Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Constructii


Qdidactic » bani & cariera » constructii
Stabilirea compozitiei betonului - parametrii de compozitie



Stabilirea compozitiei betonului - parametrii de compozitie


STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI - PARAMETRII DE COMPOZITIE

1. Compozitia betonului trebuie sa fie astfel alcatuita incat, in conditiile unui dozaj minim de ciment si ale unor caracteristici in stare proaspata ale betonului, impuse de tehnologia de executie, sa se asigure realizarea cerintelor de rezistenta, durabilitate si dupa caz, a altor cerinte speciale prevazute prin proiect.

2. Stabilirea compozitiie betonului se face numai de catre laboratoare autorizate, parcurgandu-se urmatoarele etape:

a. stabilirea parametrilor compozitiei

b. calculul componentilor

c. efectuarea de incercari preliminare

d. finalizarea compozitiei prin recalcularea componentilor ca urmare a rezultatelor incercarilor preliminare.



3. Parametrii compozitiei si factorii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea acestora sunt prezentati in tabelul I.4.1.

3.1. Tipul de ciment

3.1.1. Stabilirea tipului de ciment se face conform prevederilor din cap. 4 pct. 4.1.2. si anexele I.1, I.2.

3.1.2. In toate cazurilr in care, tipul de ciment nu este precizat prin proiect sau tipul de ciment stabilit prin proiect nu este disponibil, Executantul este obligat sa obtina avizul Proiectantului pentru tipul de ciment ce se va utiliza.

3.2. Tipul de aditiv

3.2.1. Stabilirea tipului de aditiv se va face tinand seama de prevederile din cap. 4, pct. 4.4 si anexa I.3.

3.2.2. Stabilirea tipului de aditiv se face de catre:

- Proiectant, in toate cazurile in care utilizarea aditivului este impusa de realizarea cerintelor de rezistenta si durabilitate si dupa caz, a unor tehnologii speciale de executie prevazute prin proiect.

- Executant, in urmatoarele cazuri:

 realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu este prevazut prin proiect;

executarea lucrarilor in alte conditii decat cele normale (timp calduros, timp friguros);

obtinerea rezistentelor de control pe faze la termene mai scurte;

prepararea betonului in santier, iar prin proiect nu este stabilit tipul de aditiv.

- Furnizorul de beton, pentru realizarea cerintelor de lucrabilitate, rezistenta, imbunatatirea omogenitatii betonului si dupa caz, a maririi duratei de transport.

3.2.3. Alegerea produsului sau produselor, in vederea efectuarii de incercari preliminare, se face de catre Furnizorul de beton si/sau Executant din gama produselor agrementate, cu avizul Proiectantului si al Beneficiarului.

3.2.4. In cazurile in care, pentru obtinerea efectelor dorite este necesara utilizarea de combinatii de aditivi, atunci se aplica prevederile de la cap. 16, pct. 16.1.

Tabelul I.4.1.

PARAMETRII COMPOZITIEI BETONULUI

Nr. crt.

Parametrul compozitiei

Factorii pe baza caruia se stabileste

Prevederile care se aplica

1

Tipul de ciment

  • clasa betonului
  • conditiile de serviciu si expunere
  • caracteristcile elementului (masivitate)

cap. 4,, pct. 4.1-2. Anexa I.2

2

Tipul de aditiv

  • conditii de transport si punere in opera
  • cerintele de rezistenta si durabilitate, impuse prin proiect
  • caracteristicile elementului (sectiune, armare)

cap. 4 pct. 4.4. cap. 16 pct. 16.1. Anexa I.3

3

Raportul A/c, max.

  • clasa betonului
  • gradul de omogenitate asigurat la prepararea betonului
  • gradul de impermeabilitate impus prin proiect
  • conditiile de expunere

pct. 3.3.1. Tabelul I.4.2. Anexa I.7. pct. 3.3.2. pct. 3.3.4. Tabelul 5.4.

4

Dozajul minim de ciment

  • conditiile de serviciu si expunere

cap. 5. pct. 5.2.2. Tabelul 5.5. pct. 3.4.

5

Consistenta betonului

  • conditii de transport si punere in opera
  • forma si dimensiunile elementelor
  • desimea armaturilor

pct. 3.5. Tabelul I.4.3.

6

Cantitatea de apa de amestecare

  • consistenta adoptata
  • marimea granulei maxime a agregatului
  • tipul de aditiv folosit

pct. 3.6. Tabelul I.4.4.

7

Granula maxima a agregatelor

  • forma si dimensiunile elementelor
  • desimea armaturilor
  • conditiile de preparare si transport

pct. 3.7

8

Granulozi-tatea agre- gatului total

  • dozajul de ciment
  • consistenta
  • tehnologia de punere in opera

pct. 3.8. Tabelul I.4.5


ANEXA I.4.

3.3. Raportul A/C maxim

3.3.1. Valoarea maxima a raportului A/C pentru realizarea clasei betonului se stabileste in functie de clasa cimentului si gradul de omogenitate al betonului, conform tabelului I.4.2, cu urmatoarele precizari:

- valorile din tabel sunt valabile pentru gradul II de omogenitate al betonului: pentru gradul I, valorile cresc cu 0,05, iar pentru gradul III, scad cu 0,05;

- in cazul utilizarii agregatelor de concasaj, valorile din tabel se maresc cu 10%;

- in cazul accelerarii betonului prin tratare termica, tinand seama de reducerea rezistentelor finale, valorile raportului A/C prevazute in tabel, vor fi considerate valabile pentru gradul I de omogenitate, urmand ca pentru gradul II sa fie diminuate cu 0,05.


Tabelul I.4.2.

VALORILE MAXIME ALE RAPORTULUI A/C PENTRU REALIZAREA CONDITIEI DE CLASA
(pentru efectuarea incercarilor preliminare)

Clasa betonului

Clasa cimentului

32,5

42,5

52,5

C 8/10

0,75



C 12/15

0,65



C 16/20

0,55

0,65


C 18/22,5*

0,53

0,62


C 20/25

0,50

0,60


C 25/30

0,45

0,55

0,60

C 28/35*

0,40

0,50

0,55

C 30/37


0,47

0,53

C 32/40*


0,45

0,50


C 35/45


0,40

0,47

C 40/50



0,45

C 45/55



0,42

C 50/60



0,40

* Clase de beton care nu se regasesc in normele europene.

3.3.2. Gradul de omogenitate al betonului se apreciaza astfel:

- pentru statiile de betoane in functiune se considera gradul de omogenitate din luna precedenta pentru tipuri sau clase de beton similare, determinat conform anexei I.7;

- pentru statiile noi se apreciaza in functie de nivelul de dotare si calitatea sorturilor de agregate, urmand a fi reanalizat in functie de rezultatele obtinute in prima perioada de producere a betonului.

3.3.3. Valoarea maxima a raportului A/C, pentru asigurarea cerintelor de durabilitate, in functie de clasa de expunere, nu va depasi valorile din tabelul 5.4. cap. 5.

3.3.4. In cazul in care betoanele trebuie sa indeplineasca, conditiile speciale, in ceea ce priveste gradul de impermeabilitate, nu se admite ca raportul A/C sa depaseasca valorile:

0,6 pentru gradul de impermeabilitate

0,55 pentru gradul de impermeabilitate , in cazul betoanelor simple expuse la agresivitate;

0,50 pentru gradul de impermeabilitate

0,45 pentru gradul de impermeabilitate

3.4. Dozajul minim de ciment

3.4.1. Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de conditiile de expunere, se stabileste conform tabelului 5.5. cap 5 si precizarile de la pct. 3.4.1. si 3.4.2.

3.4.2. Dozajele de ciment sunt valabile in cazul folosirii agregatelor 031 mm, pentru agregate 016 mm, dozajele se sporesc cu 10% iar pentru agregatele 071 mm se reduc cu 10%.

3.4.3. In cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor din tabel, pe baza de reglementari tehnice speciale sau cu avizul unui institut de specialitate.

3.4.4. In cazul folosirii de aditivi reducatori de apa, cu avizul unui institut de specialitate si acordul Proiectantului, se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor rezultate din tabel, respectandu-se urmatoarele conditii:

a) agresivitatea sulfatica - intensa si foarte intensa (1, 2, 3):

- reducerea dozajului de ciment va fi de 515%, functie de aditivul utilizat;

- dozajul de ciment nu va fi mai mic de 350 kg/mc pentru betoanele armate, respectiv 310 kg/mc pentru betoanele simple;

b) alte agresivitati - reducerea dozajului va fi de pana la 5% in cazul agresivitatii slabe, respectiv pana la 10%, in cazul agresivitatii intense si foarte intense;

c) nu se va depasi limita prevazuta pentru raportul A/C, din tabelul 5.4;

d) consistenta betonului, la locul punerii in opera, va corespunde unei tasari de cel putin 7 cm.

3.5. Consistenta betonului

3.5.1. Consistenta betonului la locul punerii in opera se atabileste de catre Executant, in conformitate cu prevederile din tabelul I.4.3., astfel incat, betonul sa poata fi transportat si pus in opera in conditii optime. Clasa de consistenta va fi precizata in comanda catre statia de betoane.

Tabelul I.4.3.

CONSISTENTA BETONULUI

Nr. crt.

Tipul de elemente

Clasa de consistenta

Tasare
(mm)

1.

Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive,

T2 sau T3

3010

7020

2.

Fundatii din beton armat, stalpi, grinzi, pereti structurali

T3 sau T3/T4

7020

10020

3.

Idem, realizate cu beton pompat, recipiente, monolitizari

T4

12020

4.

Elemente sau monolitizari cu armaturi dese sau dificultati de compactare, elemente cu sectiuni reduse

T4 / T5

15030

5.

Elemente, pentru a caror realizare, tehnologia de executie impune betoane foarte fluide

T5*

18030

* Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianti

Observatie: Betoanele avand clasa de consistenta mai mare de T3, se transporta cu autoagitatoare.

3.6. Cantitatea de apa de amestecare

3.6.1. Cantitatea orientativa de apa de amestecare pentru efectuarea incercarilor preliminare se stabileste in functie de clasa de rezistenta si clasa de consistenta a betonului conform prevederilor din tabelul I.4.4.


Tabelul I.4.4.

CANTITATEA ORIENTATIVA DE APA DE AMESTECARE

Clasa betonului

Cantitatea de apa (A1)-l/mc, pentru clasa de consistenta

T2

T3

T3/T4

T4

< C 8/10

160

170



C8/10C20 /25

170

185

200

220

C 25/30

185

200

215

230

3.6.2. Valorile privind cantitatea de apa de amestecare prevazute in tabelul I.4.4. sunt valabile in cazul agregatelor d ebalastiera 031 mm.

Cantitatile de apa se vor corecta prin reducere sau sporire dupa cum urmeaza:

 reducere 10% in cazul agregatelor 07 mm

 reducere 5% in cazul agregatelor 040 mm

 reducere 10-20% in cazul folosirii de aditivi

 spor 10% in cazul folosirii pietrei sparte

 spor 20% in cazul agregatelor 07 mm

 spor 10% in cazul agregatelor 016 mm

 spor 5% in cazul agregatelor 020 mm.

3.7. Granula maxima a agregatelor

3.7.1. Dimensiunea maxima a granulei agregatelor se stabileste in functie de dimensiunea cea mai mica a elementelor, distanta dintre barele de armatura si marimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor aplicand relatiile:

1/4 D

d - 5 mm

1,3 c

unde:

D - dimensiunea cea mai mica a elementului structural

d - distanta dintre barele de armatura (cu exceptia cazului gruparii barelor)

c - marimea stratului de acoperire cu beton.

3.7.2. In cazul placilor se poate adopta relatia 1,3 D, iar in cazul recipientilor si/sau monolitizarilor 1,6 D.

3.8. Granulozitatea agregatului total

3.8.1. Curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incat sa se incadreze - functie de dozajul de ciment si consistenta betonului - in zona recomandata conform tabelului I.4.5.


Tabelul I.4.5.

ZONELE DE GRANULOZITATE RECOMANDATE

Clasa de tasare

Dozajul de ciment (kg/mc)

< 200

200-300

300-400

> 400

T2

I

I (II)*

II (III)*

III

T3, T3/T4

I

I (II)*

II (III)*

III

T4, T4/T5, T5


I

I (II)*

II (III)*


Observatie: Zonele indicate in paranteza se adopta cu precadere, daca la incercarile preliminare se constata ca amestecul de beton nu prezinta tendinta de segregare.

