Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Electrica


Qdidactic » bani & cariera » constructii » electrica
Elemente de vizualizare si avertizare



Elemente de vizualizare si avertizare


Elemente de vizualizare si avertizare


In numeroase aplicatii industriale este necesar ca valoarea logica a unor semnale pneumatice sa poata fi urmatita continuu de la un pupitru de control sau ca la atingerea unor limite prestabilite operatorul sa fie avertizat visual sau sonor. In aceste scopuri au fost realizate elementele pneumatice (similarea din punct de vedere functional cu elemente electrice de panou) care transforma semnalele logice pneumatice in semnale optice sau acustice.

Ele sunt cunoscute sub denumirea de becuri pneumatice, numaratoare pneumatice, hupe pneumatice etc. si se produc intr-o larga varietate de forme si dimesiuni.

Doua constructii tipice de becuri pneumatice sunt prezentate in prima figura. Aceste elemente sunt formate dintr-un microcilindru cu simpla actiune si revine prin arc care deplaseaza un piston colorat (prima figura - a) sau o bucsa colorata (prima figura – b) care devin astfel vizibile atunci cand se aplica un semnal pneumatic la intrare. Pentru marirea efectului optic becurile pneumatice sunt prevazute cu lentile din material plastic si cu oglinzi concave sau de alte forme.



Constructia din prina figura - b, apartinand sistemului SEFRO, prezinta avantajul ca permite observarea si din pozitii laterale.

In a-II-a figura sunt prezentate doua numaratoare de impulsuri pneumatice cu afisaj digital si reducere la zero fie prin apasarea manuala a butonului de resetare, fie prin aplicarea unui impuls pneumatic. Varianta a este un totalizator simplu cu 6 cifre, care dupa atingerea numaruluik maxim reincepe numararea de la zero. Numaratorul din poza b, denumit cu “prescriere”, incepe numararea de la o valoare preselectata manual, iar la atingerea numarului zero emite un semnal pneumatic care poate fi utilizat pentru oprirea instalatiei sau actionarea unor elemente de avertizare.


C

337

70

50

250

15

45


Calculul coordonatelor punctului de statie P :

Formule de calcul :


Punctul S

Orientarea θSP

x' [m]

y' [m]

tg θSP

A

312,4495

7355,6096

4882,4988

-5,04826497

P

367,2351

4882,4988

B

-0,56550577

A

312,4495

7355,6387

4882,3518

-5,04826497

P

250,1545

4882,3518

C

1,00486558

B

367,2351

7355,7217

4882,4353

-0,56550577

P

250,1545

4882,4353

C

1,00486558



, , unde n este numarul de intersectii inainte, in cazul acesta fiind 3.


Punctul

x

y

P

7355,6567

4882,4286





5.3. METODA INTERSECTIEI INAPOI COLLINS


Datorita faptului ca din zona se pot viza doar trei puncte de coordonate cunoscute se va face verificarea calculelor coordonatelor punctului P prin procedeul Collins.

La fel ca si procedeul Delambre aceasta metoda presupune doua faze :

- calculul orientarilor;

- calculul coordonatelor prin intersectie inainte.


> Alegerea unghiurilor: - Pentru calculul orientarilor sunt necesare trei directii care sa formeze unghiuri de 40 - 80g

> Alegerea directiilor Pentru calculul orientarii se aleg trei directii, in

asa fel ca sa satisfaca conditia de marime a unghiurilor. De asemenea, distantele intre punctul ' P ' si celelalte puncte trebuie sa fie

aproximativ egale.

> Principiul de calcul: Pentru calculul orientarii directiei A-P se considera punctul P cunoscut si se traseaza un cerc prin punctele P, B, C. Apoi se prelungeste directia A-P pana intersecteaza cercul in punctul c, numit punctul Collins. Unind punctele B cu C, B cu c si C cu c, se observa ca unghiul C-B-c este egal cu α si c-C-B este egal cu β, intrucat subintind arce de cerc egale.

Se calculeaza orientarea directiei C-B din coordonatele punctelor C si B. Din aceasta orientare se scade unghiul β si se obtine orientarea directiei C-c. Apoi prin intersectie inainte se calculeaza coordonatele punctului c, cu ajutorul coordonatelor punctelor B si C, si orientarile directiilor dintre aceste puncte si punctul c. Cu ajutorul coordonatelor punctului c si punctului A se calculeaza orientarea directiei c-A, care este identica cu orientarea directiei A-P, punctele c, A, P fiind coliniare. In continuare se calculeaza orientarile celorlalte directii. Apoi se calculeaza coordonatele punctului P prin intersectie inainte.

θCB = 195,0630

θCc= 195,0630 – 54.7856 = 140,2874

θBc = 195,0630 + 62,2950= 257,3580

Punctul S

Orientarea θSc

x' [m]

y'   [m]

tg θSc

B

257,3580

7670,934

824,7558

1,26269074

c

140,2874

824,7558

C

-1,36339572


Punctul

x

y

c

7670,934

824,7558


θcA = 112,3128

θcA = θAP

θPB = θAP+ β

θPB= 306,4864+54,7856=167,0984

θPC= θAP

θPC = 306,4864-62,2950=50,3187


Punctul S

Orientarea θSP

x' [m]

y' [m]

tg θSP

B

167,0984

7355,6582

4882,4572

-0,56834320

P

50,3187

4882,4572

C

1,01006536



Punctul

x

y

P

7355.3566

4886.0790



Calculul coordonatelor punctului de statie 101:


Pct statie

Pct vizat

Directii masurate
si compensate

dist aprox

P

A

266,8558

170

101

250,2635

232


Calculul orientarii de la punctul de statie P la punctul vizat 101 :


α = 266,8558 – 250,2635 = 16,5923

θP-101 = 312,4495 – 16,5923 = 295,8572


Calculul coordonatelor relative ale punctului 101:


Δx = dP-101*cos θP-101 = -11,0549

Δy = dP-101*sin θP-101 = -231,5089


Calculul coordonatelor absolute ale punctului 101:


x101 = xP +Δx = 7344,3017

y101 = yP +Δy = 4654,5698





5.4. CALCULUL PUNCTELOR DE HOTAR ALE INCINTEI EVALUATE


Pentru a calcula coordonatele punctelor de hotar ale incintei s-a folosit metoda drumuirii in vant. S-a stationat cu aparatul in punctele de statie 101 si respectiv 102 si s-au vizat punctele de hotar ale terenului A, B, C, D, si respectiv punctele de hotar ale incintei 1,2,3,4,5,6.

PS

PV

Directia

Distanta

101

P

33,4464

231,77

A

293,2890

96,5

1

287,6409

91

2

286,6224

90,9

3

285,4187

91,4

4

284,0299

86

B

283,8910

66

5

278,4188

89,5

C

245,6327

112


1.1.          Calculul unghiurilor dintre directii


α = (101-P) - (101-A) = 140,1574

β = (101-A) - (101-1) = 5,6481

γ = (101-1) - (101-2) = 1,0185

δ = (101-2) - (101-3) = 1,2037

ε = (101-3) - (101-4) = 1,3888

φ = (101-A) - (101-B)= 9,3930

λ = (101-4) - (101-5) = 5,6111

υ = (101-B) - (101-C) = 38,2583


1.2.          Calculul orientarilor


θ101-A = θ101-P – α = 356,8050

θ101-1 = θ101-A – β = 351,1569

θ101-2 = θ101-1 – γ = 350,1384

θ101-3 = θ101-2 – δ = 348,9347

θ101-4 = θ101-3 – ε = 347,5459

θ101-B = θ101-A – φ = 347,4120

θ101-5 = θ101-4 – λ = 341,9348

θ101-C = θ101-B – υ = 309,1537


1.3.          Calculul coordonatelor relative










1.4.          Calculul coordonatelor absolute









Calculul coordonatelor punctului de statie 102:


Se cunosc:


Pct statie

Pct vizat

Directii masurate
si compensate

Distante aprox

102

101

83,3333

156,40

A

99,1480

62,25


Calculul orientarii de la punctul de statie 101 la punctul vizat 102:


τ = (101-102) – (101-A) = 10,5185

θ101-102 = θ101-A + τ = 367,3235


Calculul coordonatelor relative ale punctului 102:


136,2460

-76,7984


Calculul coordonatelor absolute ale punctului 102:


7480,5477

4577,7714



PS

PV

Directia

Distanta

102

101

83,3333

156,40

B

96,0925

94,50

A

99,1480

62,25

1

103,4998

68,00

6

112,2590

71,50

C

133,2960

122,25

D

146,4071

99,50


1.1.          Calculul unghiurilor dintre directii


α


Numaratoarele prezentate, in combinatie cu senzori de prezenta sau proximitate, serversc la numararea diferitelor produse in instalatiile automate de control si sortare, de umplere, de ambalare etc. sau la contorizarea numarului de pasi dintr-un program.

Hupele pneumatice sunt microsirene cu membrana sau tub acustic comandate prin semnalele pneumatice de iesire.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

bani

Electrica



Arhitectura
Cadastru
Casa gradina
Desen
Electrica
Instalatii
Protectia muncii

Lucrari pe aceeasi tema


Intrebari pregatitoare pentru examen electronica
Modelarea BJT cu SPICE
Ridicarea caracteristicii curent – tensiune a diodelor semiconductoare
Legea inductiei electromagnetice
Comportarea calitativa a circuitelor de ordinul ii
Integratoare cu AO
FTJ cu functie de transfer de ordinul 2 de tipul Salen-Key
Circuite liniare de curent alternativ
Dispozitiv de comutatie video CW-3587
Redresor bialternanta cu condensator de netezire



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.