Instalatii automate de semnalizare a incendiilor
1.DETECTOARE DE INCENDIU
1.1.GENERALITATI
In principiu,la o instalatie
de semnalizare a incendiilor se deosebesc: detectoare de incendiu,circuitele de
legatura si centralele de semnalizare.
Detectoarele declanseaza,in
caz de incendiu,un semnal,care prin elemente de legatura
(conductoare,amplificatoare etc.) este transmis la centrala.Centrala primeste
semnalul emis de detector si determina o semnalizare optica si acustica
(eventual si o inregistreaza).In continuare poate declansa o reactie organizata
care sa duca la o combatere rapida a incendiului (salvare,localizare,lichidare
etc.).
Oricare ar fi tipul de
detector,rolul sau intr-o instalatie automata de semnalizarea incendiilor este
de a depista cit mai repede posibil incendiul,astfel incit sa se poata lua
masuri adecvate (anuntarea pompierilor,declansarea autoamata a instalatiilor de
stingere,semnalizare si inlaturarea obstacolelor de pe caile de
evacuare,inchiderea automata a canalelor de ventilatie etc.).
1.2.CLASIFICAREA DETECTOARELOR
DE INCENDIU
Detectoarele de incendiu se
clasifica dupa natura fenomenelor insotitoare ale incendiului sau dupa
principiile de functionare a lor ( tabelul XII.2.1.)
Tabelul XII.2.1.
Clasificarea si
caracteristicile detectoarelor
|
Denumirea detectoarelor
|
Principiile de functionare.Caracteristici
|
|
1.2.1. Termice
|
Reactioneaza la efectele caldurii care apar pe timpul declansarii
incendiilor.Declanseaza semnalul de incendiu atunci cind in urma aparitiei
focului,se produce o crestere a temperaturii in mediul ambiant.Se produce in
ordine: topirea,dilatarea,modificarea de structura a materialelor,modificarea
conductivitatii electrice datorita caldurii.
|
|
1.2.1.1.Termostatice (maximale)
|
Functioneaza pe baza unei temperaturi date,adica emit semnale numai la
atingerea unei anumite temperaturi reglate in prealabil (de exemplu la 50 sau
75°C).Sunt indicate a se folosi la incendiile cu evolutie rapida.
|
|
1.2.1.1.1. Detector de incendiu cu bimetal
|
Detector termostatic,al carui principiu constructiv se bazeaza pe
comprimarea,sub presiune mare a doua benzi de metal cu coeficienti de
dilatare termica diferiti.
Detectorul bimetalic poate fi reglat pentru o temperatura de aproximativ
20 pina la 100°C,cu valoare uzuala de 60°C sau de la 40 pina la 90°C.
Detectorul termostatic cu aliaj eutetic este construit in mod obisnuit
pentru a detecta si semnaliza atingerea unei temperaturi de 65; 75; 95; 130
sau 280°C,corespunzator punctului de topire al aliajului respectiv.Avind
inertia termica mica este indicat a se folosi pentru detectarea incendiilor
cu viteze mari de propagare (transformatoare,intrerupatoare in ulei etc.)
|
|
1.2.1.1.2. Detector de incendiu tip Wood
|
Detector pe baza de fir fuzibil.Functionarea lui poate fi modificata in
limite largi,prin inlocuirea firului fuzibil.Metalul folosit este de tipul
Wood,a carui temperatura de topire,in functie de compozitia aliajului,variaza
intre 50 si 120°C.Cel mai frecvent se foloseste temperatura de +70°C.
|
|
1.2.1.1.3. Detector de temperatura cu fuzibil
|
Fabricat in tara.Se compune dintr-o carcasa in interiorul careia se afla
un grup de lame de contact si o piesa de detectate optica,ambele fiind
actionate de un fir fuzibil sub forma de nit.In cazul depasirii temperaturii
din incapere,nitul se inmoaie ,se alungeste sau se topeste permitind grupului
de lame sa se departeze spre stinga si prin intermediul unor piese de contact
si legatura se stabileste un circuit electric care determina lansarea unui
semnal de incendiu si declansarea unei instalatii fixe de stingere.
