Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Electrica




Qdidactic » bani & cariera » constructii » electrica
Circuite basculante astabile (CBA)



Circuite basculante astabile (CBA)


Circuite basculante astabile (CBA)

1. Consideratii teoretice

1.1. Functionarea circuitului


Schema tipica a unui CBA cu cuplaj colector- baza este prezentata in figura 1.

Presupunand ca la un moment dat circuitul se afla intr-o stare de echilibru cu cei doi curenti de colector egali (ic1=ic2), o mica variatie, de exemplu crestere, a lui ic1 conduce la un proces cumulativ, deschis in urmatoarea diagrama:

ic1 T uc1 T ub2 T ib2 T ic2 T uc2 T ub1 T ib1 T ic1




in urma caruia T1 se satureaza si T2 se blocheaza (prima stare instabila).


Daca variatia lui ic1 ar fi fost negativa, procesul cumulativ s-ar fi desfasurat in sens invers, dupa urmatoarea diagrama:

ic1 T uc1 T ub2 T ib2 T ic2 T uc2 T ub1 T ib1 T ic1



conducand circuitul in a doua stare cvasistabila ( T2 saturat, T1 blocat).


In regim permanent, in prima stare instabila, C2 se incarca cu polaritatea din figura 1 pana la valoarea Ec-Rc2Ic0 Ec de la Ec spre masa prin Rc2, jonctiunea baza-emitor T1, iar C1, incarcat in starea anterioara cu polaritatea din figura 1 la valoarea Ec-Rc1Ic0, se descarca prin R1, jonctiunea colector-emitor a tranzitorului T1 saturat, tinzand sa se incarce cu polaritetea inversa la valoarea –(Ec-Rc1Ic0) -Ec, pana cand va determina iesirea din blocare a lui T2 (vezi figura 4).


Intrarea in conductie a lui T2 declanseaza procesul cumulativ de basculare a circuitului in a doua stare instabila, in care fenomenele au loc similar. (S-au neglijat tensiunile VBEs , VCes pentru T1 si T2).


1.2. Determinarea duratelor starilor instabile


Notand Ucond1(t), Ucond2(t) tensiunile la bornele condensatoarelor C1, respectiv C2 (dupa polaritatile din figura 1), conform punctului anterior avem:

       (1)

(2)

Deci,


Punand conditia Ucond1(T1) 0, (T1 fiind momentul in care tranzistorul T2 intra in conductie) rezulta :


      (3)

Similar se obtine:

(4)


Daca presupunem Rc1<< R1 si Rc2<< R2 si R1Icb0 , R2Icb0 << Ec obtinem:

    (5)

(6)


Relatiile date pentru temporizarile T1 si T2 sunt valabile in ipoteza in care durata incarcarii condensatorului din colectorul tranzistorului blocat este mai mica decat durata descarcarii celui din colectorul tranzistorului saturat, ceea ce impune ca:


          (7)


(8)


Una din multiplele posibilitati de modificare a frecventei de oscilatie a CBA este prezenta in figura 2, in care rezistentele de descarcare R1 si R2 nu mai sunt conectate direct la Ec , ci la un potential variabil E (care, in cazurile practice, este obtinut pe un potentiometru conectat la Ec ).



O metoda de imbunatatirea frontului anterior a tensiunii de colector (uzual folosita ca tensiune de iesire), prezentata in figura 3, propune separarea cailor de incarcare a condensatoarelor C1 si C2 de colectoarele tranzistorilor T1 si T2 cu ajutorul unor diode de decuplare D1 ,D2 si a rezistentelor de incarcare R3 si R4 .



In momentul in care, de exemplu, T1 intra in blocare, tensiunea sa de colector creste brusc, blocand dioda D2 , incarcarea lui C1 efectuandu-se prin rezistenta R4 . Astfel, frontul anterior al tensiunii Uc1 nu mai depinde decat de timpul de comutatie a lui T1.


2. Desfasurarea lucrarii


2.1.Se realizeaza montajul din figura 1, unde : R=1kW , R=R1=R2=10kW , C1=C2=1hF , Ec=10V si tranzistorii sunt EFT373.

2.1.1. Se oscilografiaza formele de unda in punctele B1 , B2 ,C1 si C2 si se deseneaza pe caiete corelate in timp.

2.1.2. Se masoara duratele temporizarilor T1 ,T2 si se compara cu

valorile calculate cu relatiile (3),(4).

2..1.3. Se modifica C1=10hF. Se observa modificarile si se

noteaza pe caiete.

2.2. Se realizeaza montajulul din fig. 2,unde 6V<E<14V si C1= C2 .

2.2.1. Se calculeaza perioada T = f

2.2.2. Se variaza E si se traseaza curba T = T1 + T2 = f(E). Se reprezinta pe caiet Tcalculat = f(E) si Tmasurat= f(E) .

2.3. Se realizeaza montajul din figura 3 unde R3 = R4 = R =1,8k si diodele sunt EFD107.

2.3.1. Se vizualizeaza formele de unda din C1 si C2 si se noteaza pe

caiete, subliniindu-se diferentele ce apar fata de punctul 3.3.1.


Intrebari: Se realizeaza montajul de la puntul 3.2. si se scade E sub valoarea de 6V. Se vizualizeaza forma de unda din colector.Explicati aceasta forma de unda.






























































Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright