Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor

Indicativ I 22-99
Inlocuieste I 22-84

* PREVEDERI GENERALE
* DOMENIUL DE UTILIZARE SI CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE TUBURILOR
* PROIECTAREA CONDUCTELOR DE ADUCTIUNE SI RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE
* EXECUTAREA CONDUCTELOR DE ADUCTIUNE SI A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE
* PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DE ADUCTIUNE SI A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE
* VERIFICARI, INCERCARI SI PROBE IN VEDEREA PUNERII IN FUNCTIUNE A CONDUCTELOR DE ADUCTIUNE SI A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE
* PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII
* PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
* Anexa I: LISTA REGLEMENTARILOR TEHNICE
* Anexa II: LISTA CU NORMELE SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII SI/SAU COMPLEMENTARE
* Anexa III: LISTA PROCESELOR-VERBALE CONF. 'REGULAMENTULUI DE RECEPTIE A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI A INSTALATIILOR AFERENTE ACESTORA' (H.G. NR. 273/94)
* Anexa IV: PROCES-VERBAL
* Anexa V
* Anexa VI: PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR
* Anexa VII
* Anexa VIII
* Anexa IX: Model de ordin de lucru  pentru lucrari de exploatare si intretinere a retelelor de distributie

1. PREVEDERI GENERALE

1.1 Prevederile din prezentul normativ se aplica la proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si de canalizare ale localitatilor.

1.2. La realizarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si de canalizare ale localitatilor se pot utiliza tuburi din:

- fonta ductila (FD);

-  polietilena de inalta densitate (PEID);

-  poliester armat cu fibre de sticla si insertie de nisip (PAFSIN);

-  beton precomprimat (BP);

-  beton armat (BA);

-  beton simplu (BS);

-  gresie ceramica (GC).

1.3. La realizarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si de canalizare ale localitatilor, se pot utiliza tuburi si din alte materiale agrementate pentru alimentarea cu apa si pentru evacuarea apelor de canalizare.

1.4. Prevederile prezentului normativ se aplica la realizarea lucrarilor noi, precum si la refacerea, reabilitatea si modernizarea lucrarilor existente.

1.5. Prevederile prezentului normativ au caracter de recomandare, cu exceptia celor care se refera la cerintele de calitate, conform legii nr. 10/1995, care sunt obligatorii.

1.6. In cazul tronsoanelor de conducte amplasate in terenuri cu capacitate portanta redusa (maluri, namoluri, turba etc.), prin proiect se precizeaza masurile necesare in vederea asigurarii rezemarii corespunzatoare si a stabilitatii conductelor.

1.7. In pamanturi sensibile la umezire se respecta prevederile Normativului P.7.

1.8. In pamanturile agresive, pentru tuburile din fonta ductila, beton precomprimat, beton armat si beton simplu se aplica masuri de protectie anticoroziva exterioara, conform datelor producatorilor.

1.9. Nu fac obiectul prezentului normativ:

- proiectarea si executarea instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare din interiorul cladirilor;

- executarea retelelor de conducte subterane fara sapatura deschisa.

1.10. Tuburile din PEID si PAFSIN nu se utilizeaza la retelele amplasate in locuri in care in timpul exploatarii pot fi deteriorate prin lovire (atunci cand sunt montate aerian) si nu se poate asigura protectia impotriva loviturilor accidentale;

1.11. La tuburile din PEID si PAFSIN, pentru retelele montate ingropat in terenuri cu continut de substante agresive, se iau masuri de protectie conform datelor producatorilor.

2. DOMENIUL DE UTILIZARE SI CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE TUBURILOR

2.1. Tuburi din fonta ductila (FB)

Domeniul de utilizare

2.1.1. Tuburile, piesele de legatura si accesoriile din FD, montate ingropat sau aerian, se utilizeaza la transportul apei sub presiune, sau cu nivel liber, cu temperaturi intre 0^oC si 40^oC.

2.1.2. Tuburile, piesele de legatura si accesoriile sunt fabricate de regula:

 cu mufa la o extremitate si cu capat drept la cealalta;

 cu flanse la ambele capete;

 cu mufa si capete drepte speciale, zavorate, care pot prelua eforturi axiale;

2.1.3. Pentru tuburile din FD se folosesc numai armaturi din fonta si otel.

Caracteristici dimensionale

2.1.4. Valorile nominale ale diametrelor interioare ale tuburilor centrifugate, exprimate in milimetri, sunt egale cu numarul care exprima diametrul nominal Dn.

2.1.5. Diametrele nominale Dn standardizate ale tuburilor si pieselor de legatura, in fabricatie pentru apa potabila sau industriala sunt cuprinse intre 40 si 2000 mm.

2.1.6. Diametrele nominale Dn standardizate ale tuburilor si pieselor, in fabricatie, pentru ape uzate sunt cuprinse intre 100 si 1800 mm.

2.1.7. Lungimile standardizate ale tuburilor cu mufa si capat drept pentru alimentari cu apa sunt:

Abateri: - pentru lungimea standardizata 8,15 m - abatere ± 150 mm

            - pentru celelalte lungimi standardizate - abatere ± 100 mm

Alte lungimi se pot realiza prin acord cu producatorul.

2.1.8. Lungimile standardizate ale tuburilor cu flanse sunt:

2.1.9. Lungimile standardizate ale tuburilor cu mufa si capat drept pentru canalizare sunt:

Alte lungimi se pot realiza prin acord cu producatorul.

Caracteristicile fizico-mecanice

2.1.10. Tuburile si racordurile fabricate din fonta ductila conform SREN 545, au urmatoarele caracteristici:

2.2. Tevi din polietilena de inalta densitate (PEID)

Domeniul de utilizare

2.2.1. Tevile si racordurile din PEID se folosesc in sistemele de transport ale apei sub presiune sau cu nivel liber, ele se monteaza ingropat.

2.2.2. Atunci cand sunt montate aerian, conductele din PEID se amplaseaza numai in locurile unde este posibil sa se asigure protectie impotriva lovirilor si a radiatiei solare.

2.2.3. Conductele din PEID pot fi montate si in galerii edilitare, sub nivelul cablurilor, asigurandu-se o distanta pe verticala de minimum 0,50 m.

2.2.4. Pentru tuburile din PEID se folosesc armaturi din mase plastice, din fonta ductila, fonta cenusie sau otel.

Caracteristicile dimensionale

2.2.5. Caracteristica dimensionala de referinta pe baza careia se aleg tevile si racordurile din PEID este diametrul exterior al tronsonului tubului (cotat ca diametru nominale, Dn).

2.2.6. Corespunzator unui diametru exterior de teava, se produc diferite grosimi de perete grupate in serii unitare tipo-dimensionale. Elementul dimensional de referinta in cadrul unei serii unitare este raportul dimensional standard (SDR) exprimat prin relatia:

SDR = Diametrul nominal (valoare minima)/Grosime perete (valoare minima)

Acest raport este constant pentru seria unitara corespunzatoare.

Valorile medii uzuale ale acestui raport sunt:

SDR=6,0; 7,5; 9,0; 11,0; 14,0; 17,0; 21,0; 26,0; 33,0.

2.2.7. Gama uzuala de diametre pentru tevile din PEID este:

Dn = 16 mm pana la 1600 mm, cu clase de presiune cuprinse intre 3,2 si 16 bari;

Tevile pana la Dn 110 mm se livreaza fie in bare de lungimi diferite, fie in colaci.

2.2.8. Lungimile uzuale de livrare ale tevilor in bare sunt 6 m, 8 m si 12 m.

Caracteristici fizico-mecanice

2.2.9. Clasificarea marcilor uzuale de PEID, conform ISO 12162 si ISO 4427, utilizate in fabricatie, are la baza rezistenta minima echivalenta (MRS) si este ilustrata in tabelul urmator;

Rezistenta minima echivalenta (MRS) reprezinta rezistenta echivalenta a tubului, pentru care ruperea se produce dupa 50 de ani sau mai mult.

HDS = MRS/C, in care C este coeficientul de operare.

2.2.10. Coeficientul de operare ia in considerare conditiile de aplicare, pozare etc.

Valoarea minima a coeficientului de operare pentru aplicatii in domeniul alimentarii cu apa este C_min = 1,25.

2.2.11. Principalele caracteristici ale PEID sunt:

2.3. Tuburi din poliester armat cu fibra de sticla cu insertie de nisip (PAFSIN)

Domeniul de utilizare

2.3.1. Tuburile din PAFSIN se folosesc la transportul apei sub presiune, sau cu nivel liber, in domeniul alimentarilor cu apa potabila, industriala si la transportul lichidelor corozive si pentru canalizari.

Caracteristicile dimensionale

2.3.2. Tuburile din PAFSIN se fabrica in gama diametrelor nominale Dn 150 mm pana la Dn 2400 mm si la comanda speciala pana la Dn 3000 mm.

2.3.3. Lungimea standardizata de livrare este de 6,0 m.

2.3.4. Sistemul de imbinare se realizeaza prin mufe executate din tronsonul de conducta si prevazut cu garnituri EPDM (polimer de etilen propilena). Tuburile din PAFSIN se fabrica si cu sisteme de imbinare speciale.

Caracteristici fizico-mecanice

2.3.5. Conductele pot fi utilizate la presiuni de exploatare intre 4 si 25 bar, iar la comanda speciala pana la 35 bar.

2.3.6. Conductele se produc cu diferite grade de rigiditate, in functie de conditiile de exploatare, dupa cum urmeaza:

- rigiditate SN 2500 N/m², si se folosesc in principal pentru reabilitari de conducte vechi, prin introducerea celor noi in interiorul conductelor existente;

- rigiditate SN 5000 N/m², si se folosesc pentru sarcini medii, pentru conducte ingropate in terenuri mixte, pana la o adancime de 3 m si suprasarcina de trafic de 60 kN/roata.

- rigiditate SN 10000 N/m², si se folosesc pentru sarcini medii, pentru conducte ingropate in terenuri mixte pana la o adancime de 6 m si suprasarcina de trafic de 60 kN/roata;

In cazuri speciale (adancimi mult mai mari sau suprasarcini peste 60 kN/roata), se pot asigura tuburi cu rigiditati mai mari.

2.4. Tuburi de beton precomprimat (BP)

Domeniul de utilizare

2.4.1. Tuburile din BP se utilizeaza la aductiuni si retele de distributie sub presiune pentru alimentarea cu apa potabila, industriala si irigatii:

2.4.2. Tuburile BP nu se utilizeaza la:

- transportul apelor uzate;

- conductele pe care se prevad un mare numar de piese speciale (mai mult de 25 bucati pe km);

- conductele cu regim de lucru la presiuni mai mici decat presiunea atmosferica);

- conductele care transporta apa cu temperatura mai mare de 30^oC;

2.4.3. La realizarea conductelor se utilizeaza:

- tuburi de presiune din beton precomprimat de dimensiuni si presiuni conform STAS 7039;

- piese speciale din otel sau fonta de dimensiuni si presiuni corespunzatoare tuburilor utilizate;

- armaturi metalice (vane, compensatoare, hidranti, aerisiri, etc.)

Caracteristici dimensionale

2.4.4. Tuburile de beton precomprimat se fabrica intre dimensiunile de 100 mm si 1500 mm, diametru nominal.

2.4.5. Tunurile din beton precomprimat se produc pentru clasele de fabricatie: 7; 8,5; 10; 13; 16 si 19. Cifra caracteristica clasei de fabricatie (P_o) reprezinta presiunea interioara maxima la care tubul poate fi folosit, fara alte solicitari decat aceasta presiune si fara ca in peretii acestuia sa apara efortul de intindere.

2.4.6. Alegerea clasei de fabricatie, se face conform datelor producatorului.

2.5. Tuburi din beton armat (B.A.)

Domeniul de utilizare

2.5.1. Tuburile din beton armat se utilizeaza la:

- aductiuni pentru alimentari cu apa potabila si industriala, sub presiune sau cu nivel liber;

- canalizari cu nivel liber.

2.5.2. Tuburile din beton armat nu se utilizeaza in regim de lucru la presiuni mai mici decat presiunea atmosferica.

Caracteristici dimensionale

2.5.3. Tuburile din beton armat se fabrica intre dimensiunile de 800 mm si 2200 mm, diametrul nominal.

2.6. Tuburi din beton simplu (B.S.)

Domeniul de utilizare

2.6.1. Tuburile din beton simplu, circulare sau ovoide, se utilizeaza la:

- canalizarea cu nivel liber a apelor uzate si meteorice;

- transportul cu nivel liber a apei potabile sau industriale.

2.6.2. Tuburile din beton simplu prefabricate nu se utilizeaza la presiuni mai mici decat presiunea atmosferica.

2.6.3. La realizarea conductelor de alimentare cu apa potabila sau industriala care functioneaza cu nivel liber sau a canalelor si colectoarelor de canalizare care functioneaza cu nivel liber, se utilizeaza tuburi din BS si piese de imbinare cu inel de cauciuc.

Caracteristici dimensionale

2.6.4. Tuburile din beton simplu se fabrica intre dimensiunile de 100 mm si 1500 mm cele circulare, si intre 300 x 450 mm si 1000 x 1500 mm cele ovoide.

2.7. Tuburi din gresie ceramica (G.C.)

Domeniul de utilizare

2.7.1. Tuburile din gresie ceramica se utilizeaza la canalizarea cu nivel liber a apelor uzate agresive chimic, in limitele de agresivitate stabilite conform STAS 3050 'Gresie ceramica incercari fizice, mecanice si chimice'

2.7.2. Tuburile din gresie ceramica nu se utilizeaza la:

- conductele de refulare a apelor uzate;

- conductele cu regim de lucru in presiuni mai mici decat presiunea atmosferica.

2.7.3. La realizarea retelelor se utilizeaza:

- tuburi din gresie ceramica, conform STAS 1743;

- piese speciale din gresie ceramica, conform STAS 1743 'Ramificatii-dimensiuni' si Coturi-dimensiuni';

- piese speciale metalice izolate anticoroziv;

- armaturi metalice izolate anticoroziv sau din materiale anticorozive.

Caracteristici dimensionale

2.7.4. Tuburile din gresie ceramica se fabrica intre dimensiunile de 75 mm si 1000 mm, diametru nominal.

3. PROIECTAREA CONDUCTELOR DE ADUCTIUNE SI RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE

Generalitati

3.1. La proiectarea retelelor de alimentare cu apa a unei localitati se respecta prevederile S.R. 4163-1, SR 4163-2 si STAS 6819.

Proiectarea retelelor exterioare de canalizare se va face conform STAS 3051.

Determinarea cantitatilor de apa potabila si de combatere a incendiilor pentru localitati se face in conformitate cu SR 1343.

3.2. Clasa de importanta a retelelor de apa si canalizare se stabileste conform prevederilor SR 4163-1.

3.3. Amplasarea in plan si pe verticala a retelelor se face in conformitate cu prevederile STAS 8591-1 si SR 4163-1.

3.4. Adancimea de fundare a tuburilor nu poate fi mai mica decat adancimea de inghet, conform STAS 6054.

3.5. Calculul hidraulic al retelelor de alimentare cu apa si de canalizare se face conform STAS 4163-2 si STAS 3051 si/sau pe baza datelor producatorilor.

3.6. Verificarea de rezistenta a tuburilor se face prin compararea solicitarilor de rupere indicate de producatori, cu solicitarile maxime realizate din combinarea diverselor cazuri de incarcare, tinand seama de modul de rezemare a tuburilor si de tipul patului de fundare (nisip sau fundatii de beton).

Lucrare: Invertor comandat pentru reglarea vitezei unui motor asincron trifazat cu rotorul in scurt circuit Document online: Efectele campului electric asupra organismului - actioneaza asupra celulelor si organelor si organismului

3.7. Dimensionarea de rezistenta a retelelor se face dupa un calcul static prealabil, prin care se stabilesc solicitarile la care sunt supuse elementele de constructie.

3.8. Calculul static a retelelor ingropate cat si a celor supraterane pozate in galerii edilitare, traversari de vai, cursuri de apa sau cai de comunicatii se face luand in considerare incarcarile din SR 6819 care tine seama de gruparea prevazuta in STAS 10101.

3.9. La proiectarea retelelor de alimentare cu apa, in proiect se prevad masuri care sa limiteze efectul lovirii de berbec.

3.10. La proiectarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa se prevad:

- armaturi de inchidere (robinete) ventile de aerisire-dezaerisire - golire, hidranti de incendiu, fantani publice, cismele cu jet;

- camine pentru armaturi si bransamente;

- compensatoare de montaj sau pentru preluarea dilatarii;

- masive de ancoraje si masive pentru probe de presiune necesare pentru preluarea eforturilor axiale la conductele din fonta ductila si PAFSIN, cu mufe nezavorate si la conductele cu tuburi din beton;

- dispozitive de masura si control.

3.11. La proiectarea retelelor de canalizare exterioare se prevad, dupa caz, urmatoarele constructii accesorii:

- camine de vizitare;

- camere de intersectie;

- guri de scurgere;

- guri de zapada;

- camine de spalare.

3.12. In proiect, se stabilesc fazele determinante, cand lucrarile trebuie supuse verificarii de catre organele Inspectiei de Stat in Constructii, Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului conform Legii privind calitatea in constructii (Legea nr. 10/95).

Retelele cu tuburi din fonta ductila (FD)

3.13. Pentru calculul static al conductelor din FD se utilizeaza metodele de calcul specificate in norma europeana SREN 545, respectandu-se si/sau datele producatorilor.

Retelele cu tuburi din polietilena de inalta densitate (PEID)

3.14. Dimensionarea retelelor cu tuburi din PEID se face numai pe baza solicitarilor interioare, respectiv presiunea din conducta.

3.15. Pentru dimensionarea tevilor din PEID, se utilizeaza formula lui Lame pentru tevi subtiri.

P = 2 _ai / SDR - 1

in care:

P - presiunea maxima de lucru admisa in exploatare, in MPa

SDR - raportul dimensional standard

_ai - rezistenta admisibila la incovoiere in directie inelara, in MPa, care se manifesta in peretele tevii (rezistenta hidrostatica de proiectare HDS).

Retelele cu tuburi din poliester armat cu fibra de sticla cu insertie de nisip (PAFSIN)

3.16. Tuburile din PAFSIN se aleg conform datelor producatorilor.

Retelele cu tuburi din beton precomprimat

3.17. Tuburi din beton precomprimat se aleg in functie de clasele de fabricatie si a datelor producatorilor.

Retelele cu tuburi din beton armat (BA)

3.18. Stabilirea sarcinilor fundamentale si accidentale, in vederea alegerii tuburilor din beton armat, se face conform prevederilor STAS 10107.

Retelele cu tuburi din beton simplu (BS)

3.19. Stabilirea sarcinilor fundamentale si accidentale se face conform prevederilor STAS 3051 si STAS 816.

3.20. Verificarea de rezistenta a tuburilor se face prin compararea solicitarilor de rupere indicate in proiectele produselor cu solicitarile maxime, rezultate din combinarea diferitelor cazuri de incarcare, tinand seama si de tipul patului de fundare (nisip sau beton).

Retelele cu tuburi din gresie ceramica (GC)

3.21. Verificarea de rezistenta a tuburilor se face prin compararea solicitarilor de rupere, STAS 1743, cu solicitarile maxime, rezultate din combinarea diferitelor cazuri de incarcare, tinand seama si de tipul patului de fundare (nisip sau beton).

4. EXECUTAREA CONDUCTELOR DE ADUCTIUNE SI A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE

TRANSPORTUL, MANIPULAREA SI DEPOZITAREA

4.1. Transportul, manipularea si depozitarea tuburilor se face astfel incat acestea sa nu se deterioreze in timpul transportului, la incarcare, descarcare si la depozitarea pe santier sau in depozitele special amenajate.

4.2. Transportul se asigura cu vehicule dotate cu dispozitive sau elemente care sa asigure stabilitatea incarcaturii, integritatea, protectia la lovituri a tuburilor sau a izolatiei lor, evitarea frecarii de platformele de transport sau ghidaje.

4.3. Incarcarea si descarcarea se asigura cu dispozitive adecvate, utilizand cabluri metalice sau lanturi, invelite in cauciuc sau plastic, care sa nu deterioreze protectia interioara sau exterioara a capetelor care se imbina si sa impiedice frecarea de ghidaje sau de sol etc.

4.4. Depozitarea tuburilor, pieselor de imbinare si a accesoriilor se face pe diametre in stive omogene, stabile, pe suprafete plane, cu palete, suporti si/sau distantieri, amplasate in exterior sub copertine sau in magazii pe inaltime si la temperaturi conforme cu datele producatorilor.

4.5. Tuburile se descarca direct din mijloacele de transport de-a lungul transeei cu respectarea urmatoarelor reguli:

- descarcarea cat mai aproape de transee pentru a se evita manevre ulterioare suplimentare;

- descarcarea pe partea opusa depozitelor de pamant rezultate din sapatura, astfel incat sa poata fi usor coborate peste marginea transeei pentru pozarea lor;

- respectarea distantelor prevazute in normele de protectie a muncii;

- asezarea tuburilor pe generatoare, fara sa se sprijine pe mufe sau pe capetele drepte.

Transportul, manipularea si depozitarea tuburilor din fonta ductila (FD)

4.6. Transportul tuburilor din fonta ductila se efectueaza cu ajutorul vehicolelor cu platforme, tuburile fiind impanate sau ancorate pentru reducerea riscurilor de deterioare in timpul transportului.

4.7. Vehicolele trebuie sa fie corespunzatoare transportului si operatiunilor de incarcare-descarcare a tuburilor si pieselor de imbinare din fonta ductila.

Se respecta urmatoarele reguli de baza:

- evitarea oricarui contact intre elementele de conducte si suprafetele metalice;

- evitarea oricarui contact direct ale tuburilor cu planseul remorcii prin asezarea de scanduri de lemn pe platforma;

- asigurarea incarcarii si descarcarii tuburilor in conditii de siguranta, folosindu-se chingi textile sau carlige acoperite cu materiale care sa nu deterioreze tuburile;

- fixarea incarcaturii cu ajutorul unor chingi textile si a unor sisteme de extensoare cu levier.

4.8. La manevrarea tuburilor se evita:

- tararea tuburilor pe sol pentru a nu se degrada izolatia exterioara;

- caderea tuburilor pe sol, chiar interpunand elemente elastice;

- depozitarea tuburilor in locuri cu factori de risc de lovire, izbire etc.;

- depozitarea tuburilor pe pietre mari sau instabile.

4.9. La manevrarea si transportul tuburilor cu izolatie speciala la exterior, se respecta masurile prevazute de furnizor.

4.10. Depozitarea pe santier a tuburilor, pieselor de legatura si a accesoriilor trebuie sa permita gestionarea acestora si facilitarea operatiilor de manevrare, tinand seama de urmatoarele:

- suprafata de depozitare trebuie sa fie plana;

- trebuie sa se evite terenurile mlastinoase, solurile miscatoare, solurile corozive;

- tuburile se depoziteaza pe diametre in stive omogene si stabile, urmand un plan rational de stocare;

- folosirea intercaloarelor (suporti sau distantieri) din lemn (scanduri, coltari);

- reducerea la minim a duratei de depozitare;

- pentru tuburile cu izolatii speciale, se respecta datele producatorilor.

4.11. Tuburile livrate in pachete se depoziteaza in stive pe intercaloare de 80 x 80 x 2600 mm, cu trei sau patru pachete pe rand si nedepasind o inaltime de stocare de 2,50 m. Se controleaza periodic starea pachetelor, in special starea si tensiunea fier-balotului, ca si stabilitatea generala a stivelor.

Transportul, manipularea si depozitarea tuburilor din polietilena de inalta densitate (PEID)

4.12. Tuburile din PEID se livreaza si se transporta orizontal, in pachete ambalate, pentru diametrele de la Dn>110 mm, iar pentru Dn110 mm in colaci sau pe tamburi. In timpul anotimpului calduros, tuburile, racordurile si piesele din PEID se transporta acoperite cu prelate.

4.13. Tuburile din PEID cu Dn>110 mm se aseaza in stive cu inaltimea maxima de 1,5 m.

4.14. Tuburile din PEID se depoziteaza in magazii sau locuri acoperite si ferite de soare. Depozitarea se face pe suprafete orizontale betonate sau balastate, folosindu-se palete. Se respecta prevederile legale privind depozitarea materialelor combustibile.

4.15. Piesele de legatura si accesoriile se depoziteaza in rafturi, pe sortimente si dimensiuni.

4.16. Este interzisa tararea sau rostogolirea tuburilor din PEID, manevrandu-se numai prin ridicare.

4.17. Pentru transportul tuburilor se folosesc camioane cu platforme, care sa asigure materialele impotriva eventualelor deteriorari.

4.18. In timpul transporturilor se recomanda protejarea tuburilor impotriva caderilor pe pietris sau gudroane.

4.19. Pe santier, tuburile se stocheaza pe suprafete plane si amenajate (fara pietre iesite in afara). Pentru stocarea mai lunga este indicat sa se evite contactul direct cu solul, folosind palete.

4.20. Colacii din PEID se stocheaza de preferinta culcati. In acest caz, suprapunerea colacilor nu va depasi inaltimea de un metru.

4.21. Pentru tuburile infasurate pe tamburi asezati pe suprafete plane este obligatorie sprijinirea de o parte si de alta a tamburului, atat pentru ambalajele pline cat si pentru cele goale. Pe santier sprijinirea se poate realiza cu ajutorul penelor sau a caramizilor.

4.22. In timpul transportului cu camionul tamburul se aseaza astfel incat sa se sprijine in patru puncte de platforma si totodata, legat cu chingi, pentru ca eforturile sa se exercite asupra tamburului si nu asupra tubului.

4.23. Legarea in chingi a tubului, infasurat pe tambur, realizata strat cu strat, se pastreaza pana la utilizarea pe santier. In caz de utilizare partiala extremitatea exterioara libera, se ancoreaza inainte de orice manevrare.

Transportul, manipularea si depozitarea tuburilor din poliester armat cu fibre din sticla si insertie de nisp (PAFSIN)

4.24. Tuburile din PAFSIN nu trebuie sa suporte sarcini de impact, fiind coborate fara a se lasa sa cada. Manipularea tuburilor trebuie realizata astfel incat acestea sa nu fie rostogolite sau tarate pe teren dur sau cu pietre care pot produce deteriorari.

4.25. Tuburile standard din PAFSIN sunt livrate cu piesele de legatura corespunzatoare. Tipul de ambalare depinde de mijlocul de transport (rutier, ferorviar sau naval). Tuburile din PAFSIN sunt de obicei ambalate astfel ca sa mentina tuburile intr-o pozitie care sa asigure sprijinirea pe generatoare si sa le protejeze impotriva sarcinilor exterioare.

4.26. La expedierea tuburilor cu diametre diferite, se poate utiliza 'telescoparea' (tuburile cu diametrul mai mic sunt introduse in interiorul celor cu diametrul mai mare), prevazandu-se, dupa caz, pene pentru fixare. Descarcarea tuburilor pe santier (scoaterea unora din celelalte) trebuie sa se faca astfel incat sa se evite orice deterioare a suprafetelor atat ale tuburilor cu diametrul mai mic, cat si a celor cu diametrul mai mare. Inainte de descarcarea tuburilor, trebuie sa se asigure personalul necesar si echipamentul mecanic corespunzator.

4.27. Pentru ridicarea tuburilor din PAFSIN nu se folosesc suportii de lemn ai cadrelor in care se transporta tuburile. Nu se permite folosirea carligelor pentru ridicarea tuburilor de la capete.

4.28. Depozitarea tuburile din PAFSIN se face asemanator cu depozitarea tuburilor din PEID, drepte, conform prevederilor art. 4.13 si 4.14.

Transportul, manipularea si depozitarea tuburilor din beton precomprimat (BC)

4.29. Transportul, manipularea si depozitarea tuburilor din beton precomprimat se face in conformitate cu prevederile STAS 7039.

Transportul, manipularea si depozitarea tuburilor din beton armat (BA)

4.30. Transportul, manipularea si depozitarea tuburilor din armat, se face in conformitate cu prevederile STAS 9530.

Transportul, manipularea si depozitarea tuburilor din beton simplu (BS)

4.31. Transportul, manipularea si depozitarea tuburilor din beton simplu se face in conformitate cu prevederile STAS 816.

4.32. Tuburile vor fi asezate in zona de lucru de-a lungul santului, astfel incat sa reazeme pe talpa (in cazul tuburilor cu talpa) sau pe generatoare in cazul tuburilor cu mufa.

Transportul, manipularea si depozitarea tuburilor din gresie ceramica (GS)

4.33. Transportul, manipularea si depozitarea tuburilor din gresie ceramica, se face in conformitate cu prevederile STAS 1743.

TRASAREA LUCRARILOR SI EXECUTAREA SAPATURILOR

4.34. Trasarea pe teren a conductelor se face conform prevederilor STAS 9824-5.

4.35. Executia transeelor pentru pozarea conductelor se face cu respectarea prevederilor proiectului, a normelor de protectie a muncii in constructii, a conditiilor locale de teren, precum si a datelor producatorilor.

4.36. Sapatura la transee se constituie patul de pozare (definit conform SR 4163-3) se executa exclusiv manual si cu putin timp inainte de montarea tuburilor, pentru a evita inmuierea terenului prin apa de ploaie sau de infiltrare.

4.37. Patul de pozare, precum si gradul de compactare al acestuia se stabilesc pe baza datelor producatorilor.

4.38. Pentru pozarea tuburilor, in vederea respectarii pantei longitudinale, se poate adopta una din urmatoarele metode:

- jaloane de nivel (teuri);

- nivele cu luneta;

- aparate cu laser

4.39. Transeele se executa pe traseul, latimea panta si adancimea indicate in proiect.

4.40. Sprijinirea peretilor transeei se face conform prevederilor din proiect cu recomandarea ca elementele de sprijinire sa fie astfel fixate incat sa permita montarea elementelor de conducta, fara pericol de prabusire a malurilor.

4.41. Fundul transeei trebuie sa respecte panta si adancimea indicata in proiect. In caz de teren instabil, prin proiect se specifica lucrarile suplimentare pentru realizarea unei fundatii stabile.

4.42. La fundul transeei se realizeaza un pat de pozare cu o grosime conform datelor producatorului. In solul nisipos, se poate profila fondul transeii fara a mai fi nevoie sa se realizeze un pat de pozare. Se recomanda ca circa 2 cm din patul de pozare sa ramana necompactati, astfel incat tubul sa se aseze pe pat.

4.43. Materialul pentru patul de pozare se selecteaza cu grija, astfel incat sa raspunda cerintelor din proiect, recomandandu-se folosirea numai de material granular. Nu se folosesc materiale din soluri organice sau soluri cu granulatie fina, cu plasticitate de la medie la mare.

4.44. Suprafata patului de pozare trebuie sa fie continua, neteda si sa nu contina particule mari care pot produce incarcari punctiforme asupra tubului.

4.45. Respectarea unghiului de rezemare a conductei pe patul de pozare si realizarea umpluturii in zona speciala sunt obligatorii la conductele din PEID, PAFSIN si beton simplu.

4.46. Se asigura rezemarea conductei pe toata lungimea acesteia, respectandu-se panta de montaj proiectata si iau masuri impotriva alunecarii in cazul pantelor pronuntate.

4.47. Executarea patului de pozare si montarea conductelor se vor face numai in absenta apei.

4.48. Se evita inundarea accidentala a transeelor cand conducta este montata si neacoperita, situatie care poate conduce la flotarea conductei.

4.49. Pana la efectuarea probei de presiune, se face o umplutura partiala lasand imbinarile libere pentru a se controla etanseitatea acestora.

4.50. Schimbarile de directie se executa in functie de materialul conductei si de sistemul de imbinare, prin:

- montarea curbelor prevazute in proiect;

- montarea tuburilor inclinate in mufe pana la unghiul maxim admis de producator;

- folosirea capacitatii de curbare a tevilor din PEID

4.51. Pentru adancimea santului pana la 5,00 m, in care se pozeaza tuburile din beton sau beton armat, se recomanda urmatoarele latimi de sant:

- la sapaturi cu taluz, latimea fundului va fi: D_exterior + 50 cm;

- la sapaturi verticale, latimea fundului va fi: D_exterior + 80 cm, exclusiv grosimea sprijinilor.

Pentru tuburile din alte materiale, latimea santurilor se stabileste pe baza datelor producatorilor.

4.52. Pentru adancimea santului mai mare de 5,00 m, latimea santului se determina pe baza tehnologiei adoptate pentru executie.

4.53. In dreptul mufelor se adanceste sapatura, realizandu-se groapa cu lungimea si adancimea calculata in functie de dimensiunile mufei.

4.54. In terenuri stancoase sau cu portanta redusa, la montarea tuburilor, se prevede executarea unei sapaturi mai adanci, sub cota de pozare si se umple cu nisip sau balast compact, respectandu-se conditiile de pozare prevazute de SR 4163-3.

4.55. Ultimul strat de sapatura a transeii, de aproximativ 25 cm in cazul terenurilor argiloase, se executa cu putin timp inainte de montarea tuburilor, pentru a evita inmuierea acestuia prin apa de ploaie sau de infiltratii.

4.56. In cazul terenurilor cu apa subterana, ultimul strat de sapatura se executa obligatoriu concomitent cu epuizarea apelor sub cota de pozare a tuburilor.

4.57. Pe durata executiei, conductele trebuie protejate impotriva patrunderii corpurilor straine, prin dopuri, panouri, flanse oarbe.

4.58. Armaturile grele se vor sprijini, de regula, pe masive de rezemare, iar montarea acestora se face fara a supune conductele la eforturi.

LANSAREA TUBURILOR

4.59. Verificarea dimensiunilor si caracteristicilor tuburilor se face atat la primirea acestora pe santier, cat si la depozitarea pe marginea santului. Verificarea are ca obiect: aspectul, dimensiunile tuburilor, eventualele degradari din transport sau manevrari anterioare.

4.60. Verificarile pe santier se efectueaza cu sabloane speciale si se refera in special la extremitatile tubului, in scopul realizarii corecte a imbinarii. Verificarea pe santier nu scuteste producatorii de obligatia verificarii tuburilor.

4.61. Lansarea in transee a tuburilor se face astfel incat sa se evite orice ciocnire a acestora.

4.62. Nu se utilizeaza cabluri sau lanturi neprotejate. Se recomanda folosirea chingilor late, evitandu-se astfel deteriorarea stratului superficial al tuburilor. Pentru dirijarea tuburilor grele se pot folosi funii legate de capetele tubului.

4.63. In functie de conditiile de montare, de greutatea tuburilor si de utilajele utilizate, prin proiect, se prevede modul de lansare a tuburilor, in functie de felul transeii si a tehnologiei de sprijinire a peretilor.

4.64. Tuburile cu diametrul mai mare de 400 mm se trag pe orizontala (pe fundul transeii) cu ajutorul unor carucioare.

IMBINAREA TUBURILOR

Imbinarea tuburilor din fonta ductila (FD)

4.65. Imbinarea tuburilor din fonta ductila se realizeaza

cu mufe:

- automate, tuburi si racorduri cu Pn de la 60 la 600;

- mecanice, tuburi si racorduri cu Dn de la 60 la 1000;

- zavorate, tuburi si racorduri cu Dn de la 60 la 1000;

cu flanse:

- flanse libere (orientabile) pentru racorduri cu Dn de la 60 la 600

- flanse fixe pentru tuburi cu Dn de la 60 la 1000 si racorduri cu Dn de la 700 la 1000.

4.66. Imbinarile cu mufe automate se realizeaza prin introducerea capatului drept al unui tub in mufa altui tub cu o forta de impingere proportionala cu diametrul tubului.

Etansarea imbinarii este asigurata de inelul de elastomeri care se monteaza intr-un lacas din interiorul mufei tubului. Se recomanda fixarea inelului de etansare, inainte de montarea tubului pe pozitie.

4.67. Imbinarile cu mufe mecanice se utilizeaza in situatiile in care impingerea tubului in mufa este greu de realizat (subsoluri, aglomerate, galerii etc.).

Etanseitatea la imbinarile cu mufe mecanice este asigurata prin comprimarea axiala a unui inel de imbinare din elastomeri prin intermediul unei contraflanse si a unor buloane ce se sprijina pe gulerul exterior al mufei. Caracteristicile sale principale sunt:

- realizarea fara efort a montajului;

- posibilitatea de orientare a pieselor;

- joc axial si devierea unghiulara

Imbinarile cu mufe mecanice se utilizeaza la conducte ingropate sau aeriene.

4.68. Imbinarile cu mufe zavorate asigura fortele axiale din conducte.

Asamblarea imbinarilor zavorate se realizeaza prin introducerea capatului drept intr-o mufa si montarea sistemului de zavorare constituit dintr-un inel si o contraflansa fixata cu buloane.

4.69. La conductele executate din tuburi cu mufe, automate si mecanice, punctele prevazute cu dispozitive de inchidere (robinete, clapete, flanse-oarbe etc.) precum si schimbarile de directie se considera puncte fixe. In aceste puncte se prevad constructii corespunzatoare de ancoraj, tinandu-se seama de presiunea de proba a conductei.

4.70. La schimbarile de directie, ramificatii, capete de conducte, reductii etc., pentru preluarea eforturilor suplimentare la conducte cu mufe automate si mecanice se executa masive de ancoraj conform prevederilor proiectului.

4.71. Imbinarile cu flanse sunt constituite din doua flanse care se strang cu buloane ale caror numar si dimensiuni depind de Pn si Dn. Etanseitatea este asigurata prin compresiunea axiala a unei garnituri din elastomeri prin strangerea buloanelor.

Imbinarile cu flanse se prevad in lucrarile de suprafata si in spatii vizitabile (camere de robinete, galerii tehnice, statii de pompare, rezervoare etc.).

Montarea conductelor din polietilena de inalta densitate (PEID)

4.72. Pozarea tuburilor in transee se realizeaza in ondulatii, cu scopul de a compensa dilatarea acestora.

4.73. Imbinarea tuburilor si racordurilor din polietilena se face uzual prin sudura sau cu flanse.

4.74. Sudura se poate executa in doua moduri:

- cap la cap cu disc (oglinda) cu rezistenta, o sudura prin fuziunea capetelor;

- cu termoelemente pentru sudura pieselor electrosudabile (mansoane, coliere de priza);

4.75. Sudura cap la cap cu disc, cu rezistenta electrica consta din pregatirea si apoi incalzirea pieselor de asamblat (tub/tub, tub/racord, racord/racord) cu ajutorul unui disc cu rezistenta in zona de sudura, la temperatura necesara si din aplicarea asupra acestora a unei presiuni (presare) necesare, sudura realizandu-se omogena, fara aport suplimentar de material.

4.76. Sudura cu termoelemente a pieselor (mansoane, coliere de priza) consta in pregatirea si apoi electrosudarea pieselor (mansoane, coliere de priza) pe tub cu ajutorul rezistentelor incorporate in piese.

4.77. Realizarea sudurii cap la cap sau cu termoelemente, conditiile in care se executa si aparatura utilizata trebuie sa corespunda datelor producatorilor.

4.78. Imbinari cu flanse se utilizeaza pentru intercalarea armaturilor la conductele de PEID (frecvent robinete), in care caz se sudeaza la conducta o piesa cu flanse. Se recomanda folosirea mansonului electrosudabil, pentru sudarea piesei cu flanse.

4.79. Este obligatorie corelarea flanselor metalice aditionale cu cele ale armaturilor, in functie de presiunea de calcul a conductei.

Imbinarea tuburilor din poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip (PAFSIN)

4.80. Tuburile din PAFSIN se livreaza in lungime standard de 6 m si se furnizeaza in general cu piesa de racord corespunzatoare la unul din capete.

4.81. Se recomanda ca avansarea sapaturilor sa se execute corelat cu montarea tuburilor.

4.82. Pentru respectarea prevederilor proiectului privind montarea armaturilor si a pieselor speciale, tuburile din PAFSIN pot fi taiate la lungimea necesara.

4.83. Inainte de coborarea tubului in transee in timpul instalarii, se realizeaza o groapa de imbinare (sau clopot) in dreptul racordarii, pentru a permite asamblarea corespunzatoare a imbinarii, astfel ca greutatea conductei sa fie preluata de corpul conductei si nu de racord.

4.84. Pentru imbinari unde nu se pot folosi piesele de racord obisnuite, se pot folosi:

- piesa de racord tip Gibault pentru PAFSIN;

- manson dublu de imbinare;

- coliere de racord.

4.85. Imbinarile tip Gibault constau dintr-un manson, doua flanse, doua inele de cauciuc, buloanele si piulitele necesare. Pentru montare se ajusteaza mansonul astfel incat sa fie plasat central peste capetele de tub. Se trag flansele Gibault si inelele de cauciuc pana la manson, se introduc buloanele si se insurubeaza piulitele care comprima inelele de cauciuc pe capetele mansonului din conducta si capatul drept al piesei de legatura.

4.86. Imbinarea cu manson dublu consta din doua semicoliere din fonta incorporand doua inele din cauciuc mulat, care stranse impreuna asigura etansarea.

4.87. Colierele de racord nu se dezasambleaza inainte de folosire, slabindu-se buloanele, pentru a permite ca racordul sa alunece pe capetele drepte. Ambele capete drepte trebuie sa fie marcate cu o linie pe circumferinta, pentru a permite ca racordul sa fie amplasat central peste imbinare.

Imbinarea tuburilor din beton precomprimat (BP)

4.88. Pentru realizarea imbinarii, primul tub cu mufa se aseaza pe toata lungimea lui inclusiv mufa, pe fundul sapaturii, iar al doilea se suspenda pe chingi pe toata durata executarii si verificarii imbinarii.

4.89. Inainte de montare, se verifica starea garniturii de cauciuc care nu trebuie sa prezinte bavuri, fisuri, goluri aparente, zone arse etc. si se curata interiorul mufei si capatul drept al tubului cu care se face imbinarea, dupa care se monteaza garnitura de cauciuc pe capatul drept al tubului.

Capatul drept al tubului suspendat se apropie pana la distanta de circa 1 cm de mufa tubului asezat pe pamant, se centreaza si se introduce in mufa.

4.90. Impingerea tubului suspendat in mufa tubului asezat pe pamant se face cu o pereche de scripeti de tractiune cu lant sau cabluri, evitandu-se ciocnirea sau lovirea tuburilor.

In timpul montarii unui tub, cele doua tuburi anterioare raman ancorate de dispozitivul de tragere.

4.91. Pe parcursul executarii imbinarii se urmareste ca garnitura sa ruleze in mufa in mod egal pe toata lungimea ei.

In cazul in care se constata ca garnitura nu se ruleaza uniform, se scoate tubul suspendat si se repeta operatia de imbinare.

Imbinarea tuburilor din beton armat (BA)

4.92. Imbinarea tuburilor din beton armat se realizeaza ca la tuburile din beton precomprimat, conform prevederilor de la articolele 4.88-4.91.

Imbinarea tuburilor din beton simplu (BS)

4.93. Imbinarea tuburilor din beton simplu se realizeaza ca la tuburile din beton precomprimat, conform prevederilor de la articolele 4.88-4.91.

4.94. Tuburile cu diametrul mai mic de 400 mm pot fi impinse in mufa tubului asezat pe pamant cu o parghie si doi scripeti de tractiune, dispusi cate unul pe fiecare parte laterala a tubului. In zona de contact a bratului de parghie se pune o scandura, pentru evitarea degradarii tubului.

Imbinarea tuburilor din gresie ceramica (GC)

4.95. In cazul imbinarilor uscate, a tuburilor cu garnituri speciale de cauciuc sau din rasini sintetice (poliesteri si poliuretani), se face ca la tuburile din beton simplu, conform prevederilor articolelor 4.93 si 4.94.

4.96. In cazul imbinarii tuburilor in sistem umed, realizata cu franghie gudronata si bitum turnat la cald, sau cu chituri speciale, se da atentie centrarii tuburilor in vederea realizarii etanseitatii pe toata zona imbinarii.

4.97. Tipul de imbinare si marca chitului folosit (in cazul etansarilor umede) se stabileste prin proiect in functie de caracteristicile apei transportate si a terenului in care se amplaseaza conducta.

5. PROBA DE PRESIUNE A CONDUCTELOR DE ADUCTIUNE SI A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA SI DE CANALIZARE

Proba de presiune a conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa

5.1. Proba de presiune a conductelor se executa conform prevederilor SR 4163-3 si STAS 6819.

5.2. Inainte de punerea in functiune, conductele se supun urmatoarelor incercari de presiune:

- incercarea pe tronsoane a conductelor;

- incercarea pe ansamblu a conductelor.

Incercarile la presiune a conductelor se fac numai cu apa.

5.3. Proiectele pentru conducte precizeaza conditiile de efectuare a probei de presiune, avand in vedere tipul conductei, reglementarile tehnice specifice in vigoare si prevederile producatorului de material.

5.4. Tronsonul de proba nu va depasi 500 m. Lungimea acestuia poate fi mai mare la propunerea antemasuratorului, cu acordul beneficiarului.

5.5. Se supun la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:

- au montate toate armaturile;

- s-a realizat o acoperire partiala a conductei lasandu-se imbinarile libere;

- s-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axiale;

5.6. Inainte de umplerea tronsonului cu apa, se inchid capetele tronsonului cu capace asigurate, sprijinite, conform detaliilor prevazute in proiect.

Nu se folosesc robinete ca piese de inchidere a capetelor tronsoanelor supuse probei.

Umplerea tronsonului cu apa se face prin punctul cel mai de jos al acestuia dupa ce, in prealabil, s-au deschis robinetele de aerisire prevazute in punctele inalte si care se inchid treptat, numai dupa ce prin robinetele respective se evacueaza apa fara aer.

5.7. Presiunea de proba se masoara si se realizeaza in punctul cel mai coborat al retelei. Se vor utiliza pompe cu piston.

5.8. Proba de presiune pentru conductele din PEID si PAFSIN se face conform datelor producatorilor.

5.9. Presiunea de proba si durata de proba se stabilesc prin proiect avandu-se in vedere prevederile de la punctele 5.1. si 5.3.

5.10. Pentru verificarea presiunilor obtinute se monteaza manometre la toate punctele caracteristice ale tronsonului (capete, puncte inalte si joase, ramificatii, camine).

5.11. Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp racoros, dimineata sau seara, pentru ca rezultatele sa nu fie influentate de variatiile mari de temperatura.

5.12. Proba se considera reusita pe tronsonul respectiv, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- la examinarea vizuala sa nu prezinte scurgeri vizibile de apa, pete de umezeala pe tuburi si in special in zona mufelor, la imbinari;

- pierderea de presiune sa nu depaseasca valorile prevazute in proiect.

5.13. Dupa terminarea probei pe tronson, acesta se umple cu pamant si se executa legatura cu tronsonul adiacent, probat anterior, imbinarile intre tronsoane ramanand descoperite pana la proba generala a conductei de aductiune.

5.14. Incercarea definitiva, pe ansamblul conductei se face in regim de functionare a acesteia, prin observarea timp de 2 ore a imbinarilor dintre tronsoane, care nu trebuie sa prezinte pierderi vizibile de apa.

5.15. Probele de presiuni se executa numai la temperaturi minime de 5^oC, prognozate pe o durata de 3 zile.

5.16. In cazul cand proba de presiune nu este corespunzatoare se iau masuri de remediere necesare si se reface proba de presiune.

Incercarea de etanseitate a retelelor de canalizare

5.17. Incercarea de etanseitate a retelelor de canalizare se efectueaza conform STAS 3051.

5.18. Incercarea de etanseitate se executa pe tronsoane, maxim
500 m.

5.19. Inainte de incercarea de etanseitate se efectueaza:

- umpluturile partiale lasandu-se imbinarile libere;

- inchideri etanse a tuturor orificiilor;

- blocarea extremitatilor si a punctelor susceptibile de deplasare in timpul probei

5.20. Retelele de canalizare din beton se mentin pline cu apa cel putin 24 ore inainte de efectuarea probei de presiune.

5.21. Pierderile de apa admisibile la incercarea de etanseitate se prescriu in proiect avandu-se in vedere si prevederile STAS 3051.

5.22. In cazul cand proba nu reuseste se iau masuri de remediere si se reface proba.

6. VERIFICARI, INCERCARI SI PROBE IN VEDEREA PUNERII IN FUNCTIUNE A CONDUCTELOR DE ADUCTIUNE SI A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

6.1. Verificarile, incercarile si probele punerii in functiune se fac la conductele noi si la inlocuire de conducte.

Acestea se pot efectua la intreaga retea prevazuta in documentatia de investitie, sau pe tronsoane de conducte ce pot fi puse in functiune.

6.2. Verificarile, incercarile si probele se executa conform Legii 10/1995, privind calitatea constructiilor, Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94), STAS 4163 si altor reglementari specifice.

6.3. Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica:

- concordanta lucrarilor executate cu proiectul;

- caracteristicile robinetelor, hidrantilor, golirilor, ventilelor de aerisire-dezaerisire, reductoarelor de presiune, clapetelor, altor armaturi etc.;

- pozitia hidrantilor si a vanelor ingropate;

- pozitiile si executia caminelor, echiparea acestora;

- protectia anticoroziva si termoizolatiile, unde este cazul;

- calitatea sudurilor si a imbinarilor;

- executia masivlor de ancoraj.

6.4. Proba de presiune, spalarea si dezinfectarea conductelor se executa conform prevederilor STAS 4163-3, STAS 3051 si caietelor de sarcini intocmite de proiectant in conformitate cu prevederile producatorului de materiale.

Verificari si probe dupa efectuarea probei de presiune

6.5. Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele verificari si probe:

- intocmirea procesului-verbal a probei de presiune;

- umplerea transeii in zona imbinarilor;

- umplerea transeii;

- verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;

- refacerea partii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect;

- refacerea trotuarelor;

- refacerea spatiilor verzi;

- executarea marcarii si reperarii retelelor conform STAS 9570/1.

6.6. Inainte de executia umpluturilor la cota finala se executa ridicarea topografica detaliata a conductei (plan si profil in lung) cu precizarea robinetelor ingropate, caminelor (echiparea acestora), hidrantilor, bransamentelor etc.

Releveele retelelor se anexeaza Cartii Conductei si se introduc in Sistemul Geografic Informational (acolo unde exista) detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu apa al localitatii.

6.7. Inainte de punerea in functiune, se face spalarea si dezinfectarea retelei, conform normelor specifice. Punerea in functiune a retelei se face de catre personalul unitatii de exploatare a retelelor, asistat de constructor, conform prevederilor STAS 4163-3, art. 4.1.

Receptia lucrarilor

6.8. Receptia reprezinta actiunea prin care investitorul accepta si preia lucrarea, aceasta putand fi data in functiune, certificandu-se faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile conform prevederilor contractuale si ale documentatiei de executie.

6.9. Receptia conductelor pentru alimentare cu apa rece a consumatorilor din localitati se efectueaza atat la lucrari noi, cat si la inlocuiri sau devieri locale de conducte.

6.10. Receptia se face conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, 'Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora' (HG nr. 273/94) si altor reglementari specifice.

6.11. Etapele de realizare a receptiei sunt:

- receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract;

- receptia finala - dupa expirarea perioadei de garantie prevazuta in proiect.

Cartea tehnica a constructiei

6.12. Documentele tehnice privind proiectarea, executarea, receptia, precum si comportarea in timpul exploatarii instalatiilor si anexelor aferente se cuprind in cartea tehnica a constructiei.

6.13. Cartea tehnica a constructiei se intocmeste conform 'Normelor de intocmire a cartii tehnice a constructiei' din 'Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii (mentionat la art. 6.7.3).

7. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII

7.1. In toate operatiile de executie a conductelor de aductiune si retelelor de alimentare cu apa si de canalizare se respecta cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii.

7.2. Conducatorii unitatilor de executie, precum si reprezentantii beneficiarului care urmaresc realizarea lucrarilor, au obligatia sa aplice toate prevederile legale privind protectia muncii: 'Legea 90/1996' - a protectiei muncii si 'Normele metodologice de aplicare', 'Normele generale de protectie a muncii' elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii - 1966, 'Normele specifice de securitate a muncii' precizate in anexa II, precum si Ordinul nr. 9/N/15.03.93 al MLPAT - 'Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii'.

7.3. Principalele masuri si actiuni pentru asigurarea protectiei, sigurantei si igienei muncii sunt:

- luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de securitate a muncii;

- realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de exploatare si intretinere si consemnarea acestora in fisele individuale sau alte formulare specifice, semnate individual;

- controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intreg personalul;

- verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii;

- pe toata durata executiei, in lungul conductelor trebuie asigurata o zona de lucru si de protectie. Latimea acestor zone se stabileste functie de tipul si diametrul conductei si de conditiile locale;

- in interiorul zonei de lucru si de protectie nu este permis accesul persoanelor si al utilajelor straine de santier. Zona de protectie se stabileste prin proiect si se masoara din axul conductei.

7.4. Instructajele de protectie a muncii la executarea lucrarilor se refera cu prioritate la:

- semnalizarea si supravegherea lucrarilor;

- executia sapaturilor si sprijinirea peretilor transeii;

- executia sudurilor;

- semnalizarea devierii circulatiei, iluminatul pe timpul noptii;

- manevrarea materialelor grele manual sau cu utilaje de ridicat;

- protectia impotriva intoxicarii cu clor la dezinfectarea conductelor;

- taierea mecanica a conductelor cu atentionare speciala pentru tuburile din PAFSIN si fonta ductila;

- obligativitatea folosirii echipamentului de protectie si de lucru;

- lucrari in spatii inchise: camine, galerii edilitare, tuneluri;

- folosirea utilajelor de executie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri electrogene, grupuri de sudura, aparate de taiat conducte etc.).

8. PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

8.1. Respectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor sunt obligatorii la executia retelelor de distributie a apei, inclusiv in timpul operatiilor de revizie preventiva, reparatii si remedieri ale avariilor.

8.2. Raspunderea pentru prevenirea si stingerea incendiilor revine antreprenorului, precum si santierului care asigura executia conductelor.

8.3. Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, topire de materiale izolante, topire plumb) se face instructajul personalului care realizeaza aceste operatii, avand in vedere prevederile normativului C 300 'Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata de executie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora'.

8.4. In timpul efectuarii lucrarilor de vopsitorii, izolatii, se iau masuri de evitare a contactului substantelor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguranta de minimum 30 m.

8.5. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau operatii cu substante inflamabile. Lucrarile de sudura nu se executa in zonele in care se realizeaza vopsitorii sau izolatii.

8.6. Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a santierului a carburantilor necesari functionarii utilajelor. Utilajele se prezinta la program alimentate cu combustibilii necesari.

8.7. Pentru lucrarile de executie in spatii inchise (camine, galerii edilitare, tuneluri), se prevad masurile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor in functie de natura lucrarilor si a conditiilor locale. Conducatorul formatiei de lucru asigura instruirea personalului si urmareste permanent respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor.

8.8. Tuburile si piesele speciale din polietilena de inalta densitate se aprovizioneaza pe santier numai in momentul punerii acestora in opera.

8.9. Se executa si monteaza indicatoare vizibile si rezistente la intemperii, pentru marcarea pozitiei hidrantilor exteriori si a caminelor de vane pentru instalatii de incendiu, respectandu-se prevederile din STAS 297-2.

ANEXA I

LISTA REGLEMENTARILOR TEHNICE

A. Standarde de stat

B. Legi si normative

C. Standarde si norme europene

ANEXA II

LISTA CU NORMELE SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII SI/SAU COMPLEMENTARE

Emitent Ministerul Muncii si Protectiei Sociale*

Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa ale localitatilor si pentru nevoi tehnologice – captare, transport, distributie (1995/387 din 1995).

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire (1996/117 din 1996).

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari geotehnice de excavatii, fundatii, terasamente, nivelari si consolidari de teren (in curs de aparitie).

Norme specifice de securitate a muncii pentru excavatii si constructii subterane (in curs de aparitie).

Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor (in curs de aparitie).

Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoare de analize fizico-chimice si mecanice (in curs de aparitie).

Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor (1994/71 din 1995).

Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executia lucrarilor de beton armat si precomprimat (1995/136 din 1995)

Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie, montaje prefabricate si finisaje in constructii (1996/116 din 1996).

* In paranteza (anul aparitiei si numarul ordinului MMPS cu care a fost aprobat).

ANEXA III

LISTA PROCESELOR-VERBALE CONF. 'REGULAMENTULUI DE RECEPTIE A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI A INSTALATIILOR AFERENTE ACESTORA' (H.G. NR. 273/94)

- Proces-verbal de predare a amplasamentului.

- Proces-verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.

- Proces-verbal de receptie la terminarea lucrarilor.

- Anexa 1 la procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor.

- Anexa 2 la procesul-verbal de receptie finala.

- Proces-verbal de receptie finala.

ANEXA IV

PROCES-VERBAL

de predare a amplasamentului la obiectul:

din cadrul investitiei..

Incheiat azi . in 3 exemplare.

Subsemnatii am procedat la predarea-primirea amplasamentului, conform planului de situatie nr. materializat prin reperii:

Privitor la amplasament obiectii:..

ANEXA V

PROCES-VERBAL PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE
Nr. . . . Data . . .

Faza din lucrare supusa verificarii:.

Elementele de identificare (sector, portiune, ax, cota etc.)

Verificarile s-au facut pe baza prevederilor proiectului nr. .. plansele nr. . . . . . . . sau a dispozitiei de santier nr. din data de

Concluzii ..

Atestam refacerea (remedierea) lucrarilor conform prevederilor proiectului.

(caiete de 100 file sigilate si parafate)

ANEXA VI

PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR
Nr. . din

privind lucrarea .
executata in cadrul contractului nr. . . . . din .
incheiat intre
pentru lucrarile de .
..

1. Lucrarile au fost executate in baza autorizatiei nr.
eliberata de .. la .
cu valabilitate pana la

2. Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in intervalul
fiind formata din:.. .
..
..
..
.. .

(nume si prenume)

3. Au mai participat la receptie:

(nume si prenume) / (calitatea)

4. Constatarile comisiei de receptie.

4.1. Din documentatia scrisa si desenata necesara a fi prezentata au lipsit sau sunt incomplete piesele cuprinse in lista anexa nr. 1.

4.2. Cantitatile de lucrari cuprinse in lista anexa nr. 2 nu au fost executate.

4.3. Lucrarile cuprinse in anexa 3 nu respecta prevederile proiectului.

5. Comisia de receptie in urma constatarilor facute propune:
..
..

6. Comisia de receptie motiveaza propunerea facuta prin: .
.
.
.

7. Comisia de receptie recomanda urmatoarele:

8. Prezentul proces-verbal, continand . . . . .., file si . . . . .. anexe numerotate, cu un total de . . . file, a fost incheiat astazi . . . . la . . . . .. in . . . . . . .. exemplare.

Comisia de receptie:

Presedinte:..

Membri:.
.
.

ANEXA VII

VALOAREA LUCRARILOR DE C+M SUPUSE RECEPTIEI
pentru . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

LISTA LUCRARILOR TERMINATE CARE NECESITA REMEDIERI

ANEXA VIII

INVESTITOR

PROCES-VERBAL DE RECEPTIE FINALA
Nr. . . . . . .. din . . . . . . . . ..

privind lucrarea ..
.
.
autorizata cu nr. . . . . din . . . . .., cu valabilitatea pana la . . de catre.
pentru lucrarile de

1. Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in intervalul ..,
fiind formata din:.
.
(nume si prenume)


2. Au mai participat la receptie:
.
(nume si prenume) (calitatea)
.
.
.
.

3. Comisia de receptie finala, in urma examinarii lucrarii si a documentelor cuprinse in cartea tehnica a constructiei, a constatat urmatoarele:

3.1. Lucrarile pe specialitati au fost executate conform listei anexa nr. 1.

3.2. Lucrarile au fost complet terminate la data de

3.3. Observatiile facute de comisia de receptie finala sunt prezentate in lista anexa nr. 2.

3.4. Cartea tehnica a constructiei si fisa sintetica a obiectului au fost (nu au fost) completate.

3.5. Instructiunile de exploatare si urmarire a comportarii in timp a obiectului (nu) sunt in posesia utilizatorului.

3.6. Constructia s-a comportat (nu s-a comportat) corespunzator in perioada de la terminarea ei la data de . pana in prezent, respectiv pe o durata de . . . . . . . luni, constatarile comisiei fiind enumerate in anexa nr. 3.

3.7. Valoarea obiectului este de . . . . . . . . . . . . lei conform listei anexa nr. 1.

4. In baza constatarilor facute, comisia de receptie finala propune: .
.
.

5. Comisia de receptie finala motiveaza propunerea facuta prin:
.
..

6. Comisia de receptie finala recomanda urmatoarele:

7. Prezentul proces-verbal, continand . . . .. file si . . . . .. anexe numerotate, cu un total de . . . . . . . . . file, a fost incheiat astazi . . . . . . . in . . . . . exemplare.