1.    TEMA PROIECTULUI

Se cere proiectarea structurii de rezistenta pentru o hala industriala cu doua niveluri, parter si etaj (P+1E). Constructia este amplasata in zona industriala a judetului Constanta. Incarcarea utila este .

1.1Date geometrice

inaltimi de nivel

dimensiuni in plan

transversal 2 deschideri egale x8,50m=17m

-longitudinal 5 travei x5m=25m

1.2Date privind structura de rezistenta

Planseul peste parter este realizat din beton armat monolit, cu grinzi principale dispuse transversal si grinzi secundare dispuse longitudinal. Planseul de acoperis este alcatuit din elemente de beton armat prefabricat, cu grinzi principale dispuse transversal si elemente secundare de tip cheson.

Structura verticala de rezistenta pentru incarcari verticale este constituita din cadre transversale si longitudinale de beton armat in solutie mixta. Stalpii cadrelor sunt realizati din beton armat monolit. Riglele cadrelor sunt realizati din beton armat monolit. Riglele cadrului la parter sunt constituite d grinzile principale si grinzile secundare care se descarca direct pe stalp. Legaturile dintre aceste grinzi si stalpi sunt de tip nod rigid.

Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale in directie transversala si de ansamblul elementelor secundare in directie longitudinala. Legaturile riglelor de capatul stalpilor sunt de tip articulatie.

1.3Materiale utilizate

beton Bc25 (pentru structura de rezistenta)

beton Bc20 (pentru fundatii)

otel PC52 (pentru armarea longitudinala)

otel OB37 (pentru armarea transversala)

1.4Continutul proiectului

A-    piese scrise

B-    piese desenate

1.     sectiune transversala

2.     sectiune longitudinala

3.     plan cofraj – armare planseu

4.     plan cofraj – armare grinda secundara

5.     plan cofraj – armare grinda principala

6.     plan cofraj – armare stalp

2.PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

2.1 Predimensionarea pe criterii de rigiditate

Se cunosc

traveea

deschiderea

Placa

Se noteaza cu - lumina intre grinzile secundare

La cladiri industriale se recomanda . In concluzie .

Grinzi secundare

La grinzile monolite, dimensiunile sectiunii transversale se adopta, de regula, multiplu de 50mm pentru si multiplu de 100mm pentru .

Grinzi principale

2.2 Predimensionarea pe criterii de rezistenta

Placa

Evaluarea incarcarilor

Placa se echivaleaza cu o grinda care reazema pe grinzile secundare. Calculul se poate face pentru o fasie de placa de 1m, rezultatul dimensionarii fiind prevazut apoi in toata placa planseului. Schema de calcul a placii rezulta astfel o grinda continua cu 8 deschideri egale.

Conform STAS, in cazul in care raportul dintre valoarea incarcarilor temporare de lunga durata si a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare sa se obtina printr-un calcul in domeniul elastic. In acest caz

Se va lua in considerare o grinda cu 4 deschideri.

Schema statica si alura diagramei infasuratoare de momente incovoietoare la o placa armata pe o directie in stadiul elastic si valorile aproximative ale momentelor incovoietoare maxime

Dimensionarea se va face pentru momentul maxim

Pentru armare se recomanda un diametru mediu de pentru placi si pentru grinzi.

Pentru placile de beton armat pe o singura directie procentul de armare trebuie sa se situeze in domeniul 0,3-0,8% .

Alegem

unde

- coeficient de armare

- inaltimea relativa a zonei comprimate

- rezistenta la compresiune a betonului (Bc25)

- rezistenta la intindere a otelului (PC52)

Grinda secundara

Incarcarile grinzii secundare rezulta din schema de descarcare a incarcarilor din placa la reazemele acesteia. In faza de predimensionare, se poate admite in mod acoperitor ca intreaga incarcare a placii se transmite numai grinzii secundare.

