 |
|
 |  |
| Afaceri | Agricultura | Comunicare | Constructii | Contabilitate | Contracte |
| Economie | Finante | Management | Marketing | Transporturi |
Protectia muncii
|
Qdidactic » bani & cariera » constructii » protectia muncii Instalatii automate de semnalizare a incendiilor |
Instalatii automate de semnalizare a incendiilor
Instalatii automate de semnalizare a incendiilor
1.DETECTOARE DE INCENDIU
1.1.GENERALITATI
In principiu,la o instalatie de semnalizare a incendiilor se deosebesc: detectoare de incendiu,circuitele de legatura si centralele de semnalizare.
Detectoarele declanseaza,in caz de incendiu,un semnal,care prin elemente de legatura (conductoare,amplificatoare etc.) este transmis la centrala.Centrala primeste semnalul emis de detector si determina o semnalizare optica si acustica (eventual si o inregistreaza).In continuare poate declansa o reactie organizata care sa duca la o combatere rapida a incendiului (salvare,localizare,lichidare etc.).
Oricare ar fi tipul de detector,rolul sau intr-o instalatie automata de semnalizarea incendiilor este de a depista cit mai repede posibil incendiul,astfel incit sa se poata lua masuri adecvate (anuntarea pompierilor,declansarea autoamata a instalatiilor de stingere,semnalizare si inlaturarea obstacolelor de pe caile de evacuare,inchiderea automata a canalelor de ventilatie etc.).
1.2.CLASIFICAREA DETECTOARELOR DE INCENDIU
Detectoarele de incendiu se clasifica dupa natura fenomenelor insotitoare ale incendiului sau dupa principiile de functionare a lor ( tabelul XII.2.1.)
Tabelul XII.2.1.
Clasificarea si caracteristicile detectoarelor
|
Denumirea detectoarelor |
Principiile de functionare.Caracteristici |
||||
|
1.2.1. Termice |
Reactioneaza la efectele caldurii care apar pe timpul declansarii incendiilor.Declanseaza semnalul de incendiu atunci cind in urma aparitiei focului,se produce o crestere a temperaturii in mediul ambiant.Se produce in ordine: topirea,dilatarea,modificarea de structura a materialelor,modificarea conductivitatii electrice datorita caldurii. |
||||
|
1.2.1.1.Termostatice (maximale) |
Functioneaza pe baza unei temperaturi date,adica emit semnale numai la atingerea unei anumite temperaturi reglate in prealabil (de exemplu la 50 sau 75°C).Sunt indicate a se folosi la incendiile cu evolutie rapida. |
||||
|
1.2.1.1.1. Detector de incendiu cu bimetal |
Detector termostatic,al carui principiu constructiv se bazeaza pe comprimarea,sub presiune mare a doua benzi de metal cu coeficienti de dilatare termica diferiti. Detectorul bimetalic poate fi reglat pentru o temperatura de aproximativ 20 pina la 100°C,cu valoare uzuala de 60°C sau de la 40 pina la 90°C. Detectorul termostatic cu aliaj eutetic este construit in mod obisnuit pentru a detecta si semnaliza atingerea unei temperaturi de 65; 75; 95; 130 sau 280°C,corespunzator punctului de topire al aliajului respectiv.Avind inertia termica mica este indicat a se folosi pentru detectarea incendiilor cu viteze mari de propagare (transformatoare,intrerupatoare in ulei etc.) |
||||
|
1.2.1.1.2. Detector de incendiu tip Wood |
Detector pe baza de fir fuzibil.Functionarea lui poate fi modificata in limite largi,prin inlocuirea firului fuzibil.Metalul folosit este de tipul Wood,a carui temperatura de topire,in functie de compozitia aliajului,variaza intre 50 si 120°C.Cel mai frecvent se foloseste temperatura de +70°C. |
||||
|
1.2.1.1.3. Detector de temperatura cu fuzibil |
Fabricat in tara.Se compune dintr-o carcasa in interiorul careia se afla un grup de lame de contact si o piesa de detectate optica,ambele fiind actionate de un fir fuzibil sub forma de nit.In cazul depasirii temperaturii din incapere,nitul se inmoaie ,se alungeste sau se topeste permitind grupului de lame sa se departeze spre stinga si prin intermediul unor piese de contact si legatura se stabileste un circuit electric care determina lansarea unui semnal de incendiu si declansarea unei instalatii fixe de stingere. Acest detector are: - pragul de temperatura de 55 sau 75°C in functie de tipul de nit folosit - tipul de detectare maximum 2 min - capacitatea contactelor maximum 0,5 A la 24 V curent continuu - greutatea 60 g - limitele temperaturii mediului in care se poate folosi sunt de la -20 pina la +40°C - umiditatea maxima a mediului 85% - suprafata eficace de supraveghere 10,00 m²,iar in conditiile montarii intr-o incapere mai inalta de 3,50 si sau in cazul unei ventilari puternice 5 m² |
||||
|
1.2.1.2 Termodiferentiale |
Detecteaza incendiul in functie de variatia de temperatura fata de o temperatura data si independent de temperatura intiala; declanseaza numai sub efectul depasirii unei anumite viteze de crestere a temperaturii Sunt mai sensibile si functioneaza mai rapid decit cele termostatice,insa in general,nu mai corespund cerintelor moderne |
||||
|
1.2.1.3 Termovelocimetrice |
Functionarea lor se bazeaza pe principiul masurarii vitezei de crestere a temperaturii in unitate de timp,avand la baza criteriul valocimetric. Cresterea se exprima in grade pe minut; variatiile normale de temperatura sunt cuprinse intre 2 si 20°C/min. |
||||
|
1.2.1.3.1. Detector cu temperatura cu termistoare (DTI-1) |
Construit in tara.Functionarea lui se bazeaza pe variatia diferita a rezistentelor a doua termistoare,in raport cu temperatura.Unul dintre acestea este montat in contact cu mediul ambiant,iar cel de-al doilea partial izolat termic. In cazul cresterii lente a temperaturii,rezistentele ambelor termistoare au practic aceeasi valoare.Daca in mediul ambiant temperatura creste brusc,termistorul montat in exteriorul carcasei fiind direct in contact cu mediul inconjurator,se incalzeste mai repede,iar cel izolat mai incet.In aceasta situatie,rezistenta electrica a termistorului montat in exterior scade brusc,si,ca urmare a diferentei de rezistenta a celor doua termistoare,potentialul electric se modifica,variatia de tensiune este marita de amplificatorul care actioneaza releul de iesire,care prin inchiderea contactelor transmite semnalul la centrala,oar local aprinde beculetul Caracteristici: - tensiunea de alimentare 24 V ± 10% - curentul absorbit pentru pozitia de repaus 10 mA,iar la actionare 80 mA - timpul de functionare la un salt de temperatura de 20°C este de 1±0,6 min,iar la unul de 30°C de 0,5±0,3 min - capacitatea contactelor releului la 220 V,5 A curent alternativ iar la 220 V – 3 A la curent continuu - temperatura mediului ambiant la care poate functiona de la 20 pina la 45°C - umiditatea maxima 85% - sensibilitatea 5°C/min Este recomandat pentru supravegherea spatiilor in care apar incendii mocnite fara flacara,dar cu o crestere a temperaturii (magazii inchise,silozuri etc.) |
||||
|
1.2.2 Detectoare termoelectrice |
Functioneaza pe principiul efectului termoelectric (variatia unei marimi electrice,fie tensiune,fie intensitate)
Se folosesc fie sub forma de termocupluri fie sonde termometrice din nichel sau tungsten,a caror rezistenta electrica variaza in acelasi sens cu temperatura Au o buna functionare: - nu poseda piese mobile - nu au contacte care sa ancraseze,sa corodeze - sunt sensibile - nu poseda mecanisme bimetalice supuse deformatiilor si oboselilor contiunue - nu dau alarme false - nu sunt necesare scheme electrice |
||||
|
1.2.3. Detectoare de flacara |
Detector de flacara realizat in tara; depisteaza si semnalizeaza aparitia unui inceput de incendiu in timp de 2,5 s Caracteristici: - tensiunea de alimentare 24 V ± 10% - curentul absorbit in repaus 10 mA,iar la actiune 80 mA - timpul de raspuns 1,5± 1 s - dimensiuni de gabarit Ø 205 mm; h=175 mm - distanta maxima la care sesizeaza 7,00 mm - capacitatea contactelor: releul 220 V si 5 A si curent alternativ si 220 V si 3 A curent continuu - poate fi montat in medii cu temperatura de la -10 pina la +45°C si cu umiditate maxima de 85% Atmosfera in care se monteaza trebuie sa fie fara gaze sau agenti care ar putea sa perturbe buna functionare Este construit dintr-o carcasa,un capac alb si un soclu.In carcasa de forma rotunda se gaseste montat sistemul optic,format dintr-un obiectiv,un filtru inflarosu,elementul fotosensibil,un fototranzistor si un amplificator Principiul de functionare are in baza transformarea energiei luminoase in semnale electrice Detectoarele de acest tip nu trebuie sa reactioneze la lumina solara,lampi incandescente,suprafete metalice calde.Trebuie insa sa functioneze in cazul vibratiilor,socurilor,murdaririi cu uleiuri,praf,umiditate etc. Se utilizeaza acolo unde este posibil sa izbucneasca de la inceput o flacara,incendii de lichide combustibile,la supravegherea haitelor inalte cu vizibilitate redusa,depozite de cherestea,depozite de marfuri etc. Un detector poate supraveghea eficient o suprafata de 500 pina la 1000 m² care trebuie micsorata in cazul materialelor depozitate in rafturi,vizibilitatea fiind redusa |
||||
|
1.2.4. Detectoare de fum |
Detectoarele de fum se clasifica din punct de vedere functional in: - detectoare de fum optice,pe pricipiul dispersiei luminii - detectoare de fum optice,pe principiul absortiei luminii Ele sunt sensibile la praful din atmosfera,motiv pentru care se deregleaza Realizarea unui detector optic,cit mai sensibil,impune: - folosirea unei surse de radiatii cu o lungime de unda cit mai mica posibil a luminii masurate - utilizarea unei surse de radiatii cu lumina puternica la detectoare cu lumina difuza,folosirea unui unghi de dispersie cit mai mare posibil |
||||
|
1.2..5 Detectoare de camera de ionizare |
Principiul fizic folosit se bazeaza pe ionizarea aerului exterior dintr-o camera de masurare care este expusa efectului de durata a unor radiatii alfa,emisie de o sursa radioactiva. Aerul astfel ionizat devine bun conducator de electricitate In cazul aparitiei unui incendiu mocnit,particulele de gaze de ardere si fum patrund in camera de masurare,unde,in raport cu marimea si cantitatea lor,declaseaza curentul de ionizare si in continuare circuitul de semnalizare In practica se intrebuinteaza detectoare cu doua camere de ionizare |
||||
|
1.2.5.1. Detectorul Cerberus |
Este format din doua camere de ionizare,in care se gaseste o sursa de radiatie,legate in serie intr-un circuit de curent continuu.Una din camere comunica cu exteriorul,iar cealalta este etansa Particulele alfa,emisie de o sursa radioactiva,ionizeaza aerul facindu-l bun conducator de electricitate Fumul si produsele de ardere patrund in camera deschisa ,se ionizeaza,devenind mai putin mobile decit ionii din aerul obisnuit,necesitind un timp mai mare pentru a ajunge la electrozii camerei de ionizare.In continuare are loc o scadere a curentului de ionizare,o crestere a rezistentei electrice dintre electrozii camerei II,precum si o crestere a tensiunii,se aprinde o lampa releu speciala,provocind declansarea unui semnal de incendiu |
||||
|
1.2.5.2. Detectorul KJ – 1 |
Este proiectat si construit ca sa poata sesiza aparitia fumului si cresterea temperaturii; ca element sesizor de fum sze foloseste o camera de ionizare,prevazuta cu o sursa de radiatii alfa Elementul sensibil la cresterea temperaturii este forma din 4 termorezistente,care in momentul cind temperatura depaseste 50°C intra in actiune Particulele de fum sau de praf,aflate in suspensie in aer,patrund intre electrozii camerei de ionizare,absorb radiatiile alfa,micsorind gradul de ionizare si ca urmare se realizeaza o crestere a potetialului unei grile de comanda a tubului,amorsarea acestuia si astlfe detectorul intra in functiune Detectorul KJ-1 intra in compunerea instalatiei de productie ruseasca SDPU,din dotarea unor obiective |
||||
|
1.2.5.3. DICI-1-73 |
Detector cu camera de ionizarea carei functionare este similara cu cele de acelasi tip construite in strainatate Este format dintr-un soclu montat pe tavan,doua camere de ionizare,o placa de circuit imprimat pe care este montat amplificatorul de semnal,cu becul de semnalizare optica locala In ambele camere de ionizare se gaseste cite o sursa radioactiva Se monteaza in incaperi unde temperatura este cuprinsa intre -20 si +60°C,umiditatea fiind de 65±20% Montat in incaperi cu inaltimea maxima de 8 m poate supraveghea o suprafata de 50 m²,iar cele cu tavan in coama sau in dinti de ferestrau 35 m² |
||||
|
1.2.5.4 DICI-83 |
Sesizeaza aparitia fumului si a gazelor de ardere degajate de incendiu in faza incipienta In caz de incendiu poate declansa sistemele de semnale de alarmare,si dupa caz de stingere a incendiilor Se recomanda a se folosi in locurile in care incendiul se produce mocnit si se manifesta prin degajare de fum sa gaze de ardere Aparatul este format dintr-un soclu pentru montareaaparenta si din detectorul propriu-zis,care la rindul sau este alcatuit din doua camere de ionizare cu surse radioactive (una de compensare interioara si cea exterioara de masura),circuit de masura realizat cu tranzistor cu efect de cimp,circuit comparativ,circuit de iesire si stabilizator intern.Detectorul este prevazut cu trei circuite de semnalizare la distanta la centrala automata de semnalizare sau sisteme intermediare de semnalizare Functionarea: - fumul sau gazul de ardere care intra in camera de masura provoaca scaderea curentului in camera - repartitia tensiunilor la bornele celor doua camere de ionizare se modifica,tensiunea la bornele camerei exterioare creste,ceea ce declaseaza semnalele de alarma prin intermediul circuitului de masura si a celui comparator |
||||
|
1.2.5.5 DICI-N-76 |
Se construieste pentru mediu marin DICI-N_MARIn si in varianta DICI-N-NORMAL Semnalizeaza aparitia fumului si gazelor de ardere produse de un incendiu in faza initiala Este indicat a se folosi in locurile in care este posibil aparitia unui incendiu mocnit,fara flacara,care se manifesta prin degajare de fum sau gaze de ardere |
||||
|
1.2.5.6 DICT-77 |
Se construieste in 3 variante: DICT 77 Ex.Nr. pentru mediul marin DICT 77 Ex. (ia) pentru medii explozive DICT-77-Normal Este destinat detectarii incendiilor a caror inceput se manifesta printr-o degajare importanta de caldura,cu o evolutie rapida (incendii de hirtie,lemn,textile,lichide inflamabile etc.) sau a celor care pot sa apara in medii deosebit de dificile,cum ar fi incaperi unde prin natura exploatarii se degaja fum,gaze arse sau in spatii cu mult praf In varianta Naval poate fi montat in incaperile de pe nave sau din zona litorala Detectorul face parte din categoria detectoarelor combinate cu functie dubla: termovelocimetrica si termostatica Este un aparat electronic cu termistoare pentru sesizarea inputururilor de incendiu,dind un impuls de alarma,atit la cresteri normale ale temperaturii in unitatea de timp,cit si la atingerea unui prag fix termomaximal |
2.ALEGEREA SI AMPLASAREA DETECTOARELOR DE INCENDIU
2.1.CONDITII DE SECURITATE IN FUNCTIONARE
Alegerea tipurilor de detectoare se face si in functie de fazele de dezvoltare a incendiilor.
In prima faza se degaja produse de ardere invizibile (fara fum,fara flacara,foarte putina caldura).
In faza a doua,apare insa fumul,dar nu si flacarile,se dagaja foarte putina caldura.
In cea de a treia faza apare flacara,incendiul poate fi observat,insa cantitatea de caldura este totusi redusa.
In faza a patra cantitatea de caldura degajata creste,aerul se dilata,arderea se intensifica,incendiul fiind in plina dezvoltare.
Pentru prima faza de dezvoltare s-ar putea construi tipuri de detectoare,care sa functioneze pe baza variatiei rapide a umiditatii si a ionizarii aerului.
Pentru detectarea incendiului in faza a doua se pot folosi detectoare cu camera de ionizare,cu celula fotoelectrica,in faza a treia detectoare cu flacara,iar in faza a patra detectoare termice.
Pentru a corespunde scopului si a avea o deplina securitate in functionare,detectoarele de incendiu trebuie sa indeplineasca urmatoarele 3 conditii de baza:
a)Sensibilitatea fata de fenomenele care insotesc incendiu.Un detector trebuie sa sesizeze incendiul intr-un timp foarte scurt,daca este posibil instantaneu.Sensibilitatea detectorului trebuie sa fie relativ constanta pe toata suprafata supravegheata.Detectorul nu trebuie sa reactioneze la lumina soarelui,la lampile incandescente si nici la semnalele pe care le primeste de la „zgomotul de fond”.
Sensibilitatea instalatiei de detectare depinde,aproape exclusiv,de o judicioasa amplasare a detectoarelor si de densitatea acestora.
b) Insensibilitatea dispozitivelor fata de fenomele care ar putea declansa semnale false.Printre fenomele care influenteaza buna functionare a declansatoarelor,declansind alarme false si intempestive se citeaza:
- in cazul detectoarelor de fum – lucrarile de sudura,vaporii de apa,gazele de esapament,fumul de tigara;
- pentru detectoarele termice – efectul incalzirii razelor solare,lucrarile de sudura,caldura degajata de la masini in timpul functionarii;
- in cazul detectoarelor termice – elicele avioanelor,refractia luminii de pe suprafete stralucitoare ,miscarea autovehiculelor etc.
Pentru evitarea alarmelor false exista doua posibilitati:
- amplasarea detectoarelor sa se faca astfel incit ele sa se afle in zona de scurgere a gazelor de ardere;
- detectoarele sa fie deconectate in timpul lucrului.
c) Siguranta in functionare (durabilitatea).Un detector trebuie sa functioneze ireprosabil dupa montare timp de mai multi ani.
Detectoarele trebuie sa reziste la orice actiune a acizilor,bazelor,aburului,atita timp cit urmatoarele materiale nu sunt apreciabil atacate; otelul inoxidabil,aluminiul eloxat,aliajul de zinc,aliajele de aluminiu rezistente la coroziune,ceramice,sticla,plexiglasul,siliconul,cauciucul sintetic.
2.2.ALEGEREA SI AMPLASAREA DETECTOARELOR
Alegerea unui anumit tip de detector depinde,in primul rind,de fenomenul care poate sa apara cel mai sigur in momentul izbucnirii incendiului.Urmeaza definirea tipului de detector,stabilitatea numarului necesar ,a modului de amplasare a lor si a sensibilitatii ce trebuie sa aiba pentru a evita alarmele false.
Detectoarele de incendiu trebuie amplasate acolo unde se asteapta o concetratie maxima de gaze de ardere si particule de fum.
Trebuie sa se aiba in vedere curentii de aer fierbinti,influenta mediului inconjurator,adica presiunea aerului,temperatura,umiditatea,coroziunea ,trepidatiile.
In principiu,detectoarele termice si de fum se amplaseaza in partea cea de mai sus a incaperii.La incaperile cu inaltimea mai mare de 8 m si cu tavale plane,detectoarele trebuie sa se amplaseze la o anumita distanta fata de planseu.La incaperile joase detectoarele pot fi montate in mijlocul tavanului execentric.
Pentru o instalatie automata de detectare se cer: alegerea tipului optim de detector sau a combinatiei necesare intre diferite tipuri de detectare,in functie de natura materialelor care se pot aprinde,de influentele asupra mediului din incapere (variatia de temperatura,gazele produse prin ardere,impurificarea aerului,curentii de aer) de conformatia incaperii (suprafata,inaltimea,forma planseului),de parametrii detectorului,conlucrarea dintre instalatia de stingere a incendiilor sau cele care indeplinesc alte cerinte de siguranta.
3.CENTRALE DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR
3.1.GENERALITATI
In principiu,o centrala de semnalizare are urmatoarele circuite electrice si elemente:
- circuite de sesizare a semnalelor (pentru fiecare detector in parte);
- amplificatoare de semnale;
- circuit logistic si multiplicator pentru circuitele electrice;
- circuit intern pentru semnalizarea defectiunilor,amplificator pentru semnale de defectiune;
- indicatoare de semnale;
- lampi indicatoare de defectiune;
- semnalizator sonor;
- semnalizator sonor de defectiuni;
Pe linga centrala de semnalizare mai exista o serie de echipamente anexe ca: redresor,baterii de acumulatoare,mijloace sonore de alarmare sonore,lampi de semnalizare,sigurante electrice.
Scopul principal al centralei:
- receptionarea si interpretarea semnalelor detectate si transmise de detectoare;
- supravegherea integritatii circuitelor de legatura dintre detectoare si centrala;
- verificarea si controlul functionarii corecte a instalatiei;
- alimentarea cu energie electrica (alimentarea principala,alimentarea de avarie,alimentarea de semnalizare).
Din punct de vedere constructiv,centralele automate de semnalizare pot fi in bloc sau modulara.
3.2. CENTALA CUAM
Este o centrala de semnalizare modular cu 10 linii si modul de serviciu.Fiind conceputa modular,este posibil sa sa satisfaca necesitatile de 20,de 30 si chiar 100 linii,folosind module de cite 10 linii.Modulul de serviciu este dotat cu aparatura necesara efectuarii unor masuratori directe ale parametrilor liniilor conectate la centrala.La centralele CUAM se pot conecta si detectoare de incendiu FEA de toate tipurile fabricate in tara/.Modulul de linie este prevazut cu 10 circuite sesizoare fiecare,terminate cu o lampa semnalizatoare,corespunzatoare la 10 circuite ce se conecteaza la acesta.
Instalatia de semnalizare,inclusiv centrala CUAM,se poate gasi in 3 stari:
- stare de supraveghere cind detectoarele corect montate si in starea de functionare,nu sunt actionate,adica practic nu s-a produs incendiul;
- conductorul de legatura dintre centrala si detector fiind intrerupt,lampa de semnalizare incepe sa lumineze cu intermitenta,pina la inlaturarea avariei;
- stare de detectare si semnalizare a incendiului izbucnit,cind detectorul si lampa de semnalizare sunt in functiune
Modulul de linii este construit in doua variante: CUAM-MLC (centarala) si CUAM-ML-A (automata).Prima varianta se intrebuinteaza impreuna cu modulul de serviciu,iar cea de a doua de sine statatoare,constituind o mica centrala.
Centrala CUAM semnalizeaza distinct prin lampi urmatoarele:
- aparitia incendiului;
- ruperea conductoarelor de legatura a centralei cu detectoarele la „masa”;
- caderea retelei de alimentare cu curent si topirea sigurantei unui modul;
- caderea retelei de alimentare cu curent si topirea sigurantei unui modul;
- caderea bateriei tampon;
- semnalizarea efractiunilor.
Modulul este prevazut cu circuite de verificare a lampilor de semnalizare,cu circuite de pastrarea semnalelor optice aparute pe modulele de linii,precum si cu circuite de anulare a soneriei.
Centrala CUAM-N este destinata pentru instalatie de semnalizare pe nave,avind o capacitate maxima de 30 linioi,fiind formata dintr-un modul de serviciu si pina la 6 module de linii,fiecare putand supraveghea 5 linii.
3.CENTRALA SESAM
Centrala SESAM este realizata in constructie modulara,cu sistem de prindere pe perete;se executa intr-o singura varianta constructiva mecanica,echipabila in functie de solicitarea beneficiarului si are o capacitate maxima de 38 de circuite.
