Instalatii de alimentare cu apa si canalizare

1.1 Scurt istoric al instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare

Sistemele de alimentare cu apa au fost utilizate de cele mai vechi civilizatii:

In India, in anul 4000 i.e.n., orasul Mohenjodaro era echipat cu bazine;

In Creta, in Grecia Antica si la Roma bazinele si casele luxoase beneficiau de
alimentare cu apa rece prin conducte, iar in unele cazuri dispuneau si de
conducte de apa calda;

Primul sistem de alimentare cu apa cu canale din piatra a fost construit in
Assiria in anul 2000 i.e.n.;

In China se utilizau conducte din bambus pentru alimentarea cu apa, iar in
Grecia si in Africa de nord se utilizau tuburi din lut ars;

Primele exemple cunoscute de puturi pentru apa dateaza din anul 3000 i.e.n.,
in Egipt si in China;

Ierusalimul Antic era alimentat cu apa din rezervoare si lacuri artificiale;

Cele mai faimoase sisteme de conducte din antichitate erau apeductele
romane: Roma dispunea in anul 300 i.e.n. de 12 apeducte care insumau
aproximativ 150 milioane de litri de apa potabila. Cel mai lung apeduct, Aqua
Martia, avea o lungime de 80 km. Apa era adusa direct pana la nivelul
parterului vilelor sau apartamentelor romanilor bogati. Locatarii de la etajele
superioare trebuiau sa foloseasca rezervoarele de apa de la parter. Oamenii
care isi castigau existenta carand apa erau numiti Aquarians. Sistemul de
apeducte a fost adoptat de peste 40 de orase din Imperiul Roman;

 Evul Mediu s-a caracterizat prin neglijarea preocuparilor fata de igiena,
locuitorii oraselor traiau in conditii sanitare precare, iar lipsa apei si a calitatii ei
contribuiau la raspandirea epidemiilor;

Constructia de sisteme de alimentare cu apa a reinceput in secolele 16 si 17;

 In Cehia, prima alimentare cu apa a fost construita pentru castelul din Praga,
in secolul 12; in 1348, apa era adusa prin conducte de lemn in bazinele din
pietele Carol si Vaclav; in secolul 15, apa era pompata din raul Vltava, iar
ulterior era filtrata si tratata;

 In secolul 17 s-au utilizat pentru prima oara conductele din fonta de presiune
(Versailles, intre anii 1660-1680);

 Dupa 1882 au aparut primele instalatii interioare de apa, care erau capabile sa
furnizeze apa pana la etajele superioare ale cladirilor;

La sfarsitul secolului 19 se dezvolta primele tehnici de filtrare si tratare a apei;

Apar in locuinte primele bai dotate cu closet;

Consumul de apa pe cap de locuitor a crescut rapid, de la 50 l/zi la 90 l/zi, iar
la sfarsitul secolului 20 s-a ajuns la 110 l/zi;

 Prima retea de apa din Bratislava apare in anul 1886.

Daca in anul 1970, in Slovacia 43,3% din populatie era racordata la sistemul public de alimentare cu apa, la nivelul anului 2000, procentul atinge 73,9%.

Instalatiile de canalizare reprezinta o disciplina tehnica relativ tanara:

Cea mai veche atestare a unor canale de scurgere provine din Babilon, cu
ocazia constructiei unui palat;

In anul 700 i.e.n., in Khorsabad se remarca canalizarea palatului Sargon:
apele meteorice erau colectate intr-un colt in fiecare terasa sau coridor, prin
montarea cu panta a dalelor. Closetul fusese deja descoperit si era utilizat, el
fiind foarte similar cu WC-ul cu talpi (“turcesc”) din zilele noastre;

 Se pot aminti canalizarile palatelor grecesti din Tyrisna (cca. 1300 i.e.n.), din
Smyrna, Alexandria sau Atena;

 Apele uzate menajere erau evacuate prin canale inchise in strada sau in
gradina;

Orasul Roma era mentinut curat, prin construirea unui sofisticat sistem sanitar
(este remarcabil colectorul de canalizare din caramida numit Cloaca Maxima,
care se intindea de la Palatinum pana la Tivera);

 In zona Europei Centrale si de Est, nu au existat sisteme de canalizare in Evul
Mediu: locuintele nu erau alimentate cu apa, iar necesitatile fiziologice erau
rezolvate in exteriorul cladirilor;

 Abia in secolul 19 si mai pregnant in secolul 20 s-a produs (r)evolutia in
mentalitatea oamenilor, odata cu aparitia primelor retele de canalizare si a
primelor instalatii interioare de canalizare;

 A aparut apoi noul closet cu spalare cu apa, iar in anul 1850, in Londra s-a
stabilit ca orice constructie noua sa aiba cel putin un WC instalat;

In Cehia, primul sistem public de canalizare a fost construit in anul 1896 la
Plzen;

 In Praga si Bratislava, reteaua de canalizare a fost construita dupa 1902, iar in
Kosice dupa 1904, multe dintre aceste canale colectoare fiind si astazi in
functiune.

In anul 1970, in Slovacia 28% din locuitori beneficiau de serviciile sistemului de canalizare, iar la nivelul anului 2000, procentul atinge 50%.

Proiect: Electrotehnica - studierea fenomenelor electrice si magnetice Lucrare: Comutatia tranzistorului IGBT. Circuite de testare si comanda.

Figura 1: Un desen de la inceputul secolului 20 prezinta instalatiile sanitare
ale unei cladiri cu mai multe etaje din Praga

PR - parter;          SP - dus;

IP - etajul 1;         KL - closet;

IIP - etajul 2;        K - boiler;

SK - pivnita;         V - sifon de pardoseala;

VP - conducta de ventilare;                 DU - vana de inchidere, interioara;

VI - chiuveta;       UV - vana de inchidere, exterioara

VN - cada de baie;

Figura 2: Instalatie de canalizare menajera (desen din anul 1878)

Caracteristici ale instalatiilor realizate in epoca socialista:

Dupa anul 1950, in conformitate cu modelul sovietic, au fost construite blocuri
de beton, fara a se respecta intotdeauna criteriile tehnice si de eficienta;
panourile tip sandwich nu erau eficiente, iar camerele aveau dimensiuni
reduse;

 Centralele termice erau dotate cu schimbatoare de caldura uriase;

Existau probleme cu alimentarea cu apa (rece si calda); in momentele de
cerere maxima, temperatura apei calde scadea sub limita minima admisa;

 Initial, pentru conductele de apa s-a utilizat ca material plumbul, iar din anii ’70
s-a folosit pe scara larga otelul zincat;

 S-au utilizat conducte de canalizare din beton montate sub pardoseala: slaba
lor etansare provoca scurgeri de ape uzate si mirosuri neplacute;

 Coloanele de canalizare executate din azbociment, fonta, PVC-U prezentau
fitinguri a caror etansare se degrada in timp, iar multe coloane nu aveau
conducte de ventilare;

 In unele cladiri, grupurile sanitare erau legate la coloana de canalizare a
apelor meteorice.

1.2 Situatia actuala in domeniul instalatiilor sanitare

Starea conductelor si a obiectelor sanitare:

Instalatiile cu o vechime mai mare de 40-50 de ani sunt considerate uzate
moral si trebuie modernizate (fara a fi necesara vreo investigatie privind starea
sau modul de functionare);

 Instalatiile cu o vechime mai mare de 30 de ani trebuie evaluate de catre
profesionisti pentru a stabili daca este necesara o eventuala modernizare;

 Pe langa calitatea materialului, trebuie evaluata cu mare atentie si calitatea
lucrarilor de montaj;

 S-a constatat ca in orice tip de cladire exista neglijente privind activitatea de
intretinere si reparatii.

Caracteristici ale obiectelor sanitare moderne:

O larga gama de materiale ceramice si plastice (de exemplu, placi acrilice)
pentru confectionarea cazilor de baie si a dusurilor;

Vase WC montate in cadre in perete pentru a permite curatirea usoara a
pardoselii;

Cazi de baie cu duze pentru hidromasaj, dusuri cu abur.

Armaturile pentru apa:

 Baterii cu o etansare mai buna, cu o durata de viata sporita si care realizeaza
importante economii de apa;

Filtre, robineti cu bila, vane speciale pentru masina de spalat vase si vane
anti-suctiune.

Armaturile pentru combaterea incendiilor:

Sunt confectionate din otel sau fonta de presiune;

Hidranti de perete cu furtunuri plate (42-52 mm) si dispozitiv de infasurare
pentru furtunuri care au forma proprie (DN 19,25 si 33 mm).

Referitor la apa calda menajera:

 Posibilitate de reglaj local, la nivelul aparatelor de preparare;

 Posibilitate de golire, posibilitate de contorizare si masurare individuala,
eventual conducte de circulatie a apei calde, cu izolatie eficienta si pierderi
reduse de caldura.

1.3 Perspective de viitor

Perspective privind alimentarea cu apa a cladirilor:

 Cresterea numarului de aparate si obiecte sanitare pentru utilizare curenta in
gospodarie (masini de spalat vase, jacuzzi, piscine, etc.);

 Aparitia unor metode mai eficiente pentru tratarea apei;

Prepararea apei calde cu ajutorul unor surse regenerabile de energie;

 Incalzire si preparare eficienta a apei calde menajere (schimbatoare de
caldura);

 Utilizarea calculatorului pentru proiectare si desen - sistemul CAED (computer
aided engineering design) integreaza calculele si poate genera si desena un
unic model - realitate virtuala, in care functionarea este simulata si optimizata;

 Aparitia unor sisteme moderne cu un timp de montaj foarte scurt, protectie
impotriva zgomotului si vibratiilor si protectie impotriva poluarii datorate
fenomenului curgerii inverse;

Folosirea unor unitati compacte monobloc pentru pompare (atat pentru uz
casnic, cat si pentru incendiu);

 Utilizarea sistemelor cu sprinklere pentru combaterea incendiilor.

Evolutia sistemelor de canalizare:

Utilizarea sistemelor de canalizare vacuumatice pentru ape meteorice si a
celor de presiune redusa pentru ape uzate menajere;

 Refolosirea apei uzate menajere (“gri”) pentru anumite sarcini care altfel ar
presupune un consum de apa rece din retea;

 Utilizarea de conducte izolate impotriva zgomotelor si protejate la foc, cu
precadere a celor preasamblate / preizolate in fabrica;

 Protejarea cladirilor impotriva inundarii, prevederea de pompe pentru ape
uzate menajere daca exista obiecte sanitare situate sub nivelul terenului;

 Ventilarea corecta si eficienta a coloanelor de canalizare;

 Folosirea de unitati monobloc pentru pomparea apelor uzate menajere,
separarea grasimilor si a uleiurilor.

Tendinte de viitor:

Utilizarea conductelor din cupru sau material plastic, prevazute cu toate
accesoriile necesare pentru montaj (cleme, suporti, bride, etc.);

Folosirea conductelor din otel zincat va fi limitata in principal la instalatiile
pentru combaterea incendiilor;

 Imbunatatirea functiilor si folosirea de noi materiale pentru elementele de
automatizare, armaturi si accesorii;

 Folosirea unor noi generatii de pompe, cu optimizarea consumurilor de
energie si eficienta maxima;

 Adaptarea standardelor si prescriptiilor tehnice in conformitate cu normele si
regulamentele din UE.

Perspective privind managementul instalatiilor de alimentare cu apa (IAA):

1. Managerul trebuie sa aiba o cunoastere si intelegere detaliata a sistemelor
IAA pentru a efectua o operare si intretinere eficienta a acestora;

2. Furnizorii de echipamente trebuie sa fie obligati sa prezinte instructiunile de
operare si intretinere a echipamentelor, indata ce acestea au fost montate in
instalatie;

3. In cazul cladirilor al caror proprietar este municipalitatea sau o asociatie de
proprietari, este necesara schimbarea atitudinii fata de instalatiile/partile
comune, managerul avand un rol important in stimularea actorilor implicati in
actul de decizie, pentru efectuarea investitiilor potrivite la momentul potrivit;

4. Este necesara reabilitarea in multe cladiri a tuturor instalatiilor care se
comporta necorespunzator, ca urmare a neglijarii indelungate a operatiilor de
intretinere;

Este necesara simplificarea la maxim a birocratiei si a procesului de luare a
deciziilor care privesc fluxurile financiare necesare instalatiilor;

6. Un instrument important pentru deciziile privind stadiul reparatiilor si
intretinerea IAA este schema de reparatii si intretinere, care se bazeaza pe o
cunoastere detaliata a starii IAA;

7. Trebuie evitate situatiile in care reparatiile sunt efectuate numai dupa aparitia
unei defectiuni in instalatie!