Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Constructii


Qdidactic » bani & cariera » constructii
CAIET DE SARCINI Pentru executia pilotilor forati si a sapaturii



CAIET DE SARCINI Pentru executia pilotilor forati si a sapaturii


Denumire lucrare : IMOBIL S+D+P+5E

Faza : D.D.E.

CAIET DE SARCINI

Pentru executia pilotilor forati si a sapaturii


1. Memoriu de prezentare a lucrarii

Investitia include o cladire cu regim de inaltime S+D+P+5E avand ca destinatie realizarea de birouri si care este amplasata pe un teren avand suprafata de cca 400 mp .

Subsolul va avea functiuni tehnice si de intretinere a cladirii .

Demisolul este proiectat pentru realizarea unei parcari subterane.

Parterul si etajele I-IV au functiunea de birouri , iar la etajul V sunt prevazute apartamente de serviciu si terasa circulabila.


Conditiile de calcul ale structurii

1.1.a Clasa de importanta a constructiei :

- clasa III in conformitate cu prevederile normativului P100-92 , constructie normala ( a




1.1.b Zona de zapada :

- B , conform STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada

1.1.c Zona seismica de calcul :

- clasa III de importanta a constructiilor a

- zona seismica E conform Normativului pentru proiectarea antiseismica a constructiilor , P100/92 caracterizata de Ks = 0,12 , perioada de colt Tc = 0,7 sec

- tipul structurii caracterizata de coeficientul de reducere a efectului actiunii seismice Y =0,20 , structura in cadre etajate cu pereti de umplutura care nu sunt tratati ca elemente structurale .

- coeficient de amplificare dinamic b

1.1.d Incarcari unitare conform breviarului de calcul

1.1.e Materiale de constructii :

betoane in fundatii C20/25 radier , pereti subsol si demisol,plansee ;

betoane in suprastructura -C20/25 - stalpi , grinzi si plansee ;

otel beton pentru constructii : PC52 ; OB37 ca armaturi in betoane;


1.2.Descrierea infrastructurii

Tinand cont de conditiile specifice ale amplasamentului , caracterizat prin existenta unor constructii vechi situate pe limita amplasamentului ( pe laturile de sud si vest ) , avand adancimi mici de fundare , pentru realizarea infrastructurii cladirii propuse se impun doua etape :

pregatirea terenului de fundare ;

fundarea propriuzisa a constructiei si realizarea subsolului si demisolului .

Pregatirea terenului de fundare :

Realizarea unui gratar de minipiloti , perimetrali , minipiloti forati si turnati pe loc , tangenti la fundatia veche . Se vor executa conform planurilor din partea desenata a proiectului pana la cota 10.50 ( cota relativa raportata la cota 0.00 a cladirii ) , 4.10m sub cota radierului noii constructii .

La cota 2.30 se va realiza o grinda de coronament din beton armat cu dimensiunile de 55x40 cm care va lega minipilotii la partea superioara .

Datorita lungimii mari a grinzii de coronament se vor executa sprijiniri metalice ale acestor grinzi de coronament , conform detaliilor din plansele desenate .

Minipilotii se vor realiza de la cota 2.30 , cota platformei de pilotaj , si cota terenului actual , cu instalatia de forat , inainte de inceperea sapaturii .

Minipilotii au fost proiectati astfel incat , impreuna cu grinda de coronament din beton armat si cu sprijinirile metalice , in faza de executie a infrastructurii sa joace rol de sprijinire pentru fundatiile existente si pentru pamantul din spatele lor ; iar in timpul exploatarii constructiei au rolul de preluare si transmitere a la terenul de fundare , conlucrand cu radierul din beton armat .

Dupa realizarea minipilotilor si a sprijinirilor acestora se va realiza o decapare generala pana la cota 6.70 , dupa care se va asterne un pat de lucru din balast sau piatra sparta cu grosimea de 30 cm. Patul de piatra sparta sau balast se va compacta pana la D=98% , cu un cilindru compactor de 10-12tf , fara vibratii .

Se va trece la executarea radierului din beton armat .


Caracteristicile geometrice ale pilotilor

diametru 400 mm ;


lungime piloti din beton armat :

- in axele 1 si G L= 9,05 m

- in axele 4 si D1-A6 L= 8,50 m

lungimea carcasei din otel beton :

- in axele 1 si G = 10,35 m

- in axele 4 si D1-A6 = 9,55 m

distanta dintre doi piloti in plan orizontal : conform plansei R01

inclinarea pilotilor : piloti verticali .

Caracteristici ale sectiunii de beton armat ale pilotilor

a.      Betonul :

ciment tip IIA-M 32,5(R)

dozaj de ciment : 390 kg/mc

agregate de rau cu dimensiunea maxima de 16 mm ;

raport apa/ciment : 0,45 ;

clasa betonului C20/25 ;

permeabilitatea P810 ;

aditiv BETOPLAST ;

clasa de consistenta T4 ;

stratul de acoperire cu beton al armaturilor longitudinale = 6 cm .

b. Armatura :

marca de otel : PC52 pentru barele longitudinale , respectiv OB37 pentru freta .

Conditii de calitate pe faze ale procesului tehnologic de realizare a pilotilor

a.      Forarea

Inainte de inceperea executiei , executantul trebuie sa aiba acordul scris al

beneficiarului privind eliberarea amplasamentului de toate retelele subterane .

Procedeul de forare recomandat este forarea cu tubaj recuperabil , la baza tubajului fiind prevazuta obligatoriu o roata dintata .

Deoarece in timpul forarii se vor intalni pamanturi loessoide , iar de la aproximativ 5,50 m de la cota terenului natural se va lucra sub apa , se impun urmatoarele masuri :



se interzice introducerea in pamant a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub presiune ( subspalare ) ;

nu se vor folosi dispozitive de sapat cu vacuum ;

baza tubajului se mentine in permanenta cu cel putin 20 cm sub talpa forajului ;

nivelul de apa in interiorul tubajului se mentine in permanenta cu cel putin 1,0 m deasupra nivelului hidrostatic ;




b. Curatirea fundului gaurii forate

Se face obligatoriu inainte de a se introduce carcasa de armatura .

c. Intoducerea carcasei de armatura

Carcasa de armatura , dupa introducerea in gaura forata , se

suspenda la fata superioara a gaurii si se va fixa pentru a impiedica ridicarea acesteia in timpul betonarii .

Se interzice lasarea carcasei pe fundul gaurii .

Carcasa da armatura se va realiza dint-un singur tronson .

Se vor folosi distantieri din plastic pentru mentinerea pozitiei

carcasei fata de marginile sectiunii gaurii .

d. Betonarea

Betonarea se va efectua cu metoda palniei fixe ridicatoare

( Contractor ) pentru a evita contactul intre masa betonului turnat si apa .

Diametrul tubului de betonare va fi de 20 cm .

Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m sub nivelul betonului , dar nu mai mult de 4 m .

Betonarea trebuie organizata ca o operatie continua , care se efectueaza intr-o singura repriza la un debit de 4 mc/ora . La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului de apa . Cantitatea de beton se stabileste astfel incat tubul de betonare sa fie amorsat .

e. Controlul calitatii si continuitatii betonului din piloti

Controlul calitatii pe parcursul executiei

- se vor respecta prevederile anexei la prezentul caiet de sarcini

- la fiecare 10 mc de beton pus in opera , se preleveaza probe de beton de la locul de turnare si se determina consistenta acestuia prin metoda tasarii conului , conform STAS 1759-80 ;

- cel putin o data pentru fiecare pilot se preleveaza probe ( trei cuburi ) de beton de la locul de turnare si se determina clasa betonului conform STAS 1759-80 si STAS 1275-81 ;

- pentru fiecare pilot se va intocmi o curba de betonare , portie cu portie , din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului ; la consumuri anormale ( sub profil sau cu peste 30% peste profil ) trebuie sa se ia masuri corespunzatoare .

Controlul calitatii dupa executie consta din :

- verificarea pozitiei in plan si a inclinarii ;

- controlul calitatii betonului din corpul pilotului ; aceasta se face la pilotii la care incercarea epruvetelor prevazute mai sus nu a dat rezultate corespunzatoare clasei de beton prescrise in proiect , la pilotii la care in timpul executiei s-au produs deficiente care pot afecta calitatea betonului , precum si la minim trei piloti pe fiecare latura alesi la intelegere intre beneficiar , proiectant si executant ; controlul se face prin metoda carotajului sonic .

verificarea continuitatii corpului pilotului se face prin metona carotajului sonic , metoda care implica echiparea pilotului cu 2 tuburi coborate in gaura forata o data cu carcasa de armatura si inglobate in corpul pilotului .

Controlul pilotilor prin metode nedistructive poate fi efectuat doar de catre unitati cu experienta in acest gen de lucrari , dotate corespunzator.

5. Conditii de receptie a pilotilor

Abatere la pozitia in plan a pilotilor : maxim 5 cm ;

Abateri limita la cote fata de cele prevazute in proiect : pentru cota bazei pilotului = 20 cm in plus sau in minus , iar pentru cota capului pilotului = 5 cm in plus sau in minus .

Abateri limita la inclinarea axei pilotului = 2% .

La receptia executiei pilotilor se prezinta urmatoarele documente :

fisa de forare-betonare a fiecarui pilot ;

registrul lucrarii .

Nota : receptia pilotilor constituie faza determinanta si , prin grija beneficiarului , vor fi convocati la fata locului proiectantul de rezistenta , inginerul geotehnician si reprezentantul I.C. Constanta .


6. Executarea grinzii de coronament si a sapaturii

Dupa receptia pilotilor se va executa sapatura mecanizata pana la cota 2,70 , se va monta armatura pentru grinda de coronament , precum si confectiile metalice necesare pentru realizarea legaturii cu sprijinirile metalice , se va cofra si se va turna betonul in grinda de coronament .

Decofrarea nu se va realiza inainte de 48 de ore de la turnarea betonului .

Nu se va interveni asupra grinzii de coronament inainte de minimum 5 zile de la turnarea betonului in conditii normale de temperatura ; in alte conditii de temperatura interventia asupra grinzii de coronament se va efectua la un interval stabilit conform NE 012-99.

Se trece la montarea sprijinirilor metalice , conform detaliilor din plansele R02 si R03 .

Dupa montarea sprijinirilor metalice se va verifica calitatea sudurilor efectuate .

Nu se va trece la executarea sapaturii decat cu acordul scris al proiectantului de rezistenta .

Sapatura se va realiza mecanizat , in straturi uniforme , fara a afecta pilotii sau sprijinirile metalice ; pe aceste zone se vor executa sapaturi manuale .

O data cu realizarea sapaturii se vor executa sprijiniri ale pamantului dintre piloti folosind bucati de dulapi din lemn de rasinoase montati orizontal si fixati prin presare pe peretii pilotilor .

Pe parcursul executiei sapaturii se vor lua masuri pentru indepartarea apelor accidentale si a celor din precipitatii , prin crearea de base si dotarea santierului cu pompe de apa .

Sapatura se va realiza pana la cota 6,70 .

La atingerea cotei 6,70 vor fi convocati la fata locului inginerul geotehnician si proiectantul de rezistenta .

7. Executarea patului din piatra sparta

Nu se va trece la executarea patului din piatra sparta fara acordul scris al inginerului geotehnician .

Patul din piatra sparta se va executa intre cotele 6,70 si 6,40 si va avea grosimea de 30 cm .

Se va folosi piatra sparta din sist verde , produs de carierele din zona Constantei .

Patul din piatra sparta se va asterne in doua straturi uniforme de cca 25 cm fiecare , prin imprastiere manuala , compactate fiecare cu cilindru compactor de 10-12 tf , fara vibrare .

Se va asigura un grad de compactare D = 98%.

Inainte de terminarea compactarii celui de al doilea strat de piatra sparta va fi chemat inginerul geotehnician pentru receptionarea si avizarea in scris a patului din piatra sparta .



Intocmit,







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|