Acest detector are:
- pragul de temperatura de 55 sau 75°C in functie de tipul de nit folosit
- tipul de detectare maximum 2 min
- capacitatea contactelor maximum 0,5 A la 24 V curent continuu
- greutatea 60 g
- limitele temperaturii mediului in care se poate folosi sunt de la -20
pina la +40°C
- umiditatea maxima a mediului 85%
- suprafata eficace de supraveghere 10,00 m²,iar in conditiile montarii
intr-o incapere mai inalta de 3,50 si sau in cazul unei ventilari puternice 5
m²
|
|
1.2.1.2 Termodiferentiale
|
Detecteaza incendiul in functie de variatia de temperatura fata de o
temperatura data si independent de temperatura intiala; declanseaza numai sub
efectul depasirii unei anumite viteze de crestere a temperaturii
Sunt mai sensibile si functioneaza mai rapid decit cele termostatice,insa
in general,nu mai corespund cerintelor moderne
|
|
1.2.1.3 Termovelocimetrice
|
Functionarea lor se bazeaza pe principiul masurarii vitezei de crestere a
temperaturii in unitate de timp,avand la baza criteriul valocimetric.
Cresterea se exprima in grade pe minut; variatiile normale de temperatura
sunt cuprinse intre 2 si 20°C/min.
|
|
1.2.1.3.1. Detector cu temperatura cu termistoare (DTI-1)
|
Construit in tara.Functionarea lui se bazeaza pe variatia diferita a
rezistentelor a doua termistoare,in raport cu temperatura.Unul dintre acestea
este montat in contact cu mediul ambiant,iar cel de-al doilea partial izolat
termic.
In cazul cresterii lente a temperaturii,rezistentele ambelor termistoare
au practic aceeasi valoare.Daca in mediul ambiant temperatura creste
brusc,termistorul montat in exteriorul carcasei fiind direct in contact cu
mediul inconjurator,se incalzeste mai repede,iar cel izolat mai incet.In
aceasta situatie,rezistenta electrica a termistorului montat in exterior
scade brusc,si,ca urmare a diferentei de rezistenta a celor doua
termistoare,potentialul electric se modifica,variatia de tensiune este marita
de amplificatorul care actioneaza releul de iesire,care prin inchiderea
contactelor transmite semnalul la centrala,oar local aprinde beculetul
Caracteristici:
- tensiunea de alimentare 24 V ± 10%
- curentul absorbit pentru pozitia de repaus 10 mA,iar la actionare 80 mA
- timpul de functionare la un salt de temperatura de 20°C este de 1±0,6
min,iar la unul de 30°C de 0,5±0,3 min
- capacitatea contactelor releului la 220 V,5 A curent alternativ iar la
220 V – 3 A la curent continuu
- temperatura mediului ambiant la care poate functiona de la 20 pina la
45°C
- umiditatea maxima 85%
- sensibilitatea 5°C/min
Este recomandat pentru supravegherea spatiilor in care apar incendii
mocnite fara flacara,dar cu o crestere a temperaturii (magazii
inchise,silozuri etc.)
|
|
1.2.2 Detectoare termoelectrice
|
Functioneaza pe principiul efectului termoelectric (variatia unei marimi
electrice,fie tensiune,fie intensitate)
Se folosesc fie sub forma de termocupluri fie sonde termometrice din
nichel sau tungsten,a caror rezistenta electrica variaza in acelasi sens cu
temperatura
Au o buna functionare:
- nu poseda piese mobile
- nu au contacte care sa ancraseze,sa corodeze
- sunt sensibile
- nu poseda mecanisme bimetalice supuse deformatiilor si oboselilor
contiunue
- nu dau alarme false
- nu sunt necesare scheme electrice
|
|
1.2.3. Detectoare de flacara
|
Detector de flacara realizat in tara; depisteaza si semnalizeaza aparitia
unui inceput de incendiu in timp de 2,5 s
Caracteristici:
- tensiunea de alimentare 24 V ± 10%
- curentul absorbit in repaus 10 mA,iar la actiune 80 mA
- timpul de raspuns 1,5± 1 s
- dimensiuni de gabarit Ø 205 mm; h=175 mm
- distanta maxima la care sesizeaza 7,00 mm
- capacitatea contactelor: releul 220 V si 5 A si curent alternativ si
220 V si 3 A curent continuu
- poate fi montat in medii cu temperatura de la -10 pina la +45°C si cu
umiditate maxima de 85%
Atmosfera in care se monteaza trebuie sa fie fara gaze sau agenti care ar
putea sa perturbe buna functionare
Este construit dintr-o carcasa,un capac alb si un soclu.In carcasa de
forma rotunda se gaseste montat sistemul optic,format dintr-un obiectiv,un
filtru inflarosu,elementul fotosensibil,un fototranzistor si un amplificator
Principiul de functionare are in baza transformarea energiei luminoase in
semnale electrice
Detectoarele de acest tip nu trebuie sa reactioneze la lumina
solara,lampi incandescente,suprafete metalice calde.Trebuie insa sa
functioneze in cazul vibratiilor,socurilor,murdaririi cu
uleiuri,praf,umiditate etc.
Se utilizeaza acolo unde este posibil sa izbucneasca de la inceput o
flacara,incendii de lichide combustibile,la supravegherea haitelor inalte cu
vizibilitate redusa,depozite de cherestea,depozite de marfuri etc.
Un detector poate supraveghea eficient o suprafata de 500 pina la 1000 m²
care trebuie micsorata in cazul materialelor depozitate in
rafturi,vizibilitatea fiind redusa
|
|
1.2.4. Detectoare de fum
|
Detectoarele de fum se clasifica din punct de vedere functional in:
- detectoare de fum optice,pe pricipiul dispersiei luminii
- detectoare de fum optice,pe principiul absortiei luminii
Ele sunt sensibile la praful din atmosfera,motiv pentru care se
deregleaza
Realizarea unui detector optic,cit mai sensibil,impune:
- folosirea unei surse de radiatii cu o lungime de unda cit mai mica
posibil a luminii masurate
- utilizarea unei surse de radiatii cu lumina puternica la detectoare cu
lumina difuza,folosirea unui unghi de dispersie cit mai mare posibil
|
|
1.2..5 Detectoare de camera de ionizare
|
Principiul fizic folosit se bazeaza pe ionizarea aerului exterior dintr-o
camera de masurare care este expusa efectului de durata a unor radiatii
alfa,emisie de o sursa radioactiva.
Aerul astfel ionizat devine bun conducator de electricitate
In cazul aparitiei unui incendiu mocnit,particulele de gaze de ardere si
fum patrund in camera de masurare,unde,in raport cu marimea si cantitatea
lor,declaseaza curentul de ionizare si in continuare circuitul de semnalizare
In practica se intrebuinteaza detectoare cu doua camere de ionizare
|
|
1.2.5.1. Detectorul Cerberus
|
Este format din doua camere de ionizare,in care se gaseste o sursa de
radiatie,legate in serie intr-un circuit de curent continuu.Una din camere
comunica cu exteriorul,iar cealalta este etansa
Particulele alfa,emisie de o sursa radioactiva,ionizeaza aerul facindu-l
bun conducator de electricitate
Fumul si produsele de ardere patrund in camera deschisa ,se
ionizeaza,devenind mai putin mobile decit ionii din aerul obisnuit,necesitind
un timp mai mare pentru a ajunge la electrozii camerei de ionizare.In
continuare are loc o scadere a curentului de ionizare,o crestere a
rezistentei electrice dintre electrozii camerei II,precum si o crestere a
tensiunii,se aprinde o lampa releu speciala,provocind declansarea unui semnal
de incendiu
|
|
1.2.5.2. Detectorul KJ – 1
|
Este proiectat si construit ca sa poata sesiza aparitia fumului si
cresterea temperaturii; ca element sesizor de fum sze foloseste o camera de
ionizare,prevazuta cu o sursa de radiatii alfa
Elementul sensibil la cresterea temperaturii este forma din 4
termorezistente,care in momentul cind temperatura depaseste 50°C intra in
actiune
Particulele de fum sau de praf,aflate in suspensie in aer,patrund intre
electrozii camerei de ionizare,absorb radiatiile alfa,micsorind gradul de
ionizare si ca urmare se realizeaza o crestere a potetialului unei grile de
comanda a tubului,amorsarea acestuia si astlfe detectorul intra in functiune
Detectorul KJ-1 intra in compunerea instalatiei de productie ruseasca
SDPU,din dotarea unor obiective
|
|
1.2.5.3. DICI-1-73
|
Detector cu camera de ionizarea carei functionare este similara cu cele
de acelasi tip construite in strainatate
Este format dintr-un soclu montat pe tavan,doua camere de ionizare,o
placa de circuit imprimat pe care este montat amplificatorul de semnal,cu
becul de semnalizare optica locala
In ambele camere de ionizare se gaseste cite o sursa radioactiva
Se monteaza in incaperi unde temperatura este cuprinsa intre -20 si
+60°C,umiditatea fiind de 65±20%
Montat in incaperi cu inaltimea maxima de 8 m poate supraveghea o
suprafata de 50 m²,iar cele cu tavan in coama sau in dinti de ferestrau 35 m²
|
|
1.2.5.4 DICI-83
|
Sesizeaza aparitia fumului si a gazelor de ardere degajate de incendiu in
faza incipienta
In caz de incendiu poate declansa sistemele de semnale de alarmare,si
dupa caz de stingere a incendiilor
Se recomanda a se folosi in locurile in care incendiul se produce mocnit
si se manifesta prin degajare de fum sa gaze de ardere
Aparatul este format dintr-un soclu pentru montareaaparenta si din
detectorul propriu-zis,care la rindul sau este alcatuit din doua camere de
ionizare cu surse radioactive (una de compensare interioara si cea exterioara
de masura),circuit de masura realizat cu tranzistor cu efect de cimp,circuit
comparativ,circuit de iesire si stabilizator intern.Detectorul este prevazut
cu trei circuite de semnalizare la distanta la centrala automata de
semnalizare sau sisteme intermediare de semnalizare
Functionarea:
- fumul sau gazul de ardere care intra in camera de masura provoaca
scaderea curentului in camera
- repartitia tensiunilor la bornele celor doua camere de ionizare se
modifica,tensiunea la bornele camerei exterioare creste,ceea ce declaseaza
semnalele de alarma prin intermediul circuitului de masura si a celui
comparator
|
|
1.2.5.5 DICI-N-76
|
Se construieste pentru mediu marin DICI-N_MARIn si in varianta
DICI-N-NORMAL
Semnalizeaza aparitia fumului si gazelor de ardere produse de un incendiu
in faza initiala
Este indicat a se folosi in locurile in care este posibil aparitia unui
incendiu mocnit,fara flacara,care se manifesta prin degajare de fum sau gaze
de ardere
|
|
1.2.5.6 DICT-77
|
Se construieste in 3 variante:
DICT 77 Ex.Nr. pentru mediul marin
DICT 77 Ex. (ia) pentru medii explozive
DICT-77-Normal
Este destinat detectarii incendiilor a caror inceput se manifesta
printr-o degajare importanta de caldura,cu o evolutie rapida (incendii de
hirtie,lemn,textile,lichide inflamabile etc.) sau a celor care pot sa apara
in medii deosebit de dificile,cum ar fi incaperi unde prin natura exploatarii
se degaja fum,gaze arse sau in spatii cu mult praf
In varianta Naval poate fi montat in incaperile de pe nave sau din zona
litorala
Detectorul face parte din categoria detectoarelor combinate cu functie
dubla: termovelocimetrica si termostatica
Este un aparat electronic cu termistoare pentru sesizarea inputururilor
de incendiu,dind un impuls de alarma,atit la cresteri normale ale
temperaturii in unitatea de timp,cit si la atingerea unui prag fix
termomaximal
|
2.ALEGEREA SI AMPLASAREA
DETECTOARELOR DE INCENDIU
2.1.CONDITII DE SECURITATE IN
FUNCTIONARE
Alegerea tipurilor de
detectoare se face si in functie de fazele de dezvoltare a incendiilor.
In prima faza se degaja
produse de ardere invizibile (fara fum,fara flacara,foarte putina caldura).
In faza a doua,apare insa
fumul,dar nu si flacarile,se dagaja foarte putina caldura.
In cea de a treia faza apare
flacara,incendiul poate fi observat,insa cantitatea de caldura este totusi
redusa.
In faza a patra cantitatea de
caldura degajata creste,aerul se dilata,arderea se intensifica,incendiul fiind
in plina dezvoltare.
Pentru prima faza de
dezvoltare s-ar putea construi tipuri de detectoare,care sa functioneze pe baza
variatiei rapide a umiditatii si a ionizarii aerului.
Pentru detectarea incendiului
in faza a doua se pot folosi detectoare cu camera de ionizare,cu celula
fotoelectrica,in faza a treia detectoare cu flacara,iar in faza a patra
detectoare termice.
Pentru a corespunde scopului
si a avea o deplina securitate in functionare,detectoarele de incendiu trebuie
sa indeplineasca urmatoarele 3 conditii de baza:
a)Sensibilitatea fata de
fenomenele care insotesc incendiu.Un detector trebuie sa sesizeze incendiul
intr-un timp foarte scurt,daca este posibil instantaneu.Sensibilitatea
detectorului trebuie sa fie relativ constanta pe toata suprafata
supravegheata.Detectorul nu trebuie sa reactioneze la lumina soarelui,la
lampile incandescente si nici la semnalele pe care le primeste de la „zgomotul
de fond”.
Sensibilitatea instalatiei de
detectare depinde,aproape exclusiv,de o judicioasa amplasare a detectoarelor si
de densitatea acestora.
b) Insensibilitatea
dispozitivelor fata de fenomele care ar putea declansa semnale false.Printre
fenomele care influenteaza buna functionare a declansatoarelor,declansind
alarme false si intempestive se citeaza:
- in cazul detectoarelor de
fum – lucrarile de sudura,vaporii de apa,gazele de esapament,fumul de tigara;
- pentru detectoarele termice
– efectul incalzirii razelor solare,lucrarile de sudura,caldura degajata de la
masini in timpul functionarii;
- in cazul detectoarelor
termice – elicele avioanelor,refractia luminii de pe suprafete stralucitoare
,miscarea autovehiculelor etc.
Pentru evitarea alarmelor
false exista doua posibilitati:
- amplasarea detectoarelor sa
se faca astfel incit ele sa se afle in zona de scurgere a gazelor de ardere;
- detectoarele sa fie
deconectate in timpul lucrului.
c) Siguranta in functionare
(durabilitatea).Un detector trebuie sa functioneze ireprosabil dupa montare
timp de mai multi ani.
Detectoarele
trebuie sa reziste la orice actiune a acizilor,bazelor,aburului,atita timp cit
urmatoarele materiale nu sunt apreciabil atacate; otelul inoxidabil,aluminiul
eloxat,aliajul de zinc,aliajele de aluminiu rezistente la
coroziune,ceramice,sticla,plexiglasul,siliconul,cauciucul sintetic.
2.2.ALEGEREA
SI AMPLASAREA DETECTOARELOR
Alegerea
unui anumit tip de detector depinde,in primul rind,de fenomenul care poate sa
apara cel mai sigur in momentul izbucnirii incendiului.Urmeaza definirea
tipului de detector,stabilitatea numarului necesar ,a modului de amplasare a
lor si a sensibilitatii ce trebuie sa aiba pentru a evita alarmele false.
Detectoarele
de incendiu trebuie amplasate acolo unde se asteapta o concetratie maxima de
gaze de ardere si particule de fum.
Trebuie
sa se aiba in vedere curentii de aer fierbinti,influenta mediului
inconjurator,adica presiunea aerului,temperatura,umiditatea,coroziunea
,trepidatiile.
In
principiu,detectoarele termice si de fum se amplaseaza in partea cea de mai sus
a incaperii.La incaperile cu inaltimea mai mare de 8 m si cu tavale
plane,detectoarele trebuie sa se amplaseze la o anumita distanta fata de
planseu.La incaperile joase detectoarele pot fi montate in mijlocul tavanului
execentric.
Pentru
o instalatie automata de detectare se cer: alegerea tipului optim de detector
sau a combinatiei necesare intre diferite tipuri de detectare,in functie de
natura materialelor care se pot aprinde,de influentele asupra mediului din
incapere (variatia de temperatura,gazele produse prin ardere,impurificarea
aerului,curentii de aer) de conformatia incaperii (suprafata,inaltimea,forma
planseului),de parametrii detectorului,conlucrarea dintre instalatia de
stingere a incendiilor sau cele care indeplinesc alte cerinte de siguranta.
3.CENTRALE DE SEMNALIZARE A
INCENDIILOR
3.1.GENERALITATI
In principiu,o centrala de
semnalizare are urmatoarele circuite electrice si elemente:
- circuite de sesizare a
semnalelor (pentru fiecare detector in parte);
- amplificatoare de semnale;
- circuit logistic si
multiplicator pentru circuitele electrice;
- circuit intern pentru
semnalizarea defectiunilor,amplificator pentru semnale de defectiune;
- indicatoare de semnale;
- lampi indicatoare de
defectiune;
- semnalizator sonor;
- semnalizator sonor de
defectiuni;
Pe linga centrala de
semnalizare mai exista o serie de echipamente anexe ca: redresor,baterii de
acumulatoare,mijloace sonore de alarmare sonore,lampi de semnalizare,sigurante
electrice.
Scopul principal al centralei:
- receptionarea si
interpretarea semnalelor detectate si transmise de detectoare;
- supravegherea integritatii
circuitelor de legatura dintre detectoare si centrala;
- verificarea si controlul
functionarii corecte a instalatiei;
- alimentarea cu energie
electrica (alimentarea principala,alimentarea de avarie,alimentarea de
semnalizare).
Din punct de vedere
constructiv,centralele automate de semnalizare pot fi in bloc sau modulara.
3.2. CENTALA CUAM
Este o centrala de semnalizare
modular cu 10 linii si modul de serviciu.Fiind conceputa modular,este posibil
sa sa satisfaca necesitatile de 20,de 30 si chiar 100 linii,folosind module de
cite 10 linii.Modulul de serviciu este dotat cu aparatura necesara efectuarii
unor masuratori directe ale parametrilor liniilor conectate la centrala.La
centralele CUAM se pot conecta si detectoare de incendiu FEA de toate tipurile
fabricate in tara/.Modulul de linie este prevazut cu 10 circuite sesizoare
fiecare,terminate cu o lampa semnalizatoare,corespunzatoare la 10 circuite ce
se conecteaza la acesta.
Instalatia de
semnalizare,inclusiv centrala CUAM,se poate gasi in 3 stari:
- stare de supraveghere cind
detectoarele corect montate si in starea de functionare,nu sunt actionate,adica
practic nu s-a produs incendiul;
- conductorul de legatura
dintre centrala si detector fiind intrerupt,lampa de semnalizare incepe sa
lumineze cu intermitenta,pina la inlaturarea avariei;
- stare de detectare si
semnalizare a incendiului izbucnit,cind detectorul si lampa de semnalizare sunt
in functiune
Modulul de linii este
construit in doua variante: CUAM-MLC (centarala) si CUAM-ML-A (automata).Prima
varianta se intrebuinteaza impreuna cu modulul de serviciu,iar cea de a doua de
sine statatoare,constituind o mica centrala.
Centrala CUAM semnalizeaza
distinct prin lampi urmatoarele:
- aparitia incendiului;
- ruperea conductoarelor de
legatura a centralei cu detectoarele la „masa”;
- caderea retelei de
alimentare cu curent si topirea sigurantei unui modul;
- caderea retelei de
alimentare cu curent si topirea sigurantei unui modul;
- caderea bateriei tampon;
- semnalizarea efractiunilor.
Modulul este prevazut cu
circuite de verificare a lampilor de semnalizare,cu circuite de pastrarea
semnalelor optice aparute pe modulele de linii,precum si cu circuite de anulare
a soneriei.
Centrala CUAM-N este destinata
pentru instalatie de semnalizare pe nave,avind o capacitate maxima de 30
linioi,fiind formata dintr-un modul de serviciu si pina la 6 module de linii,fiecare
putand supraveghea 5 linii.
3.CENTRALA SESAM
Centrala SESAM este realizata
in constructie modulara,cu sistem de prindere pe perete;se executa intr-o
singura varianta constructiva mecanica,echipabila in functie de solicitarea
beneficiarului si are o capacitate maxima de 38 de circuite.
Pentru fiecare linie se pot
conecta mai multe detectoare de acelasi tip de contact,cu conditia ca,curentul
debitat de centrala sa nu depaseasca 500 mA.Tensiunea de alimentare a sursei
principale este de 220 V.c.a./50 H,iar cea de alimentare de avarie 24 V.c.c.
Din punct de vedere
functional,echipamentul se compune din doua parti:
- partea de receptie –
sesizare a informatiei primite de la liniile echipate cu detectoare;
- partea de prelucrare
generala a informatiilor.
3.4.CENTRALA AUTOMATA DE
SEMNALIZARE TIP TI
Receptioneaza semnalele de
incendii sesizate de detectoarele de fum cu camera de ionizare,detectoare de
caldura si butoane de semnalizare,apoi le transforma in semnale acustice si
optice,pe care le poate transmite si la unitatile de pompieri militari.Poate fi
construita pentru 15 si 40 linii.Se poate utiliza in obiectivele industriale si
in institutii sociale si culturale unde se poate degaja in caz de incendiu
fumul si caldura.Este construita in sistemul modular,aparatura fiind montata in
dulapuri metalice.Alimentarea se face cu curent electric de 24 V de la redresor
si baterie acumulatoare.
3.5.CENTRALA SRS – 60
(SIEMENS)
Aceasta centrala este de
marime medie,capabila sa semnalizeze aparitia incendiilor,sa alarmeze unitatile
de pompieri,sa declanseze,de exemplu,instalatiile fixe de stingere,sa inchida
usile antifoc,sa deschida clapetele de evacuare a fumului,sa opreasca
instalatiile de ventilatie sau de climatizare.
In montaj complet consta din
doua dulapuri metalice: panou central si panou suplimentar.Centrala SRS-60
(Siemens) este prevazuta cu sertare mobile,pentru cite 5 linii de fiecare
sertar.Panoul principal cuprinde partea de supraveghere si maximum 5 sertare
mobile.La nevoie se poate adauga un panou suplimentar care poate prelua in 7
sertare mobile.
3.6. CENTRALA DE SEMNALIZARE A
INCENDIILOR SIGUR
Aceasta centrala are
urmatoarele caracteristici:
- temperatura mediului ambiant
-10+45°C;
- umiditatea relativa a
aerului 65±15%;
- tensiunea de utilizare 220 V.c.a.
si 24 V.c.c;
- numarul de linii de
semnalizare 3;
- masa 4,5 kg.
4.BUTOANE DE SEMNALIZARE
Instalatiile cu butoane de
semnalizare sunt indicate in cazul cind o supraveghere automata a unui obiectiv
nu este posibila sau ca o complectare a supravegherii automate.
O instalatie de semnalizare cu
butoane,consta in principiu dintr-o centrala de semnalizare automata,de
obicei,in cladirile formatiei de pompieri,circuite de legatura si butoane
manuale.Legatura intre centrala si butoane se face fie prin sistemul radial,fie
prin sistemul cu bucla.
Butoanele de semnalizare se
amplaseaza mai ales in punctele usor accesibile,in directia catre sau pe caile
evacuare.Butonul se acopera cu geam,declansarea se face prin spargerea geamului
de protectie.Dupa spargerea geamului si apasarea pe buton,se declanseaza un
contact de semnalizare ,care dupa natura legaturii,deschide sau inchide
circuitul curent al liniei de semnalizare.
Butoanele de semnalizare
trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
- sa se poata puna in functiune
cu usurinta,fara erori;
- sa fie protejate cu geam
care sa poata fi inlocuit cu usurinta;
- instalatia sa fie protejata
contra supratensiunilor si supracurentilor;
- inchiderea si deschiderea sa
se poata face cu un singur tip de cheie.
La noi in tara se construiesc:
butoane de semnalizare in constructie normala,antiexploziva,capsulate in
bachelita.
Schema instalatiei de semnalizare a incendiilor: