Ejectorul pentru ape mici

Ejectorul pentru ape (fig. 12) are urmatoarele caracteristici tehnice:

- debitul aspirat (l/min.)           130

- presiunea apei la intrare (bari)                                7 – 11

- presiunea apei la iesire (bari)                                  1,5 – 2

- masa (kg)                    6,735

Descriere       

Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. 13):

a) corpul ejectorului (1) la care se disting:

- conducta cotita (1);

- racordul fix tip C pentru intrarea apei (2);

- ajutajul convergent de ejectie (3);

- corpul de absorbtie (4) cu rol de sorb si de picior de sprijin;

- sita pentru retinerea impuritatilor (5);

b) coloana de ejectie (11) la care se disting:            

- ajutaj convergent-divergent (6);

- racord fix B pentru iesirea apei (7);

- picior de sprijin pe sol (8);

- nervuri pentru intarire (9), in numar de patru.

Functionare

- Pentru punerea in functiune a ejectorului, la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de la iesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj, iar la cel de tip B furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit.

Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet in ajutajul converget-diverget si antreneaza apa din sursa prin sorb, pe baza principiului ejectiei. Apa trimisa de pompe impreuna cu cea antrenata iese din ejector pe la racordul B.

Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejectiei, are loc ca urmare a unei succesiuni de fenomene. Apa intrata in ajutajul de ejectie si care ester fluidul motor isi mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare a micsorarii treptate a sectiunii.

Dupa iesirea din ajutajul de ejectie, apa trece printr-o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza se mareste la cateva sute de metri pe secunda.

Scurgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent-divergent creeaza o depresiune; in urma acesteia, datorita presiunii atmosferice, fluidul aflat in sorb (aerul si apa) este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor, cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie. Sectiunea micsorandu-se din nou, viteza de scurgere se micsoreaza si se mareste presiunea, iar dupa trecerea pragului de strangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie, descreste presiunea si se mareste viteza.

Intretinere

Dupa folosire, ejectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. Anual, sau cand este cazul, se demonteaza si se verifica ajutajele.

Racorduri

Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in:

- reductiile de refulare sau aspiratie;

- racorduri fixe;

- racorduri infundate.

a) racordurile de refulare sau aspiratie

In raport de tipul lor (A, B, C si D) racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

	A	B	C	D
Diametrul de trecere (mm)
Masa (kg)	Proiect: Defilarea trenurilor Referat: Proiect pentru examenul de obtinere a certificatului de calificare profesionala tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii - asamblarea si veri

Descriere

Racordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti (fig. 14):

- corpul racordului (1) este prevazut cu doua gheare de racordare (2), doua santuri semicirculare de strangere (3), locasul garniturii de etansare (4), garnitura de etansare (5) si nervurile exterioare radiale pentru strangere (6);

- teava racordului (7) prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de aspiratie cu ajutorul legaturii de sarma;

Fig. 14

- inelul de siguranta (8) pentru retinerea tevii racordului.

b) racordurile fixe

In  raport de tipul lor: A, B, C si D, racordurile fixe prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Descriere

La fel ca si cele de refulare si aspiratie, racordurile fixe sunt confectiionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. Se compun din urmatoarele (fig. 14a):

Fig. 14a

- corpul racordului (1), identic cu cel descris anterior;

- portgarnitura (2);

- garnitura anterioara de etansare (3) din cauciuc;

- garnitura posterioara de etansare (4) din piele.

c) racordurile infundate

In raport de tip: A, B, C si D, racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Descriere

Sunt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compun din urmatoarele parti (fig. 14b):

Fig. 14b

- corpul racordului (1), identic cu cel descris la pct. a

- capacul (2);

- inelul de siguranta (3) pentru retinerea capacului;

- garnitura de etansare (4) din cauciuc.

Intretinere

Dupa folosire, racordurile se curata si se verifica starea garniturilor, a ghearelor, a santurilor de strangere, precum si fixarea tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta.

Reductiile de racorduri

Reductiile (fig. 15) sunt de doua tipuri: A – B si B – C, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Descriere

Reductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune, in estenta constituind o imbinare a doua corpuri de racorduri de marimi diferite. Se compun din urmatoarele parti:

- corpul propriu-zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare;

- corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de strangere, o portiune filetata interioara si doua suruburi;

- corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de strangere, nervuri exterioare radiale pentru strangere si o portiune filetata exterioara. Este fixat prin infiletare la corpul racordului de marime superioara si imobilizat cu cele doua  suruburi.

Fig. 15

Intretinere

Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul racordurilor.