Lucrare atestat Tehnician in instalatii electrice - exploatarea si intretinerea instalatiilor caracteristice procesului industrial galvanotehnic

1. ARGUMENT

Instalatia industriala de “galvanotehnica”face parte alaturi de:Sudarea cu arc electric;Sudarea prin puncte;Electroliza;Incalzirea electrica si altele din instalatiile electrice specifice proceselor industriale:

Am ales ca tema de sustinere a atestatului profesinal:”Exploatarea si intretinerea instalatiilor caracteristice procesului industrial galvanotehnic”,deoarece corespunde subiectelor parcurse prin continulul modulelor studiate .

Astfel la modulul “Exploatarea instalatiilor electrice ,unul dintre continuturile parcurse a fost “instalatii caracteristice proceselor industriale”iar ca subtema de studiat a fost si”Instalatiile caracteristice proceselor industriale galvanotehnice”.

Prin parcurgerea acestui continut am considerat ca tema aleasa pentru sustinerea atestatului corespunde componentelor profesionale pe care trebuie sa le asimilez conform programei scolare a calificari de”Tehnician in instalatii electrice “ pe care sper sa o obtin .

Am structurat lucrarea in 6 capitole in care am caracterizat pe rand instalatiile electrice industriale,in general,precum si instalatiile electrice-galvanotehnice ,in special,dar si notiuni despre normele de sanatate si securitate in munca.

In priumul capitol am realizat o prezentare generala a instalatiilor electrice .Am continuat cu descrierea instalatiilor specifice industriale, punctand pe instalatiile electrice de galvanotehnica.Am prezentat procedeele de galvanostegie si galvanoplastie prinzand si utilizari ale acestora.

Am incheiat lucrarea cu anexe in care am redat schema electrica a legaturii bailor de galvanostegie.

In cadrul bibliografiei am enumerate surse din care m-am inspirirat pentru realizarea lucrarii.

Instalatii electrice industriale sunt instalatii electrice pentru utilizarea energiei electrice pentru forta ,iluminand si alte scopuri industriale sau casnice.Consumatori de energie electrica pot fi lampile electrice pentru iluminat ,aparatele electrocaznice (fiare de calcat,resouri,masini de spalar,frigidere,televizoare)masini electrice de forta,cuptoarele de:

Din punct de vedere al locului unde se executa instalatiile electrice la consumator se impart in:

-instalatii interioare ,care cuprind conductoare cu toate elementele accesori de montaj ,intrerupere,consum,etc,se monteaza in interiorul cladirilor de orice fel.

-instalatii exterioare ,la care elementele instalatiei sunt montate in afara cladirilor.

Aceste instalatii pot servi numai pentru iluminat si in acest caz se numesc instalatii electrice de iluminat,sau pot servi pentru alimentarea diferitelor receptoare electrice de puteri diferite ,ca:motoare si cuptoare electrice ,aparate de sudat si se numesc instalatii electrice de forta .

Instalatiile electrice de forta care functioneaza la tensiuni,in

- instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant pana la 250 V.

-instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamant peste 250 V.

Din modul in care se executa ,instalatiile electrice se impart in:

instalatii electrice executate aparent ,unde conductoarele electrice,prizele,intrerupatoarele sunt montate in mod vizibil.Astfel de instalatii se folosesc in special in halele industriale prevazute cu grinzi sau cu ferme metalice ,in subsoluri,poduri,baraci de lemn, pe santiere.

Instalatii electrice executate ingropat ,unde conductoarele electrice nu se vad ,fiind ingropate sub tencuiala zidariei iar corpurile prizelor,intrerupatoarelor,dozelor,etc,sunt de asemenea introduse in niste locasuri speciale,astfel incat se vad doar capacele.Instalatiile executate ingropat sunt mai estetice si sunt folosite in locuinte ,Sali de spectacole,cladiri publice,inteprinderi industriale.

Instalatia electrice interioare se alimenteaza cu energie electrica de la un tablou general de distributie ,alimentat la randul sau de la reteaua exterioara (aeriana sau subterana),prin intermediul bransamentului.Tabloul general de distributie este prevazut cu aparate de manevra (intrerupatoare)aparate de protectie (de exemplu sigurante) precum si cu un control ,care inregistreaza consumul de energie alactrica (contorul este asezat inaintea tabloului de distributie).

In instalatii interioare mari nu este economic si nici practic sa se alimenteze toti consumatori de la tabloul general de distributie

In instalatii interioare mari nu este economic si nici practic sa se alimenteze toti consumatori de la tabloul general de distributie .De aceea se monteaza tablouri intermediare care,dupa importanta lor se numesc tablouri principale sau tablouri secundare de distributie.

De aceea aceste tablouri pornesc apoi circuitele electrice,adica sistemul de conductoare prin care curentul electric poate circula spre consumatori respective.

Prin urmare o,instalatie electrica interioara cuprinde in general urmatoarele parti:

-o sursa de alimentare si distributie a energiei electrice,constand din unul sau mai multe tablouri de distributie

-consumatori de energie electrica (lampi electrice,priza,motoare)

-conductoarele electrice,care servesc la legarea electrica a consumatorilor la sursa de alimentare respective.

-aparate de conectare si de manevra care servesc la scoaterea sau la punerea in circuit a consumatorilor de energie electrica,producand astfel intreruptoare functionarii sau punerea lor in functiune ,precum si aparate de protectie a instalatiei.

2. INSTALATIA DE GALVANOTEHNICA

In general ,mediul in care sunt montate baile este coroziv si in unele cazuri exploziv,ceea ce face necesara o separara intre baie si sursele de alimentare.Periodic ,trebuie verificate elementele izolatoare precum si legaturile intre barele de current,o atentie deosebita trebuie acordata modului correct de exploatare si intretinerea baii,deoarece starea acesteia si a elementelor electrice componentei influenteaza puternic asupra intregi instituti electrice.

Spre exemplu ,la obtinerea aluminiului prin electroliza ,pe masura evacuarii aluminiului din baie ,nivelul sau scade si ca urmare distanta intre anod si suprafata matalului creste si odata cu ea si tensiunea din baie.Datorita acestui fapt,creste consumul de energie ,este necesara coborarea treptata a anodului astfel incat tensiunea sa nu varieze cu mai mult de 0,5V fata de cea normala.La alimentarea redresoarelor prin intermediul transformatorului de retea trebuie avut grija ca infasurarile acestuia sa fie separate si in nici-un caz nu se vor utiliza autotransformatoare,pentru evitarea legaturii galvanice intre reteaua de current alternative ci cea de current continuu.

Performantele bailor galvanotehnice depind intr-o foarte mare masura de parametric de exploatare :

-temperatura

-densitatea de curent

-PH-ul

-agitarea care trebuie corect controlate

De example la o baie de nichelare la 54 C .PH=2, depozitele sunt deschise la culoare ,ductile si de calitate superioara.

2.1. GALVANOSTEGIA

Prin galvanostegie se obtin depuneri de grosime uniforma si cat mai aderente de metalul suport.

Procesele care au loc la galvanostegie sunt asemanatoare celor de la rafinarea metalelor.Si in acest caz ,metalul se dizolva la anod si se depune la catod,fara ca in principiu sa se modifice compozitia electrolitului.

Electrolitul folosit in galvanostegie este insa ,in general,mult mai complex decat cel utilizat la rafinarea metalelor .El contine de obicei urmatoarele componente :

- o combinatie a metalului (sare simpla sau complexa),care furnizeaza ionii ce urmeaza sa fie depusi catodic.

- un electrolit oarecare ,pentru marirea conductivitatii solutiei .

- o substanta care sa faciliteze dizolvarea anodului si sa impiedice trecerea lui in stare pasiva.

- o substanta care sa fixeze solutia la un anumit pH ,daca este necesar

-adaosuri (agenti auxiliari) care sa influenteze structura depozitului catodic in sensul dorit (substante coloidale,agenti de luciu).

Uneori compozitia electrolitului este mai simpla ,deoarece o singura substanta indeplineste mai multe functiuni.

Electrolitii folositi in galvanostegie trebuie sa fie ,de asemenea,mult mai puri decat cei folositi in rafinare.De aceea ,la prepararea lor se folosesc numai saruri foarte pure ,si deoarece ei se si impurifica in timpul procesului ,se filtreaza si se regenereaza periodic.

Referat: Domurile monolitice - principiu constructiv Eseu: Proprietatile mecanice ale zidariei

Anozii folositi in galvanostegie sunt de obicei solubili. Ei trebuie sa fie cat mai puri si sa prezinte o structura care sa duca la cat mai putin namol anodic.Mult mai rar se folosesc anozi insolubili,si numai atunci cand diferenta dintre randamentele de curent anodic si catodic este prea mare ( cazul cromului),sau daca metalul anodic este prea scump ( cazul aurului si al metalelor platinice).In acest caz electrolitul constituie rezerva de cationi ce urmeaza sa fie depus ,si concentratia acestora din urma trebuie corectata periodic.

Performantele bailor de nichelare depend intr-o foarte mare masura de parametrii de exploatare ,ca de exemplu densitatea de curent,temperatura, pH-ul,agitarea ,care trebuie corect corelate .Astfel ,de exemplu, la 54 grade C o baie are pH-ul =2 si densitatea de curent catodica de 600 A /m

; depozitele sunt deschise la culoare , ductile si de calitate superioara.Daca densitatea de curent se reduce la 20 A/m ,fara reducere concomitenta a temperaturii si cresterea pH-ului, depozitele obtinute sunt fragile , necorespunzatoare .

La depunerea cromului ,randamentul in functie de curent ,depinde de cel putin patru factori:

concentratia acidului cromic;

raportul Cr3/SO4;

temperatura;

densitatea de curent catodica

Modificarea unui factor necesita,pentru mentinerea randamentului de curent constant ,modificarea si a celorlalti factori .Procesul de cromare se complica si mai mult din cauza ca,calitatea depozitului depinde de acesti patru factori ,iar conditiile optime pentru obtinerea unor depozite cu structura corespunzatoare nu coincid cu conditiile optime pentru un randament de curent maxim.In conditiile de randament optim,de exemplu 40% ,se obtine un deposit mat si moale ,care contine multi oxizi.Dimpotriva ,in conditiile de depunere a unui strat lucios ,se obtin in medie randamente de 18%.

In atelierele de acoperiri metalice ,metalele folosite pentru acoperire depind de scopul in care se executa operatia :

acoperiri de protectie :cu zinc ,cadmiu,staniu;acoperirea pieselor de aluminiu cu o pelicula de oxid ,se numeste eloxare;

acoperiri de protectie si decorative :cu cupru,nichel,cobalt,argint,aur si sodiu

acoperiri pentru marirea rezistentei la uzura mecanica si pentru marirea duritatii superficiale:cu crom ,fier,nichel;

acoperiri pentru restabilirea dimensiunilor initiale ale pieselor uzate:cu crom,fier,cupru;

acoperiri pentru scopuri speciale :cu argint,sodium,crom ,pentru obtinerea unei suprafete reflectante,sau cu argint ,cupru ,staniu pentru ridicarea conductibilitatii electrice a suprafetei.

Operatiile pregatitoare constau in curatirea pieselor prin spalare intr-un curent de apa,prin degresare chimica ,prin decapare .In cazul eloxarii este necesara ca ,dupa spalarea cu apa rece,piesele sa fie degresate timp de circa 30 minute in apa fierbinte sau in circa 2 minute prin cufundare in rezervoare umplute ,cu tricoretilen in stare gazoasa.

Operatiile de acoperire propriu-zise se executa in bai electrolitice ,manual sau mecanic.In cazul instalatiilor mecanice,piesele sunt suspendate cu suporti izolanti de un transport sau de un lant cu ajutorul caruia ele trec succesiv ,cu o viteza potrivita ,prin toate baile.

2.1.1. ELENTELE COMPONENTE ALE INSTALATIEI DE GALVANOSTEGIE

Electrolitul folosit in galvanostegie este complex,continand de la caz la caz:

o combinatie a metalului ( sare simpla sau complexa) ,care furnizeaza ionii ce urmeaza sa fie depusi la catod.

o substanta care sa permita dizolvarea anodului sis a impiedice trecerea lui in stare pasiva.

o substanta care sa fixeze solutia la un anumit pH ,daca este necesar.

adaosuri care sa influenteze structura depozitului catodic in sensul dorit .

Anozii sunt de obicei solubili.Ei trebuie sa fie cat mai puri si sa prezinte o structura care sa duca la cat mai putin namol anodic .

