani & cariera » constructii » arhitectura
Arhitectura postbelica - teatrul national din craiova



Arhitectura postbelica - teatrul national din craiova


ARHITECTURA POSTBELICA   - Teatrul National din Craiova







Spre jumatatea anilor 50, forurile de partid accepta revenirea la limbajul modernist ca arhitectura oficiala. Entuziastmul arhitectilor vis-à-vis de aceasta hotarare pare sa deschida calea unei evolutii a arhitecturii romanesti, astfel incat in preajma anilor 70 se ajunge la conturarea unor directii de cautari originale [ . ] In lipsa intruzunilor politice in expresia arhitecturala si in contextul deschiderii canalelor de informare, arhitectii romani incearca sa preia si sa aplice tendintele formale din arhitectura occidentala.[1]

Printre acestia se numara si arh. Alexandru Iotzu care a proiectat unul dintre fericitele edificii construite in perioada de deschidere si relativa resincronizare a arhitecturii din Romania cu cea europeana, Teatrul National din Craiova. In ciuda restrictiilor impuse, echipa de proiectare a reusit sa razbata si sa duca la bun sfarsit cladirea edificiului, respectandu-si propriile aspiratii profesionale.


Discrepanta dintre ideoloogiile politice si ideologia profesionala a arhitectului s-a manifestat mai ales in etapa de definitivare a temei. Bugetul alocat nu facea fata unui proiect de anvergura celui comandat. Procesul de negocieri a durat doi ani, insa truda depusa pentru alegerea solutiei finale, cea preferata de architect, a fost un succes.




S-a ajuns de la un teatru ideal, cu doua sali, 1100 de locuri, dotari ale tehnicii de scena de inalta performanta, chiar cele mai performante folosite pana atunci pe plan mondial, asa cum a fost cerut de catre Comitetul pentru cultura si arta, la unul specific spectacolelor de drama cu o medie de 650 de locuri si s-a renuntat la mare parte din dotari, in special cele specifice mecanicii de scena, apreciindu-se ca restul aparaturii poate fi adugat dupa darea in folosinta a teatrului.

Cerinta politica a fost grandioasa insa aspiratiile profesionale s-au focalizat pe realizarea unui edificiu modern, dupa un proiect unicat, amprenta arhitectului facandu-se vizibila. Grija pentru detaliile de executie este un alt aspect apreciat si considerat un success la Teatrul National din Craiova.

Pentru amplasarea cladirii a fost ales un sit central, in vecinatatea tuturor dotarilor importante din oras. Consider aceasta alegere una de factura functionalista, tinzand catre ideea de segregare a functiunilor in oras. Tot aici as incadra si grija pentru amenajarea parcului din imediata vecinatate a teatrului care reuseste sa il puna in evidenta dar mai ales sa creeze senzatia de cladire platata in spatial verde, idee progresista sustinuta in utilizarea urbanismului liber.


Contrar acestei gandiri moderniste se observa si anumite incercari de factura postmodernista, acentuandu-se astfel caracterul perioadei de “dezghet”  in care se incadreaza edificarea teatrului.

Astfel, se observa o deosebita atentie oferita adaptarii la contextul existent. Volumul cladirii de incadreaza organic in tesutul central al orasului fara a dauna sau a eclipsa prezenta vecinatatilor. Inaltimea la cornisa este aceeasi cu cea a universitatii din imediata vecinatate si cu cea a locuintelor.

Volumul ales nu contribuie la crearea unor discontinuitati in frontul stradal, dar reuseste totusi sa iasa in evidenta prin dinamicitate formei. Consider de o importanta deosebita in acest sens tratarea turnului scenei. Dispunerea aparent haotica a finisajului pe aceasta zona contrinuie la creerea unei forme dinamice, elansate, care iese din tiparele moderniste, dominate de volume simple si lipsa totala a preocuparii estetice.




Directia arhitecturala in care se incadreaza Teatrul National din Craiova nu merge pe linia unor preluari stilistice formale, ci dezvolta selectiv o sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai organica, mai originala, mai bogata in semnificatiile care o leaga de situl specific.[2]











Bibliografie :

Iotzu, Alexandru Teatrul, act de creatie arhitecturala, Editura Tehnica Bucuresti;

Radulescu, Mihaela, Arhitectura centrelor culturale moderne, Editura Tehnica Bucuresti



Zahariade, Ana-Maria, Teme ale arhitecturii din Romania in sec. XX;

Iotzu, Alexandru, Asezaminte de cltura, Revista Arhitectura, nr. 4-    5, 1981;

Iotzu, Alexandru, Zece intrebari cu privire la casele de cultura,

Revista Arhitectura, nr. 2, 1974

Iotzu, Alexandru, Proiectul Teatrului National din Craiova,

Revista Arhitectura, nr. 4, 1969;

Iotzu, Alexandru, Teatrul National din Craiova,

Revista Arhitectura, nr. 1, 1974;

Lupu, Mircea, Convorbire cu actorul Amza Pelea- directorul teatrului si cu arhitectul Alexandru Iotzu, Revista Arhitectura, nr. 1, 1974;

Leahu, Gheorghe, Arhitect in “epoca de aur”;





Zahariade, Ana-Maria, Teme ale arhitecturii din Romania in sec. XX

Zahariade, Ana-Maria, Teme ale arhitecturii din Romania in sec. XX








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Arhitectura



Arhitectura
Cadastru
Casa gradina
Desen
Electrica
Instalatii
Protectia muncii

Analize pe aceeasi tema


Helmut Hempel - despre spatiul deschis in constructia de biserici - arhitectura
Conditiile urbanismului post-belic si Arhitectura modernista
Arhitectura postbelica - teatrul national din craiova



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.