Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Protectia muncii




Qdidactic » bani & cariera » constructii » protectia muncii
Cercetarea cauzelor incendiilor



Cercetarea cauzelor incendiilor


CERCETAREA CAUZELOR INCENDIILOR


Cercetarea cauzelor incendiilor reprezinta ansamblul masurilor si activitatilor organizatorice,tehnice si oprerative intreprinsecu ajutorul si pe bazsa metodelor,procedeelor si mijloacelor adecvate,in vederea stabilirii cauzelor care au generat incendii sau alte evenimente urmate de incendii.Problema este similara si pentru inceputuri de incendii sau alte evenimente urmate de inceputuri de incendii.

Amprenta incendiului prezinta imaginea macroscopica a ansamblului modificarilor materiale survenite la locul incendiului ca urmare a efectelor lui asupra spatiului incendiat si a bunurilor aflate in el.

Urma este orice modificare materiala produsa in mediul in care a izbucnit incendiul sau in alte locuri ce au legatura cu acestea,ca urmate a interactiunii dintre fenomenele tehnice,naturale,infractionale sau de alta natura,mijloacele si caile lor de actiune si elemente componente ale spatiului incendiat.

Fenomenele si manifestarile sunt accidente,incidente,situatii,comportari ori aspecte ale acestora ce au loc inainte,pe timpul sau dupa lichidarea incendiului in spatiul incendiat,in apropierea acestuia ori in medii asemanatoare,care pot avea legatura cu incendiul.

Amprenta mediului este de fapt fotografia paronamica a zonei incendiate,care inglobeaza suma urmelor vizibile din spatiul respectiv.





1 SCOPURILE PRINCIPALE ALE ACTIVITATII DE CERCETARE A CAUZELOR INCENDIILOR


Scopurile principale ale activitatii de cercetare a cauzelor incendiilor rezulta din prevederile legale (articolele),acestea fiind:

- stabilirea operativa a cauzelor incendiilor;

- stabilirea si luarea de masuri neintirziate pentru repunerea in functiune in cel mai scurt timp si in regim normal de functionare a capacitatilor de productie afectate;

- stabilirea persoanelor vinovate de producerea incendiilor si a raspunderilor disciplinare,materiale,contraventionale si penale,dupa caz,ce revin acestora potrivit prevederilor legale;

- luarea de masuri tehnice si organizatorice pentru prevenirea unor incendii de aceeasi natura,obligatoriu in unitati similare.

2 COMISIILE DE CERCETARE A CAUZELOR DE INCENDIU


Pentru cercetarea cauzelor de incendiu,in functie de marimea si urmarile incendiului,se constituie,in situatii deosebite,comisii de cercetare in care pe linga cadre din unitatile militare de pompieri participa,dupa caz,organe ale procuraturii,organe ale politiei cu competenete legale in acest domeniu,factori de raspundere si specialisti din unitatea in cauza si din organele tutelare,experti,organele ADAS (pentru vietile si bunurile asigurale afectate de incendiu) sau alte organe solicitate de instantele judecatoresti ori de organele de cercetare si urmarire penala.

La desemnarea componentei comisiei de cercetare a cauzei unui incendiu,se urmareste ca membrii acesteia sa cunoasca:

- actele normative care reglementeaza activitatea de prevenire si stingere a incendiilor si modul practic de aplicare a acestora,indeosebi in obiectivul in cauza;

- pericolele,cauzele de incendii si masurile de prevenire si stingere a incendiilor specifice instalatiilor,utilajelor si masinilor din zona incendiului;

- fazele de aparitie si dezvoltare a incendiilor,precum si tactica,procedeele,mijloacele si substantele de stingere a acestora;

- metodele,procedeele si mijloacele care se utilizeaza in cercetarea cauzelor incendiulor;

- organizarea efectiva a activitatii de productie,precum si a prevenirii si stingerii incendiilor la locul de munca in cauza;

- problemele generale ale organizarii si desfasurarii proceselor de productie ale activitatii economice si sociale a obiectivlui;

- locul,rolul si sarcinile concrete ce-i revin fiecarui specialist in activitatea de cercetare a cauzelor de incendii.

Comisia de cercetare a cauzei incendiului isi stabileste un program concret de lucru si modalitatile de cooperare intre membrii sai.


3 CERCETAREA CAUZELOR INCENDIULUI LA FATA LOCULUI


Cercetarea incendiului la fata locului implica respectarea unor reguli tactice generale,cum sunt:

- nelimitarea anticipata,in timp,a duratei cercetarii incendiului,asigurindu-se insa maxima operativitate la desfasurarea activitatii;

- efectuarea cercetarii complete la fata locului,independente de orice ipoteza preconceputa sau de alte anticipari;

- executarea organizata a sarcinilor;

- utilizarea metodelor,procedeelor,aparaturii si tehnici adecvate in raport de natura si particularitatile incendiului;

- consemnarea in cursul cercetarii a tuturor constatarilor,datelor,informatiilor si elementelor in legatura cu cauza;

- observarea comportamentului potentialilor faptuitori prezenti la locul incendiului.

De asemenea,pe timpul cercetarii incendiului la fata locului se recomanda sa se respecte unele reguli specifice cum sunt:

- deplasarea in cel mai scurt timp la fata locului;

- organizarea acordarii primului ajutor pentru salvarea vietilor omenesti periclitate si a victimelor;

- luarea masurilor pentru prevenirea si inlaturarea eventualelor pericole iminente,precum si pentru prevenirea sustragerilor;

- aflarea si notarea datelor referitoare la incendiu (locul izbucnirii,materialele si substantele care au ars,caracteristicile incendiului,observarea si anuntarea incendiului,modul de stingere,conditiile meteorologice etc.);

- inceperea imediata a cercetarii cauzei incendiului,in care scop se asigura;

● cunoasterea procesului tehnologic si indeosebi a fazei in care se afla obiectivul incendiat (in probe tehnologice,in exploatare,in reparatii sau revizii,in timpul sau in afara programului de lucru etc);

● stabilirea de la inceput a intregului pachet de ipoteze referitoare la cauzele posibile ale incendiului;

● identificarea persoanelor care pot da relatii despre incendiu si discutarea cu acestea;

● descoperirea,pastrarea neschimbata (pe cit posibil) si conservarea urmelor si elementelor care pot furniza date si informatii despre eveniment;

- cercetarea incendiului sub forma de fenomene,situatii si miscari succesive in timp,in strinsa interactiune dialectica,renuntind la idei preconcepute,epirism si intuitie;

- verificarea,cercetarea,epurarea si clarificarea tuturor ipotezelor si versiunilor pe baza informatiilor si datelor culese pina se ajunge la stabilirea univoca a adevarului.


4.METODE,PROCEDEE SI MIJLOACE TEHNICE CE POT FI UTILIZATE

IN CERCETAREA CAUZELOR INCENDIILOR


Acestea se pot grupa astfel:

1) Metode logice generale cum sunt: analiza,sinteza,inductia,deductia,comparatia,presupunerea,excluderea etc.

2) Metode,procedee si mijloace operative de specialitate cum sunt:

- studierea documentelor de organizare si desfasurare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilor in obiectiv si indeosebi la locul de munca in cauza;


- studierea documentelor de control tehnic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilor intocmite in obiectiv si verificarea indeplinirii masurilor stabilite;

- studierea documentelor existente in obiectiv privind organizarea interventiei in caz de incendiu sau calamitati si verificarea modului de aplicare a acestora pe timpul incendiului;

- studierea actelor normative care reglementeaza prevenirea si stingerea incendiului in obiectivul respectiv si verificarea gradului de aplicare a acestora;

- studierea cazuisticii unor incendii similare produse in tara si strainatate;

- verificarea modului de indeplinire a obligatiilor legale referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor de catre factorii de raspundere din obiectiv,inclusiv de catre personalul de la locul de munca in cauza;

- folosirea instrumentelor de masurat (metru,rigla,balanta,cronometru,termometru etc.),optice de marit,de iluminat,fotografiat,filmat,proiectie,inregistrare etc.

3) Metode si procedee tehnico stiintifice de specialitate cum sunt: determinarea parametrilor de ardere a materialelor si substantelor combustibile,evaluarea curbelor de ardere,calculul bilantului energetic duratei incendiului; aflarea formei,structurii unor materiale si substante etc.

4) Metode fizico chimice : analiza spectrala,metalografia,cromatografia,microscopia,solubilitate,defectoscopia etc.

5) Expertize tehnice (de specialitate,criminalistice,medico-legale,psihiatrice) si reconstituirea la scara naturala sau redusa.


5. DOCUMENTELE DE CERCETARE A CAUZEI INCENDIULUI


Constatarile si concluziile rezultate cu prilejul cercetarii incendiului se consemneaza de catre comisia de cercetare intr-un document de cercetare (proces-verbal,raport etc.) in care,in principiu,se mentioneaza:

- componenta comisiei de cercetare;

- unitatea,sectia,atelierul,instalatia si locul in care a izbucnit incendiul;

- datele si orele izbucnirii,localizarii si lichidarii incendiului;

- cine,cind si cum a observat si anuntat incendiul;

- cine,cind si cu ce a actionat initial asupra incendiului;

- caracteristicile constructive ale obiectivului incendiat si ale procesului tehnologic,masurile si dotarile existente cu sisteme de protectie impotriva incendiilor;

- caracteristicile incendiului,cum sunt: modul de manifestare si dezvoltare,suprafata incendiata,directiile principale de propagare,forma incendiului etc.;

- fortele,mijloacele si procedeele utilizate pentru stingerea incendiului;

- conditiile atmosferice (vint,temperatura,precipitatii);

- pierderile materiale provocate de incendiu (natura,cantitatea,valoarea,amplasarea si proprietatile materialelor si substantelor care au ars,precum si a celor deteriorate);

- victimele omenesti (numele,prenumele,functia,virsta);

- consecintele incendiului asupra desfasurarii procesului de productie (durata intreruperii,efectul economic cantitativ si valoric);

- persoanele si bunurile salvate;

1- cauza incendiului descrisa in detaliu si fundamentata tehnico-stiintific; celelate cazuri de incendiu avute in vedere initialsi motivul eliminarii acestora;

- persoanele vinovate de izbucnirea sau propagarea incendiului si raspunderile acestora;

- masurile luate de comisia de cercetare pe timpul desfasurarii activitatii pentru preintimpinarea unor pericole iminente si pentru repunerea in functiune in cel mai scurt timp si in regim normal de functionare a capacitatii de productie afectate;

- invatamintele rezultate si propuneri de masuri tehnice si organizatorice pentru prevenirea in viitor a unor astfel de incendii.


6. CLASIFICAREA PRINCIPALELOR URME ALE INCENDIILOR


Principalele urme ale incendiilor sunt :

1) Urme de cenusa si fum rezultate prin arderea,topirea sau descompunerea materialelor si substantelor combustibile ori nerezistente la temperaturile degajate pe timpul incendiului (textile,mase plastice,cauciuc,lemn,sticla, etc.).

2) Urme de lichide,vapori,si gaze combustibile: produse petroliere,lacuri,vopsele,solventi,gaz metan,amestec aragaz etc.

3) Urme create de explozii:

- de explozii de substante explozive: focarul (craterul),schije,ruperi,arsuri,fumizare,efecte distructive,urme de substante explozive,efecte sonore;

- de explozie a amestecurilor explozive: succesiunea exploziilor,furnizare,scurgeri de produse combustibile,fisuri in instalatii efecte distructive;

- de explozii fizice: crapaturi,rupturi cu punct de plecare de la fisuri sau defecte de fabricatie,coroziuni intensive,defecte de executie,solicitari mecanice indelungate,fortarea AMC datorita suprapresiunii,schije,deteriorarea vecinatatilor,distrugeri provocate de recipientul explodat etc.

4) Microurme create de incendii si explozii:

- particule de sticla,vopsea,coloranti,lac,praf combustibil;

- resturi de lichide combustibile,lubrifianti,mase plastice,gudroane;

- resturi de materiale combustibile arse.

5) Urme de produse chimice incendiare,toxice si radioactive.

6) Urme ale instrumentelor,dispozitivelor si ale unor obiecte: chei,clesti,leviere,rangi,ciocane,sfredele,surubelnite,brocuri de sudura,span,pilitura,diagrame ale aparaturii de masura si control etc.



7) Urme ale omului:

- urme de forma: ale miinilor,picioarelor,vocii,scrisului,manierei de a se executa diferite operatii;

- urme biologice: de singe,saliva,par,osteologice,miros,tesuturi moi,arsuri;

- urme ale incaltamintei,imbracamintei si ale altor obiecte folosite de om.

8) Urme ale vegetalelor: resturi carbonizate,aschii,seminte de plante uleioase etc.

9) Urme ale animalelor: lasate de picioare si coarne,singe,puf,par,lina,pene etc.

10) Urme ale mijloacelor de transport: anvelope,roti,potcoave,scurgeri de carburanti,lubrifianti etc.


7.PARTICULARITATI METODOLOGICE SI TEHNICE DE IDENTIFICARE A URMELOR

CARACTERISTICE SI SURSELOR DE APRINDERE


Arcurile electrice,scurtcircuitele,scinteile si efectul termic al curentului electric se indentifica prin:

- studierea si compararea schemei proiectate a instalatiilor electrice cu realitatea,in colaborare cu specialistii din acest domeniu (din unitatile beneficiare,furnizoare,de proiectare,etc.)

- verificarea gradului de protectie a instalatiilor electrice in functie de pericolul de incendiu si explozie existent;

- determinarea univoca a instalatiilor electrice aflate sub tensiune in momentul izbucnirii incendiilor si a celor care nu erau sub tensiune;

- examinarea dispozitivelor de siguranta (de protectie) ale instalatiilor electrice: daca sunt montate toate dispozitivele de siguranta; daca dispozitivele sunt originale,nu sunt supradimensionate nu au fost reparate cu mijloace locale; daca capacitatea consumatorilor este sub limita admisape circuitul (siguranta) respectiv;

- examinarea comutatoarelor,heblurilor si intrerupatoarelor,pozitia acestora si urmele (impuritatile) depuse pe ele si pe punctele de contact;

- examinarea consumatorilor (motoare electrice,aparate electrice,corpuri de iluminat etc.): starea tehnica a consumatorilor si modul de supraveghere a acestora; puterea reala a consumatorilor si compararea ei cu cea prevazuta in proiect; amprenta incendiului asupra consumatorilor (de exemplu: daca pe resturile de filament ale unui bec electric se gasesc sudate urme microscopice de granule sau cioburi de sticla,becul ardea,iar daca particulele de sticla au muchii ascutite si nu sunt sudate de filament,rezulta ca becul nu era sub tensiune; in acest scop se folosesc micoscopul care mareste de 20 50 de ori si aparatul de fotografiat);

- examinarea conductoarelor si cablurilor electrice; starea izolatiei (de exemplu,carbonizarea izolatiei in zona de contact cu metalul si schimbarea culorii observata prin marirea la microscop de 20 de ori si prin fotografiere); colectarea din zona incendiului a resturi de conductoare,urmata de slefuirea fina a partilor topite (perlarilor) si examinarea la microscop a structurii metalului,marind de 500 de ori (de exemplu: aparitia unor modificari in structura cuprului,care implica prezenta oxigenului,indica inchiderea circuitului inainte de izbucnirea incendiului,iar daca indica doar prezenta infima a oxigenului,inseamna ca circuitul s-a inchis pe timpul incendiului);

- verificarea cablurilor pe traseu si in sectiune (conform normativelor si STAS-urilor in vigoare prin efectuarea unor masuratori privind: rezistenta izolatiei (megaohmetru tip MT-5/5/10),rezistenta chimica (metoda puntii),proba cu tensiune inalta sau marita si a curentului de fuga (instalatiile Kenotron sau KDRV),incercarea izolatiei la strapungere (trusa TCS-2),precum si determinarea defectelor de cablu (locatorul de defecte LDC sau cautatorul tranzistoriat de defecte RCI-2); examinarea materialelor identice (etalon) cu cele avariate,dar neutilizate,intacte;

- evaluarea parametrilor ce caracterizeaza sursele de initiere a arderii de natura electrica,cum sunt: la scurtcircuit intensitatea,tensiunea si rezistenta de scurtcircuit,efectele mecanice si termice ale scurtcircuitului; la arcuri si scintei electrice intensitatea,tensiunea descarcarilor,radiatia termica a acestora,lungimea si durata arcurilor si scinteilor,capacitatea (energia) de aprindere a surselor;

- studierea modului de amplasare si a naturii materialelor si substantelor combustibile si explozive din zona incendiului;

- analizarea posibilitatilor de initiere a incendiului prin scurtcircuit,arcuri si scintei electrice produse in mediul combustibil (exploziv) existent.

Electricitatea statica se identifica prin:

- inventarierea punctelor in care se poate forma electricitatea statica si studierea acestora;

- examinarea conditiilor de microclimat (umiditatea,gradul de izolare,temperatura si compozitia mediului);

- verificarea integritatii sistemului de descarcare continua (fara scintei) a sarcinii electrice si a valorii rezistentei de legare la pamint;

- verificarea legarii la centura de impamintare a tuturor punctelor in care se pot dezvolta si localiza sarcini electrostatice;

- determinarea energiei scinteii formate la descarcarea electrostatice si compararea acesteia cu energia minima de aprindere a substantelor din mediul dat;

- efectuarea unui experiment in conditii similare,utilizind: electroscopul pentru semnalizarea diferentei de potential corespunzatoare incarcarii,indiferent daca aceasta diferenta a aparut pe o instalatie,pe o masina sau pe corpul uman; voltmetrul electrostatic pentru masurarea cantitativa a tensiunii.

Flacara deschisa si flacara inchisa se vor indentifica prin:

- verificarea existentei mijloacelor care utilizeaza flacara sau care pot in anumite conditii,sa formeze flacara deschisa ori inchisa,cum sunt: aparatele de sudura,faclele,cuptoarele,aparatele de gatit (aragaze,resouri,cu petrol),de iluminat (lampi,luminari,felinare),de laborator (becuri si spirtiere cu lichide sau gaze combustibile),afumatorii,mijloace de aprindere (chibrituri,brichete,aprinzatori electrice etc.); focul in aer liber;

- examinarea urmelor si resturilor ramase de la mijloacele care utilizeaza flacara,a deformarilor acestora si a funinginei;

- determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere a materialelor si substantelor combustibile aflate in zona incendiului,precum si a distantelor de amplasare a acestora fata de sursele de producere a flacarii;

- evaluarea temperaturii flacarilor in functie de temperatura de ardere a combustibilului,de marimea flacarii rezultate la ardere,precum si de caldura pierduta prin radiatii sau consumata de catre produsele de ardere (exemple ale temperaturii flacarilor care pot fi atinse de: chibrit 700C; sudura oxiacetilenica 3150C; lampa de lipit 2000C; hidrogen 2880C; lemn 850 - 1400C; metan 1875C; propan 1925C; lampa cu petrol 780 1300C);

- copararea caldurii de reactie a flacarii cu temperatura sau energia minima de aprindere a materialelor si substantelor combustibile;

- studierea,dupa caz,a conditiilor de microclimat sau a situatiei meteorologice.

Caldura (efectul termic) se identifica prin:

- verificarea existentei si starii tehnice a instalatiilor,aparatelor si a altor surse generatoare de caldura,precum si a modului de amplasare,utilizare si supravegherea acestora;

- examinarea punctelor in care poate aparea frecarea,in functie de sistemul de rezemare si de ungere,de numarul turatiilor si de puterea transmisiei;

- determinarea modului de transmitere si acumulare a caldurii,precum si a marimii si a duratei actiunii acesteia;

- examinarea urmelor de ardere,cenusii si zgurii,precum si combustibilul utilizat;

- determinarea caracteristicilor de aprindere si ardere ale materialelor combustibile amplasate in apropierea sursei de caldura,a distantelor de securitate si a celor efective,a duratei de incalzire (ardere),precum si a conditiilor de microclimat (concentratia de praf combustibil,umiditatea,curentii de aer etc.);

- studierea materialelor combustibile din apropierea punctelor de frecare,natura si proprietatile acestora,durata stationarii depunerilor de materiale si a impuritatilor combustibile in punctele de frecare si in jurul lor etc;

- compararea temperaturii de aprindere a materialelor combustibile cu temperatura surselor de caldura,tinindu-se seama de amplasarea acestora (exemple de temperaturi care pot fi atinse: cosuri de fum 500 - 1000C; becuri electrice cu incandescenta 100 300C; metale incandescente 700 - 1500C);

- efectuarea de masuratori in conditii similare utilizind pirometrul optic portativ (temperaturi cuprinse intre 700 - 1500C si 1200 - 2000C pentru radiatie termica in domeniul vizibil,respectiv termometrul cu virf de palpare cu panglica din bimetal si cu termistori);

- reconstituirea,cind e posibil si necesar,a situatiei care a generat incendiul.

Scinteile se identifica prin:

- determinarea capacitatii de aprindere a scinteii,care depinde de masa ei si de energia termica inmagazinata;

- comportarea capacitatii de aprindere a scinteii cu energia ei minima de aprindere a materialelor combustibile;

- verificarea sursei (instalatiei,utilajului,uneltelor de munca etc.) care poate produce scintei,starea tehnica si modul de utilizare.De exemplu,la sistemele de incalzire,scinteile apar prin crapaturi,gauri,usi deschise,cosuri de fum si burlane,mai ales cind ard rasinoase,vreascuri,crengi,coceni de porumb si in prezenta vintului sau a tirajului.Scinteile de cos cazute pe materialul combustibil la 15 20 m il poate incendia,iar pe timp de vint puternic scinteile si jaratecul pot ajunge la 100 m; la sudura executata la inaltimea de 6 m de sol de zona periclitata este de 6 8 m in jurul punctului de lucru,iar prin ricosare scinteile secundare ajung la 14 15 m acoperind 50 70% din zona de pericol.Scinteile,bucatile de metal incandescent sau topit si brocurile de sudura (uneori de culoare inchisa),avind o energie calorica ridicata (temperatura de 500 - 550C),pot incendia materialele combustibile: la utilizarea sculelor si dispozitivelor de alumumiu pot apare scintei capabile sa aprinda o serie de substante inflamabile (sulfura de carbon,acetilena,hidrogen,etilena,benzen,metan,propan etc.) mai ales daca scinteile au rezultat din socul produs intre aluminiu (duraluminiu) si otel ruginit.

Autoaprinderea se identifica prin :

- depistarea substantelor chimice care pot sa se autoaprinda: in contact cu aerul (fosfor alb si rosu,praf de aluminiu sau zinc,sulfuri de potasiu,sodiu,bariu,negru de fum,lemn supus incalzirii de lunga durata etc.); in contact cu apa (carbura de calciu,metale alcaline si alcalino pamintoase,hidrurile metalelor alcalin,fosfura de calciu si de sodiu etc.); in contact cu substante organice (oxigen,fluor,clor,acid azotic,peroxizi de bariu si sodiu,permanganat de potasiu,clorati,perclorati etc.);

- evaluarea cantitatilor de substante intrate in contact si a marimii energiei termice degajate;

- depistarea promotorilor (acceleratorilor) existenti in masa materialelor cu tendinta de autoaprindere: in carbune (oxigen,compusi volatili,sulfuri de fier,umiditate,resturi organice etc.); in bumbac (seminte,ulei,grasimi); in azotat de amoniu (strunjiri de fier,sticla,grafit,zinc,cloruri,acid azotic etc.); in uleiuri de floarea,in,cinepa,bumbac,soia etc. (cu indice de iod peste 80); in lichide combustibile (acetona,acid acetic concentrat,alcool butilic,etilic,metilic,benzina etc.); in contact cu oxidatii (peroxid de sodiu,permanganat de potasiu) mai ales in prezenta apei;

- studierea conditiilor de depozitare (temperatura,umiditate,durata etc.) a materialelor combustibile;

- verificarea posibilitatilor de autoaprindere biologica a materialelor (paie,fin,lucerna,rumegus etc.),datorita umiditatii,actiunii microorganismelor,enzimelor si a transferului de materie;

- examinarea urmelor (canale,cuiburi,focare) de initiere a autoaprinderii biologice;

- efectuarea,dupa caz,de reconstituiri la fata locului.

Reactiile chimice se identifica prin:

- inventarierea substantelor care pot da reactii chimice exoterme ce duc la aprinderea lor,a produsilor de reactie sau a substantelor combustibile vecine mediului de reactie,fie prin modificarea conditiilor de pastrare sau manipulare (de exemplu: evaporarea solventului din nitroceluloza umectata),fie prin contactul cu alte substante chimice (exemple de reactii periculoase reversibile: acetilena cu fluorul,clorul,bromul,cuprul,argintul,mercurul; amoniacul gazos cu mercurul,clorul,iodul,bromul,acidul fluorhidric anhidru; benzina cu clorura de var; metanul cu sulfura de carbon,cu peroxizi etc.;)

- examinarea factorilor care influenteaza aprinderea si explozia (contactul dintre substante,lumina solara,scinteile,reactiile chimice etc.);

- colectarea de probe si verificarea in laborator a conditiilor de producere a reactiilor chimice;

- studierea efectelor termice si chimice si ale reactiilor chimice.

Explozia se identifica prin:

- determinarea substantelor explozive existente,a modului de aprindere exploziva a acestora (oxidare rapida,descompunere rapida,polimerizari si alte reactii chimice necontrolate),precum si a tipului de explozie produs (deflagratie,detonatie,explozie in spatiul inchis,explozie in aer liber);

- studierea conditiilor in care se pot produce exploziile (intervalul de explozie,temperatura si presiunea mediului,ventilatia,starea fizico chimica a substantelor si materialelor,temperatura si energia minima de aprindere,compozitia mediului,existenta si starea dispozitivelor si mijloacelor de decompresare etc.);

- inventarierea surselor de initiere a exploziei (surse de energie) aflate in zona incendiului si examinarea acestora;

- examinarea efectelor si urmarilor exploziei (presiuni si temperaturi rezultate,distrugeri materiale etc.)

Trasnetul se identifica prin:

- procurarea si prelucrarea datelor meteorologice din zona incendiului;

- izolarea si prelevarea urmelor si modificarilor amprentate pe materiale,de exemplu: pe copaci se gaseste material lemnos smuls si zdrobit; stilpii si grinzile de lemn sunt rupte si aschiate; invelitoarea (ardezie,tigla) este rupta si imprastiata; rindurile de caramida,de piatra si cosurile de fum sunt crapate si prabusite; structurile,conductele si burlanele metalice sunt topite,gaurite,pliate si rasucite;

- verificarea instalatiei de paratrasnet prin calcul si masuratori cu aparatura adecvata prin analiza de laborator (legaturi imperfecte cu urme de topitura metalica; rezistenta ridicata pina la 50 ohmi a centurii de impamintare care indica trasnetul drept cauza de incendiu);

- examinarea efectelor mecanice si termice ale trasnetului;

- studierea actiunii secundare a trasnetului ca urmare a inductiei electrostatice si electromagnetice,precum si a eventualelor descarcari simultane in mai multe puncte.

Energia nucleara se identifica prin:

- analizarea conditiilor si abaterilor de la tehnologie si prin modul de operare care au dus la pierderea controlului reactiei nucleare;

- stabilirea motivelor pentru care nu au functionat corespunzator sistemele de protectie si securitate nucleara;

- cercetarea imprejurarilor in care au avut loc accidentul tehnic sau avaria care a precedat punerea in libertate a energiei nucleare.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|