Aria aferenta pentru o grinda secundara curenta

Evaluarea incarcarilor

din planseu

din greutatea proprie a grinzii secundare

Schema statica pentru grinda secundara si alura diagramei infasuratoare de momente incovoietoare si valorile aproximative ale momentelor incovoietoare maxime sunt

Pentru grinzile de beton armat monolite procentul de armare trebuie sa se incadreze din considerente economice in limitele 0,8-1,8%.

Alegem p=1,2%

Dimensionarea se va face pentru momentul maxim

Grinda principala

Incarcarile grinzii principale rezulta din schema de descarcare a incarcarilor din planseu. In faza de predimensionare se poate admite in mod simplificat ca incarcarile planseului transmise concentrat grinzii principale prin reactiunile grinzilor secundare sa fie aproximate prin incarcari uniform distribuite.

Evaluarea incarcarilor

din planseu

din greutatea proprie a grinzii principale

din greutatea proprie a grinzilor secundare

8,50 8,50

Se va dimensiona la momentul maxim

Acoperirea cu beton de calcul se considera

Alegem p=1,4%

Consideram

2.3 Predimensionarea grinzii de acoperis

Inaltimea grinzii prefabricate de acoperis se ia

Grinzile de acoperis se executa in tipare fixe . Din aceasta cauza fetele laterale se prevad cu o panta de circa 1% pentru a impiedica blocarea la decofrare datorita eventualelor neplaneitati locale ale fetelor laterale ale tiparului.

Greutatea grinzii este

unde

V- volumul grinzii de acoperis

- densitatea aparenta pentru betonul armat

2.4 Predimensionarea stalpilor

Evaluarea incarcarilor la planseul peste etaj

Unde incarcarea din zapada se determina astfel

Evaluarea fortelor axiale din stalpi

Stalpul central

Se apreciaza initial ca dimensiunile stalpului sunt 600x600. Incarcarile aferente stalpului central provin din

placa peste etaj

greutatea grinzii de acoperis

greutatea stalpilor de la etaj

greutatea planseului peste parter

greutatea grinzii secundare

greutatea grinzii principale

greutatea stalpilor de la parter

TOTAL

Stalpul marginal

Se apreciaza ca dimensiunile stalpului sunt 500x500. Incarcarile aferente stalpului marginal provin din

incarcare planseu peste etaj

greutatea grinzii peste acoperis

greutatea stalpului de la etaj

greutatea placii peste parter

greutatea grinzii secundare

greutatea grinzii principale

greutatea stalpului de la parter

TOTAL

Stalp de colt

Se apreciaza ca dimensiunile stalpului sunt 500x500. Incarcarile aferente stalpului de colt provin din

incarcare planseu peste etaj

Document online: Proiect - firma s.c. expert srl - obiectivele urmarite Document online: Studiu de caz - implicatiile mediului de piata internationala asupra activitatii societatii united romanian breweries bereprod (urbb)

greutatea grinzii peste acoperis

greutatea stalpului de la etaj

greutatea placii peste parter

greutatea grinzii secundare

greutatea grinzii principale

greutatea stalpului de la parter

TOTAL

Stalpii structurii sunt solicitati la compresiune excentrica. Valorile rezistentelor la compresiune se iau pentru stalpi centrali si la stalpi marginali si de colt. Sectiunile stalpilor rezulta astfel

stalp central

stalp marginal

stalp de colt

Rezistenta de calcul folosita tine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat, de dimensiunea cea mai mica a sectiunii si de pozitia de turnare a elementului.

2.5  Predimensionarea fundatiilor izolate sub stalpi

Fundatiile izolate sub stalpi se proiecteaza sub forma de bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat. In acest sistem, eforturile de la baza stalpilor se transmit la teren in doua trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa caruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu si apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul.

Incarcarea la nivelul talpii fundatiei se aproximeaza pentru a tine seama de greutatea proprie a fundatiei si de neuniformitatea distributiei presiunilor pe talpa fundatiei, ca efect al momentului incovoietor.

pentru latura blocului din beton simplu supus la compresiune centrica se determina cu relatia

Latura cuzinetului se determina din conditii constructive

Conditii constructive

l

h

H

L

Fundatia stalpului central

Fundatia stalpului marginal

Pentru stalpul de colt se adopta aceeasi fundatie ca si pentru stalpul marginal.

3.    PROIECTAREA PLACII

Pentru stabilirea solicitarilor maxime se tine seama de faptul ca incarcarea permanenta actioneaza dupa o singura schema si anume aceea cu valoarea integrala uniform distribuita pe toata lungimea grinzii inlocuitoare, iar incarcarea temporara actioneaza dupa orice schema posibila.

Momentele incovoietoare maxime in sectiunile caracteristice, se determina adunand pe rand valorile produse de incarcarile permanente, cu valorile cele mai mari produse in fiecare sectiune considerata de incarcarea utila, dispusa in ipoteza cea mai acoperitoare.

In sectiunile din campuri intereseaza atat momentele maxime pozitive cat si negative, pe cand in reazeme intereseaza, practic, numai momentele maxime negative.

Schemele de incarcare pentru placa armata pe o directie

g

p p p

p p

p p

Valorile maxime ale momentelor incovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficientilor de influenta, folosind relatiile

unde

p- incarcarea temporara

g- incarcarea permanenta

a-     coeficient de influenta care introduce efectul incarcarilor permanente

b,c- coeficienti de influenta care introduc efectul incarcarilor temporare

Valorile numerice si semnele coeficientilor de influenta pentru grinda cu cinci deschideri egale precum si valorile maxime ale momentelor incovoietoare pentru

010 20 30 40

5 15 25 35

Se considera valorile momentelor maxime din sectiunile 5, 10, 15, 20 si 25, aceste valori repetandu-se periodic.

In calculul momentelor grinzile secundare s-au considerat in mod acoperitor ca reazeme simple ideale, neglijandu-se rezistenta la torsiune a acestora.

Dimensionarea armaturii de rezistenta

Acoperirea cu beton de calcul se considera

Se cunosc

- rezistenta la compresiune a betonului

- rezistenta la compresiune a otelului

b-     latimea de calcul a placii

h- grosimea placii

- inaltimea utila a sectiunii

Armarea placii la moment negativ in camp

Momentele negative in camp apar datorita incarcarii temporare mari. In zonele din camp cu momente incovoietoare la partea superioara a placii solicitarea de incovoiere este preluata numai de betonul simplu. Capacitatea de rezistenta a sectiunii de beton simplu este data de relatia

unde

- rezistenta la intindere a betonului

pentru beton de clasa avem

- coeficient prin care se tine seama de plasticizarea partiala a zonei intinse a sectiunii

pentru avem

- modulul de rezistenta la fisurare al sectiunii

pentru sectiuni de forma dreptunghiulara sau in forma de “ T “

unde este modulul de rezistenta in stadiul elastic

Sectiunea “ 0 “

Valoarea momentului incovoietor de la extremitatea placii, datorita impiedicarii partiale a rotirii libere prin legatura cu grinda de margine se considera acoperitor la valoarea

Alegem

Sectiunea “10”

Alegem

Sectiunea “20”

Alegem

Sectiunea “5”

Alegem

Sectiunea “15”

Se observa ca in sectiunea “15” momentul produs de solicitarea de incovoiere este mai mare decat momentul capabil al sectiunii de beton simplu. Va trebui ca in aceasta sectiune sa se dispuna armatura la partea superioara pentru preluarea acestui moment.

Alegem

Alegem pentru armare fara bare inclinate.

Sectiunea “25”

Alegem

4.PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE

Evaluarea incarcarilor

Incarcarile grinzii secundare provin din greutatea proprie si din incarcarile permanente si temporare ale placii. Vom avea urmatoarele valori ale incarcarilor

Incarcarea permanenta

din greutate placa si pardoseala

din greutate proprie grinda secundara 

Incarcarea temporara

din incarcarea utila

In cazul in care raportul dintre valoarea incarcarilor temporare de lunga durata si a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare sa se obtina printr-un calcul in domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este .

Calculul eforturilor

Ca si la placi, calculul eforturilor de dimensionare se bazeaza pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, momente incovoietoare si forte taietoare, corespunzatoare grinzii cu 5 deschideri egale.

Valorile momentelor incovoietoare corespunzatoare sectiunilor de la marginea reazemelor si din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficientilor de influenta, folosind relatiile

Valorile maxime si minime ale fortelor taietoare se pot determina cu ajutorul coeficientilor de influenta, folosind relatiile

Calculul armaturii longitudinale

In zonele solicitate la moment negativ, sectiunea de calcul este de forma dreptunghiulara, iar in zonele solicitate la momente pozitive si in care placa se afla in zona comprimata, sectiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se considera in camp , iar in reazem .

Acoperirea la partea superioara a armaturilor din grinda secundara s-a luat mai mare decat cea minim necesara pentru a permite montarea armaturilor la intersectia cu grinda principala.

Se cunosc

- rezistenta la compresiune a betonului

- rezistenta la intindere a otelului

- grosimea placii

- inaltimea utila

- latimea sectiunii

In mod acoperitor la dimensionare nu se tine seama de aportul armaturilor situate in zona comprimata.

Sectiune dreptunghiulara

“0”

Alegem

“10”

Alegem

“20”

Alegem

Sectiune T

Latimea activa a placii la sectiuni cu talpa in zona comprimata se determina astfel

pentru sectiunea 5 aflata la mijlocul primei deschideri

pentru sectiunile 15, 25 aflate la mijlocul deschiderilor intermediare.

“5”

Alegem

“15”

Alegem

“25”

Alegem

Armarea grinzii secundare in camp la momente negative

Deoarece incarcarea este mare apar momente negative in camp. In zonele din campuri cu momente incovoietoare la partea superioara a placii solicitarea de incovoiere este preluata numai de betonul simplu. Capacitatea de rezistenta a sectiunii de beton simplu este data de relatia:

unde

- modulul de rezistenta la fisurare al sectiunii, calculat considerand zona intinsa integral plastificat

pentru sectiuni dreptunghiulare sau in forma de T , se determina cu o relatie simplificata de forma , unde este modulul de rezistenta in stadiul elastic

- coeficient prin care se tine seama de plasticizarea partiala a zonei intinse a sectiunii in functie de inaltimea sectiunii

pentru inaltimea sectiunii de 500mm se considera

- rezistenta la intindere a betonului simplu

In final

Se observa ca nu este nevoie sa se armeze la partea superioara placa in camp.

Calculul armaturii transversale

Avand in vedere dimensiunile si solicitarile grinzii, se adopta o armare transversala cu etrieri.

Se cunosc

valorile fortelor taietoare

rezistenta la intindere a betonului

rezistenta de calcul a armaturii transversale

dimensiunile sectiunii de beton

caracteristicile geometrice ale armaturii longitudinale

“0”

Forta taietoare de calcul este

Ordinea operatiilor este urmatoarea

daca nu este necesar calculul etrierilor

daca se mareste sectiunea de beton sau clasa betonului

procentul de armare longitudinala

unde

- suma ariilor barelor drepte din zona intinsa, intersectate de fisura inclinata

procentul de armare transversala necesara corespunzator etrierilor

se verifica

unde

- lungimea proiectiei pe orizontala a fisurii critice de rupere

Daca lungimea proiectiei fisurii critice este mai mare decat se considera . In acest caz vom considera ca valoarea determinata anterior pentru procentul de armare transversala este corecta.

se aleg etrieri cu aria sectiunii unei bare

se propune numarul de ramuri verticale ale unui etrier

distanta intre etrieri

Distantele maxime admise intre etrieri

se adopta

“10”

alegem cu aria sectiunii unei bare

se propune

se stabileste

“20”

alegem cu aria sectiunii unei bare

se propune

se stabileste

5.CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL

5.1Schema de calcul

Configuratia cadrului transversal este cea reprezentata in plansa 1.

Schema de calcul a cadrului, cu nodurile si barele numerotate este reprezentata in figura de mai jos. Legaturile riglei parterului cu stalpii structurii sunt de tip nod rigid, in timp ce legaturile intre riglele etajului si stalpi sunt de tip articulatie. Legaturile stalpilor cu fundatiile se schematizeaza prin incastrari perfecte. Lungimile barelor corespund distantelor intre axele elementelor.

7 8 9

5 6 7

456

1 23

5.2Incarcari pe grinzi

5.2.1Incarcari uniform distribuite pe grinzi

5.2.1.1Incarcari permanente

greutate placa + pardoseala

greutate proprie

Total incarcari permanente uniform distribuite

5.2.1.2Incarcari temporare

incarcarea utila

Total incarcari temporare uniform distribuite

5.2.2Incarcari concentrate

5.2.2.1Incarcari permanente

greutate placa + pardoseala

greutate grinda secundara

Total incarcari permanente concentrate

5.2.2.2Incarcari temporare

incarcare utila

Total incarcari temporare concentrate

Pentru planseul peste parter calculam

Incarcarea permanenta

greutate terasa

greutatea proprie a grinzii de acoperis

Total incarcari permanente planseu peste parter

Incarcari temporare

zapada

Forta seismica se determina cu relatia

unde

se numeste forta seismica

- coeficient seismic global

- rezultanta greutatii proprii a structurii

Coeficientul seismic global se calculeaza cu urmatoarea relatie

unde

- coeficient de importanta a constructiei functie de clasele de importanta

pentru clasa III de importanta avem

- coeficient functie de zona seismica de calcul a amplasamentului

pentru zona D avem

- coeficient de reducere a efectelor actiunii seismice ce tine cont de ductilitatea structurii, posibilitati de redistribuire a eforturilor

pentru constructii industriale avem

- coeficient de echivalenta intre sistemul real si o structura cu un grad de libertate corespunzatoare modului de vibratie “r”

conform standardelor in vigoare

- coeficient de amplificare dinamica in modul “r” de vibratie functie de compozitia spectrala a miscarii seismice la amplasament

Coeficientul de amplificare se determina in functie de perioadele oscilatiilor proprii ale constructiilor si de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin perioadele de colt , cu relatiile urmatoare

Rezultanta greutatii proprii a structurii se determina cu relatia

S2 S3 S3 S3 S3 S3 S2

S1 S1 S1 S1 S1 S1 S1

S2 S3 S3 S3 S3 S3 S2

Am considerat S1 de dimensiuni 50x50 si S2 si S3 de dimensiuni 40x40 .

unde

- corespunde modului 1 de vibratie si ia valori, de obicei, intre 0,6 si 0,9

- forta taietoare la baza corespunzatoare modului 1 de vibratie

5.3Ipoteze de incarcare

Pentru stabilirea eforturilor sectionale maxime se considera ca incarcarea permanenta actioneaza in toate ipotezele, iar incarcarea temporara poate actiona dupa orice schema posibila

Ipotezele de incarcare care conduc la valorile infasuratoare de eforturi sunt cele prezentate in continuare.

Cazurile de incarcare sunt

a.     I+II+V+VI

b.     I+II+V+VII

c.      I+III+V+VII

d.     I+III+V+VI

e.     I+IV+V+VI+VII

6.DIMENSIONAREA SI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE

6.1Calculul armaturii longitudinale

6.1.1Bara 1 (camp)

Latimea activa a placii

pentru grinzi facand parte din plansee, rigidizate prin nervuri transversale situate la distante mai mici decat deschiderea acestora

a.jumatate din lungimea libera a placii intre nervurile transversale

b.

In final,

Se cunosc

momentul de calcul

acoperirea cu beton

rezistenta la compresiune a betonului

rezistenta la intindere a betonului

grosimea placii

inaltimea utila

Se determina momentul capabil corespunzator situatiei in care inaltimea zonei comprimate .

pentru ca

Se determina

Se alege

Valoarea efectiva a acoperirii de calcul este mai mare decat cea avuta in vedere la dimensionarea armaturii, ca atare calculul efectuat este usor neacoperitor. Daca se doreste un calcul absolut riguros, este necesara evaluarea momentului capabil corespunzator alcatuirii efective a grinzii.

Momentul capabil corespunzator unei bare este aproximativ

6.1.2Bara 2 (camp)

Latimea activa a placii

pentru grinzi facand parte din plansee, rigidizate prin nervuri transversale situate la distante mai mici decat deschiderea acestora

a.jumatate din lungimea libera a placii intre nervurile transversale

b.

In final,

Se cunosc

momentul de calcul

acoperirea cu beton

rezistenta la compresiune a betonului

rezistenta la intindere a betonului

grosimea placii

inaltimea utila

Se determina momentul capabil corespunzator situatiei in care inaltimea zonei comprimate .

pentru ca

Se determina

Se alege

Valoarea efectiva a acoperirii de calcul este mai mare decat cea avuta in vedere la dimensionarea armaturii, ca atare calculul efectuat este usor neacoperitor. Daca se doreste un calcul absolut riguros, este necesara evaluarea momentului capabil corespunzator alcatuirii efective a grinzii.

Momentul capabil corespunzator unei bare este aproximativ

6.1.3Bara 1(reazem stanga)

In zonele de reazem, solicitate la moment negativ, sectiunea de calcul este de forma dreptunghiulara. Pentru determinarea armaturii necesare de la partea superioara a grinzii, este necesar cunoasterea armaturii comprimate de la partea inferioara a grinzii, care a fost determinata dintr-o etapa de calcul anterioara. Tinand cont de faptul ca o parte din armatura de la partea inferioara se ridica in dreptul reazemelor, se poate admite in mod acoperitor sa nu se tina cont de aportul armaturii din zona comprimata.

Se cunosc

momentul de calcul

distanta de la centrul de greutate al armaturii la marginea comprimata a sectiunii

inaltimea utila

armatura din zona comprimata

Se verifica daca armatura comprimata ajunge la curgere. Pentru aceasta se calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei .

Armatura intinsa rezulta

Se alege

Momentul capabil al sectiunii este

Se calculeaza momentul capabil corespunzator fiecarei bare

6.1.3Bara 1(reazem dreapta)

Se cunosc

momentul de calcul

distanta de la centrul de greutate al armaturii la marginea comprimata a sectiunii

inaltimea utila

armatura din zona comprimata

Se verifica daca armatura comprimata ajunge la curgere. Pentru aceasta se calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei .

Se determina

Se alege

Momentul capabil al sectiunii este

Se calculeaza momentul capabil corespunzator fiecarei bare

6.1.5Bara 2(reazem stanga)

Se cunosc

momentul de calcul

distanta de la centrul de greutate al armaturii la marginea comprimata a sectiunii

inaltimea utila

armatura din zona comprimata

Se verifica daca armatura comprimata ajunge la curgere. Pentru aceasta se calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei .

Se determina

Se alege

Momentul capabil al sectiunii este

Se calculeaza momentul capabil corespunzator fiecarei bare

6.2Calculul armaturii transversale

6.2.1Bara 1(reazem stanga)

Se cunosc

acoperirea cu beton

rezistenta de calcul a etrierilor

rezistenta de calcul a armaturii inclinate

rezistenta la intindere a betonului

inaltimea utila

forta taietoare

Se calculeaza

calculat anterior este corect

Se alege etrier cu aria sectiunii unei ramuri , se propune numarul de ramuri , se calculeaza distanta intre etrieri

Conditii

    

Se stabileste

6.2.2Bara 1(camp)

Se cunosc

acoperirea cu beton

rezistenta de calcul a etrierilor

rezistenta de calcul a armaturii inclinate

rezistenta la intindere a betonului

inaltimea utila

forta taietoare

Se calculeaza

armatura transversala se dispune constructiv

Se alege etrier cu aria sectiunii unei ramuri ,

Conditii

    

Se stabileste

6.2.3Bara 1(reazem dreapta)

Se cunosc

acoperirea cu beton

rezistenta de calcul a etrierilor

rezistenta de calcul a armaturii inclinate

rezistenta la intindere a betonului

inaltimea utila

forta taietoare

Forta taietoare ce urmeaza sa fie preluata de beton si etrieri este

calculat anterior este corect

Se alege etrier cu aria sectiunii unei ramuri , se propune numarul de ramuri , se calculeaza distanta intre etrieri

Conditii

    

Se stabileste

6.2.4Bara 2(reazem stanga)

Se cunosc

acoperirea cu beton

rezistenta de calcul a etrierilor

rezistenta de calcul a armaturii inclinate

rezistenta la intindere a betonului

inaltimea utila

forta taietoare

Forta taietoare ce urmeaza sa fie preluata de beton si etrieri este

calculat anterior este corect

Se alege etrier cu aria sectiunii unei ramuri , se propune numarul de ramuri , se calculeaza distanta intre etrieri

Conditii

    

Se stabileste

6.2.5Bara 2(camp)

Se cunosc

acoperirea cu beton

rezistenta de calcul a etrierilor

rezistenta de calcul a armaturii inclinate

rezistenta la intindere a betonului

inaltimea utila

forta taietoare

Se calculeaza

armatura transversala se dispune constructiv

Se alege etrier cu aria sectiunii unei ramuri ,

Conditii

Se stabileste

7.DIMENSIONAREA SI ARMAREA STALPILOR

7.1Armarea longitudinala

Stalpii structurii sunt solicitati la compresiune excentrica. Stalpii avand sectiunea si armarea constanta se dimensioneaza in sectiunea cea mai solicitata, corespunzatoare momentului incovoietor maxim. Aceasta este sectiunea aflata imediat sub grinda planseului peste parter.

7.1.1Stalpul marginal

Se cunosc

rezistenta la compresiune a betonului

rezistenta la intindere a otelului

inaltimea utila

excentricitatea aditionala

momentul corectat

Rezulta

Se alege

Aria de armatura aleasa se dispune pe toate laturile.

Procentul total de armare trebuie sa fie mai mare de 0,32%.

S-au adoptat armaturi mai groase decat cele strict rezultate din calcul, pentru a se obtine o carcasa de armaturi mai putin deformabila la manipulari si montaj.

7.1.2Stalpul central

Se cunosc

rezistenta la compresiune a betonului

rezistenta la intindere a otelului

inaltimea utila

excentricitatea aditionala

momentul corectat

Rezulta

Se alege

Aria de armatura aleasa se dispune pe toate laturile.

Procentul total de armare trebuie sa fie mai mare de 0,32%.

S-au adoptat armaturi mai groase decat cele strict rezultate din calcul, pentru a se obtine o carcasa de armaturi mai putin deformabila la manipulari si montaj.

/.2Armarea transversala

7.2.1Stalpul marginal

Se cunosc

rezistenta la intindere a betonului

rezistenta de calcul a armaturii

La elementele comprimate excentric, rezistenta de calcul a betonului la intindere, utilizata in calculul la forta taietoare se determina astfel

nu este necesar calculul etrierilor

Armatura transversala se dispune constructiv. Pe directia fiecarei laturi, procentul de armare transversala trebuie sa fie . Se alege un etrier perimetral si un etrier interior cu distanta intre etrieri de 150mm.

7.2.2Stalpul central

Se cunosc

rezistenta la intindere a betonului

rezistenta de calcul a armaturii

La elementele comprimate excentric, rezistenta de calcul a betonului la intindere, utilizata in calculul la forta taietoare se determina astfel

nu este necesar calculul etrierilor

Armatura transversala se dispune constructiv. Pe directia fiecarei laturi, procentul de armare transversala trebuie sa fie . Se alege un etrier perimetral si un etrier interior cu distanta intre etrieri de 150mm.