Pentru fiecare linie se pot conecta mai multe detectoare de acelasi tip de contact,cu conditia ca,curentul debitat de centrala sa nu depaseasca 500 mA.Tensiunea de alimentare a sursei principale este de 220 V.c.a./50 H,iar cea de alimentare de avarie 24 V.c.c.
Din punct de vedere functional,echipamentul se compune din doua parti:
- partea de receptie – sesizare a informatiei primite de la liniile echipate cu detectoare;
- partea de prelucrare generala a informatiilor.
3.4.CENTRALA AUTOMATA DE SEMNALIZARE TIP TI
Receptioneaza semnalele de incendii sesizate de detectoarele de fum cu camera de ionizare,detectoare de caldura si butoane de semnalizare,apoi le transforma in semnale acustice si optice,pe care le poate transmite si la unitatile de pompieri militari.Poate fi construita pentru 15 si 40 linii.Se poate utiliza in obiectivele industriale si in institutii sociale si culturale unde se poate degaja in caz de incendiu fumul si caldura.Este construita in sistemul modular,aparatura fiind montata in dulapuri metalice.Alimentarea se face cu curent electric de 24 V de la redresor si baterie acumulatoare.
3.5.CENTRALA SRS – 60 (SIEMENS)
Aceasta centrala este de marime medie,capabila sa semnalizeze aparitia incendiilor,sa alarmeze unitatile de pompieri,sa declanseze,de exemplu,instalatiile fixe de stingere,sa inchida usile antifoc,sa deschida clapetele de evacuare a fumului,sa opreasca instalatiile de ventilatie sau de climatizare.
In montaj complet consta din doua dulapuri metalice: panou central si panou suplimentar.Centrala SRS-60 (Siemens) este prevazuta cu sertare mobile,pentru cite 5 linii de fiecare sertar.Panoul principal cuprinde partea de supraveghere si maximum 5 sertare mobile.La nevoie se poate adauga un panou suplimentar care poate prelua in 7 sertare mobile.
3.6. CENTRALA DE SEMNALIZARE A INCENDIILOR SIGUR
Aceasta centrala are urmatoarele caracteristici:
- temperatura mediului ambiant -10+45°C;
- umiditatea relativa a aerului 65±15%;
- tensiunea de utilizare 220 V.c.a. si 24 V.c.c;
- numarul de linii de semnalizare 3;
- masa 4,5 kg.
4.BUTOANE DE SEMNALIZARE
Instalatiile cu butoane de semnalizare sunt indicate in cazul cind o supraveghere automata a unui obiectiv nu este posibila sau ca o complectare a supravegherii automate.
O instalatie de semnalizare cu butoane,consta in principiu dintr-o centrala de semnalizare automata,de obicei,in cladirile formatiei de pompieri,circuite de legatura si butoane manuale.Legatura intre centrala si butoane se face fie prin sistemul radial,fie prin sistemul cu bucla.
Butoanele de semnalizare se amplaseaza mai ales in punctele usor accesibile,in directia catre sau pe caile evacuare.Butonul se acopera cu geam,declansarea se face prin spargerea geamului de protectie.Dupa spargerea geamului si apasarea pe buton,se declanseaza un contact de semnalizare ,care dupa natura legaturii,deschide sau inchide circuitul curent al liniei de semnalizare.
Butoanele de semnalizare trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
- sa se poata puna in functiune cu usurinta,fara erori;
- sa fie protejate cu geam care sa poata fi inlocuit cu usurinta;
- instalatia sa fie protejata contra supratensiunilor si supracurentilor;
- inchiderea si deschiderea sa se poata face cu un singur tip de cheie.
La noi in tara se construiesc: butoane de semnalizare in constructie normala,antiexploziva,capsulate in bachelita.
Schema instalatiei de semnalizare a incendiilor:
| Contact |- ia legatura cu noi -| |  |
| Adauga document |- pune-ti documente online -| |  |
| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| |  |
| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |  |
 |
|||||||
|
|||||||
|
|||||||
Proiecte pe aceeasi tema | |||||||
|
| |||||||
|
|||||||
|
|
|||||||