Utilajul principal al galvanostegiei il constituie baia de degresare si acoperire.Corpul baii din otel sau material ceramic ,captusit cu plumb ,cauciuc,lac sau email in functiune de compozitia chimica a solutiei.Incalzirea electrolitului se face cu abur sau electric ,folosind rezistoare.Pentru a uniformiza stratul de acoperire ,electrolitul este agitate prin suflare cu aer comprimat..

Barele de alimentare a catozilor si anozilor sunt din cupru ,montate pe izolatoare de portelan .Piesele care se acopera se suspenda prin suporti metalici de barele catozilor .De barele anozilor se suspenda placi din mterialul cu care se face acoperirea,sau piesele de aluminiu in cazul eloxarii.

Pentru acoperirea metalica a unor piese mici (suruburi,garnituri)se folosesc bai rotative sau tambure in care piesele se rostogolesc continuu,cu o viteza de rotatie de 10-30 rot/min .

Baile sunt alimantate in c.c la tensiuni de 2-12 V ,cu intensitati mari ale curentului ( 50-1000 A ).Reglarea curentului se face la fiecare baie prin reostate ,iar reglarea tensiunii de la ploturile transformatorului coborator.

2.2. GALVANOPLASTIA

In general ,orice proces de galvanoplastie cuprinde patru faze cuccesive:

- formarea tiparului sau a matritei ;

- crearea unui strat bun conducator de electricitate pe suprafata tiparului nemetalic sau a unui strat separator care sa faciliteze desprinderea ,daca tiparul este din metal.

- obtinerea galvanica a copiei metalice ;

-separarea copiei de matrita si finisarea ulterioara mecanica sau chimica a copiei, daca este necesar.

Pentru copierea pieselor si obiectelor se utilizeaza aliaje usor fuzibile (ipsos,amestecuri de ceara,parafina, stearina sau materiale plastice usor fuzibile).De asemenea ,se utilizeaza galatina, celuloidul sau ,uneori, cauciucul . Suprafata matritelor nemetalice poate deveni conducatoare prin mai multe metode:

-prin grafilare;

-prin depunerea unui strat metalic pe cale chimica ,de exemplu prin reducerea unei solutii amoniacale de argint cu sulfat de hidrazina;

-prin pulverizare catodica prin vid;

- prin vaporizare termica sub vid.

Matrita astfel pregatita se spala cu alcool ,pentru ca sa nu retina bule de aer; apoi se suspenda in baie si se leaga de polul negativ al sursei de curent.Pentru obtinerea copiei se utilizeaza de obicei bai de cuprare acida ,uneori bai de nichelare.

Primul strat de aproximativ 10µm se depune de obicei intr-o baie slab acida,folosindu-se o densitate de curent mica, de aproximativ 50 A/m.Dupa aceea ,matrita se introduce in baia de ingroasare a stratului depus, la care se lucreaza cu o agitare intensa si cu densitati de current pana la 5000 A/m.

Procesul de galvanoplastie comporta urmatoarele faze:

-formarea tiparului sau a matritei;

-creearea unui strat bun conducator de electricitate pe suprafata tiparului nemetalic sau a unui strat separator care sa usureze desprinderea ,daca tiparul este din metal;

- obtinerea galvanica a copiei metalice;

- separarea copiei de matrita si finisarea ulterioara mecanica sau chimica a copiei, daca este necesar.

Pentru copierea pieselor si obiectelor se utilizeaza amestecuri usor fuzibile (ipsos,amestecuri de ceara,parafina sau materiale plastice).Suprafata matritelor nemetalice poate deveni buna conducatoare de electricitate . Instalatia electrica este analoaga celei din galvanostegie ,valorile curentilor fiind insa mai mici.

3. NSSM

In tara noastra sunt elaborate Normele de securitate si sanatatea muncii care cuprind cadrul general de tehnica a securitatii muncii si normele de igiena a muncii.Acestea sunt obligatorii pentru toate ministerele,organele centrale ale administratie de stat,cooperatiste si obstesti.Sub indrumarea Ministerului Muncii fiecare din aceste departamente au elaborat Norme departamentale de protectie a muncii, obligatorii pentru toate organizatiile ce le au in subordine.

• Personalul care lucreaza la instalatiile electrice sub tensiune va folosi totdeauna mijloacele individuale de protectie impotriva electrocutarii si actiunii arcului electric.Acestea sunt:

– mijloace de protectie izolante, care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pamant.Cele mai importante mijloace de acest fel sunt:clesti si prajini electroizolante(pentru manipularea sigurantelor si separatoarelor din instalatiile electrice interioare),scule cu manere electroizolante, manusi,cizme, galosi, covoare, presuri si platforme electroizolante;

– indicatoare mobile de tensiune, pentru a verifica prezenta sau lipsa tensiunii;

– garniture mobile de scurtcircuitare si legare la pamant pentru protectia impotriva aparitiei tensiunii la locul de munca (datorita conectarilor gresite, tensiunilor induse sau descarcarilor capacitive) ;

– panouri,paravane,imprejmuiri si semnalizari sau indicatoare mobile folosite pentru a delimita zonele protejate si zonele de lucru;

placi avertizoare care au rol:

٠ de avertizare a pericolului pe care il prezinta apropierea de elementele aflate sub tensiune;

٠ de interzicere a unor actiuni care ar putea duce la accidente;

٠ de siguranta, prin care se aduce la cunostinta personalului executant ca au fost luate unele masuri inainte de inceperea lucrului si ca se pot executa anumite manevre si lucrari (cum ar fi „Scos de sub tensiune” , „Lucrati aici!” , „Urcati pe aici!” , „Legat la pamant” etc.);

٠ de informare cu privire la unele puncte de lucru (cum ar fi: „Folositi manusile de protecti” , „Lucrati numai cu casca de protectie” , ,,Folositi centura de siguranta” etc.).

De asemenea, la locurile de munca pentru diferitele lucrari in instalatiile electrice se vor afisa instructiuni de protectie a muncii,de de acordarea primului ajutor in caz de electrocutare si de prevenire si stingere a incendiilor.

• Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este necesar sa se cunoasca urmatoarele:

– atingerea cu mana a unui conductor aflat sub tensiune provoaca in majoritatea cazurilor o contractarea convulsiva a muschilor,in urma caruia degetele se strang atat de tare incat mainile nu pot fi desprinse de pe conductor;

– cel care intervine nu trebuie sa vina in contact direct cu accidentatul aflat sub tensiune;

– prima masura care se intreprinde este scoaterea rapida de sub tensiune a partii din instalatie cu care accidentatul a venit in contact.Este necesar ca scoaterea de sub tensiune sa fie completata de masuri ca:

٠ asigurare securitatii accidentatului daca acesta se afla la inaltime;

٠ asigurarea unui iluminat corespunzator in locul unde s-a produs accidentul,utilizand o alta sursa de energie;

– daca deconectarea nu se poate realize rapid,se indeparteaza accidentatul de partile aflate sub tensiune,intrebuintand materiale izolante bine uscate (o haina,un par,o funie,o scandura etc.).Este interzisa utilizarea unor elemente metalice sau a unor materiale umede.De aceea se interzice tragerea de picioare sau de haine daca acestea nu sunt bine uscate;

– pentru tragerea accidentatului se pot utilize manusi din cauciuc electroizolant si galosi din acelasi material;

– accidentatul se va plasa pe un material rau conducator (o panza uscata,o gramada de haine uscate,o scandura etc.);

– pe cat posibil se recomanda a se actiona cu o singura mana;

– la nevoie,conductorul sub tensiune se poate taia cu un topor cu coada din lemn uscat.Pentru mai multa siguranta,operatorul se echipeaza cu galosi si manusi din cauciuc;

– daca accidentatul nu si-a pierdut cunostinta,dar a stat un timp indelungat sub current,trebuie sa i se asigure o liniste perfecta pana la venirea medicului si apoi 2-3 ore trebuie sa stea sub observatie;

– daca accidentatul si-a pierdut cunostinta,dar isi pastreaza respiratia,va fi intins comod.I se vor descheia hainele (cravata,camasa,cureaua,cordonul etc.) pentru a se crea un curent de aer proaspat,i se va da sa miroasa amoniac si i se va frectiona corpul pentru a se incalzi.Daca respiratia este greoaie i se va face respiratie artificiala;

– daca lipsesc semnele de viata (respiratia,bataile inimii,pulsul), accidentatul nu trebuie considerat decedat.I se va face imediat respiratie artificiala fara intrerupere.

• Regulile de efectuare a respiratiei artificiale sunt urmatoarele:

– respiratia artificiala se face numai atunci cand accidentatul nu respira deloc sau cand aceasta este foarte greoaie si se inrautateste in timp;

– respiratia artificiala incepe imediat dupa scoaterea de sub tensiune si continua fara intrerupere pana la obtinerea unui rezultat pozitiv sau pana apar semnele de moarte reala (pete pe corp si intepenirea corpului);

– inainte de a incepe respiratia artificiala,accidentatul este eliberat imediat de hainele ce-i stingheresc respiratia si i se deschide gura (daca este inclestata se introduce intre masele o scandurica,o placa metalica sau o coada de lingura).

Respiratia artificiala poate fi efectuata in doua feluri:

– prima metoda se aplica cand cel ce efectueaza respiratia artificiala este singur.Accidentatul se aseaza cu spatele in sus,cu capul pe o mana,cu fata intr-o parte,iar cealalta mana de-a lungul capului;sub obraz este bine sa i se astearna o panza curata.Pe cat posibil trebuie sa i se scoata limba afara, fara a o tine cu mana.Persoana care acorda ajutorul se va aseza in genunchi deasupra accidentatului,cu fata spre capul acestuia,in asa fel incat coapsele accidentatului sa se gaseasca intre genunchii celui care acorda ajutorul.Se aseaza palmele pe spinarea accidentatului,pe coastele inferioare,apucandu-l lateral.Numarand ,,unu,doi,trei” , corpul persoanei care da ajutorul se va apleca treptat ininte in asa fel incat greutatea corpului sa se sprijine pe mainile intinse,si,in acest fel,se vor apasa coastele inferioare ale accidentatului (expiratie).Fara a dezlipi mainile de pe spinarea accidentatului,persoana care da ajutorul va reveni brusc in pozitia initiala (inspiratie).Dupa ce va numara ,,patru,cinci,sase” , persoana care da ajutorul se va apleca din nou cu greutatea corpului sau pe mainile intinse numarand ,,unu,doi,trei” etc.;

– a doua metoda se utilizeaza cand ajutorul este dat de doua personae.Se asaza accidentatul pe spate,punandu-i-se sub omoplati un pachet de haine in asa fel incat capul sa-i atarne inapoi.Trebuie sa i se scoata limba si sa i se mentina afara,tragand-o in jos pre barbie.Una dintre cele doua persoane se aseaza in genunchi langa capul accidentatului,apucandu-l de maini langa coate si se lasa incetisor pe partile laterale ale pieptului acestuia (expiratie).Numarand ,,unu,doi,trei” , ridica mainile accidentatului si i le da peste cap (inspiratie).Numarand ,,patru,cinci,sase” apasa din nou mainile pe piept.

• Executarea,exploatarea,intretinerea si repararea instalatiilor electrice se vor face numai de catre electricieni calificati.Electricienii care trebuie sa execute lucrari sub tensiune vor fi autorizati,in mod special de conducerea intreprinderii.

Persoanele care deservesc instalatiile electrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

– sa fie sanatoase din punct de vedere psihic;

– sa nu sufere de boli sau sa aiba infirmitati care i-ar putea stanjeni in activitatea lor;

– sa posede cunostinte profesionale si de tehnica a securitatii muncii si prevenire si stingere a incendiilor,corespunzatoare functiei ce o detin;

– sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate si sa poata acorda primul ajutor;

Pentru o buna insusire a cunostintelor de tehnica securitatii muncii,de prevenire si stingere a incendiilor,de scoatere de sub tensiune si de acordare a primului ajutor,personalul muncitor este supus urmatoarelor instructaje:

– instructajul introductive general, care se efectueaza la angajare (ca si cu ucenicii,elevii si studentii la efectuarea practicii).Durata acestuia poate fi intre 8 ore si 2 zile in functie de specificul intreprinderii.Dupa instructaj,se face o verificare a cunostintelor de protectia muncii al carei rezultat se mentioneaza in fisa individuala de protectia muncii;

– instructajul la locul de munca, care se efectueaza la locul unde a fost repartizata persoana nou incadrata (sau transferata).Durata instructajului va fi de cel putin 8 ore.Verificarea cunostintelor se face de catre seful ierarhic superior al celui ce a facut instructajul.Numai daca acestea au fost insusite in mod corespunzator persoana este admisa la lucru;

– instructajul periodic, care se efectueaza la locul de munca de catre conducatorul acestuia..Acesta se efectueaza la termenele fixate (o data la 16 luni in functie de natura locului de munca) sau in urmatoarele cazuri:

٠ daca lucratorul a suferit un accident de munca soldat cu incapacitate temporara;

٠ daca lucratorul a lipsit mai mult de 40 zile de la locul de munca;

٠ cand se modifica procesul tehnologic,conditiile de munca,cand se introduc utilaje si tehnici noi;

٠ cand s-au modificat Normele departamentale de protectie a muncii si cand se executa lucrari speciale,diferite de cele pe care lucratorul le executa in mod obisnuit.

3.1. NORME DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Activitatea in mediul exploziv obliga la luarea unor masuri care sa previna declansarea unei explozii sau a unui incendiu.Pentru aceasta,in functie de mediu,s-au stabilit o serie de masuri suplimentare ce trebuie respectate in mod deosebit.Cele mai importante dintre acestea sunt:

– se interzice folosirea in stare defecta a instalatiilor electrice si a receptoarelor de energie electrica de orice fel,precum si a celor uzate sau improvizate;

– se interzice incarcare instalatiilor electrice (cabluri,conducte,tablouri, transformatoare) peste sarcina admisa;

– se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductele de alimentare;

– se interzice agatarea sau introducerea pe/in interiorul panourilor,niselor, tablourilor electrice etc. a obiectelor de orice fel,precum si adapostirea de obiecte sau materiale in posturile de transformare sau distributie;

– se interzice folosirea instalatiilor electrice neprotejate,in raport cu mediul (etans la praf,la umezeala);

– se interzice executarea lucrarilor de intretinere si reparatii a instalatiilor electrice de catre personal necalificat si neautorizat;

– se interzice utilizarea lampilor portabile alimentate prin cordoane improvizate sau uzate;

– se interzice folosirea la corpurilor de iluminat a filtrelor de lumina (abajururi), improvizate din carton,hartie sau alte materiale combustibile;

– se interzice intrebuintarea radiatoarelor si a resourilor electrice in alte locuri decat cele stabilite si in conditii care prezinta pericol de incendiu;

– se interzice folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductelor electrice fara fisa,direct in priza;

– se interzice utilizarea receptoarelor de energie electrica (fiare de calcat, resouri,radiatoare,ciocane de lipit) fara luarea masurilor de izolare fata de elementele combustibile din incaperi;

– se interzice asezarea pe motoarele electrice a materialelor combustibile (carpa,hartie,lemn).

4. BIBLIOGRAFIE

Niculae Mira,Constantin Negus-Instalatii si echipamente electrice,Manual pentru clasele a XI-a si a XII-a,EDP BUCURESTI,1994

D.Comsa,S.Darie,V.Maier,M.Chindris-Proiectarea instalatiilor electrice industriale,EDP BUCURESTI,1979

I.Ionescu,C.Munteanu,Gh.Munteanu-executarea instalatiilor de joasa tensiune,Ed. Tehnica,BUCURESTI,1975

F.Pop,St.Dragan-Executia si exploatarea instalatiilor de joasa tensiune,Ed.Tehnica,Bucuresti,1984

Prof.dr.ing.Nastase Bichir s.a-Masini,aparate,actionari si automatizari,Manual pentru clasele a-XI-a si a-XII-a,licee industriale si scoli profesionale,EDP BUCURESTI,1995

Canescu T.,Rusescu V.,Voiosu M.-Tehnologia instalatiilor de lumina si forta,Manual pentru scoli profsionale,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1967

Ing.I.Brill,Ing.S.Dulberg,Ing.N.Schachter-Tehnologia lucrarilor de instalatii electrice de lumina si forta,EDITURA TEHNICA,Bucuresti,1958.

Legea privind securitatea si sanatatea in munca 316/2006 – ED. SITECH, Craiova, 2006

5. ANEXE