3.8.2. Limitele celor trei zone de granulozitate sunt prevazute in:

Tabelul I.4.6. pentru agregate 016 mm

Tabelul I.4.7. pentru agregate 020 mm

Tabelul I.4.8. pentru agregate 031 mm

Tabelul I.4.9. pentru agregate 040 mm


Tabelul I.4.6.

LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 016 mm

Zona

Limita

% treceri in masa prin sita sau ciurul

0,2

1

3

7

16

I

max

11

45

60

80

100

min

3

35

51

71

95

II

max

8

35

50

70

100

min

2

25

41

61

95

III

max

6

25

40

60

100

min

1

15

30

50

95


Tabelul I.4.7.

LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 020 mm

Zona

Limita

% treceri in masa prin sita sau ciur

0,2

1

3(5)

7

20

I

max

10

40

55

75

100

min

3

30

46

66

95

II

max

7

30

45

65

100

min

2

20

36

56

95

III

max

5

20

35

55

100

min

1

10

25

45

95


Tabelul I.4.8.

LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 031 mm

Zona

Limita

% treceri in masa prin sita sau ciur

0,2

1

3

7

16

31

I

max

10

40

50

70

90

100

min

3

31

41

61

81

95

II

max

7

30

40

60

80

100

min

2

21

31

51

71

95

III

max

5

20

30

50

70

100

min

1

10

20

40

60

95


Tabelul I.4.9.

LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 040 mm

Zona

Limita

% treceri in masa prin sita sau ciur

0,2

1

3(5)

7(10)

20

40

I

max

10

30

45

60

80

100

min

3

21

36

51

71

95

II

max

7

25

35

50

70

100

min

2

16

26

41

61

95

III

max

5

15

25

40

60

100

min

1

5

15

30

50

95


3.8.3. La prepararea betoanelor se poate adopta o curba de granulozitate discontinua in domeniul 37 mm sau 316 mm. In aceste cazuri, se va asigura incadrarea agregatului total pentru treceri pana la 3 mm inclusiv, in zona I de granulozitate.

3.8.4. Pentru agregate 07 mm, respectiv 071 mm, domeniul de granulozitate este prezentat in tabelul I.4.10, respectiv I.4.11.


Tabelul I.4.10.

LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 07 mm

Limita

% treceri in masa prin sita sau ciurul

0,2

1

3

7

max

12

40

70

100

min

3

25

54

95


Tabelul I.4.10.

LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 071 mm

Limita

% treceri in masa prin sita sau ciurul

0,2

1

3

7

16

25

31

40

71

max

8

18

32

45

61

70

77

84

100

min

1

6

13

22

38

50

57

68

95


3.8.5. La incadrarea agregatului total in zona de granulozitate recomandata se va tine seama in principal de respectarea limitelor impuse in zona partii fine. Proportia de nisip 03 mm, se va alege astfel incat, in cazul nisipurilor fine sa fie respectata limita maxima a trecerilor pe 0,2 si 1 mm, iar in cazul nisipurilor grosiere, sa fie respectata limita minima, chiar daca trecerea prin ciurul de 3 mm se situeaza sub, respectiv deasupra limitei zonei respective.

3.8.6. Cantitatea totala de parti fine (ciment + nisip < 0,2 mm) se recomanda sa nu depaseasca in functie de dozajul de eciment valorile din tabelul I.4.12:


Tabelul I.4.12.

Dozaj de ciment kg/mc

Cantitate totala de parti fine
(ciment + nisip < 0,2 mm) kg/mc

200

400

300

450

400

500

500

550

Observatii:

1. Pentru valori intermediare, se interpoleaza linear.

2. Cantitatea maxima recomandata este 350 kg/mc.

3.8.7. Granulozitatea nisipului 03 mm, trebuie sa se incadreze in limitele prevazute in tabelul I.4.13.

Tabelul I.4.13.

Sortul de nisip

Treceri (%) prin sita sau ciurul, nr

0,2

1

3

03

min. 5

min. 35

min. 90

max. 30

max. 75

100


3.8.8. Utilizarea nisipului 07 mm, in locul sorturilor 03 mm si 37 mm, se poate face numai la betoane de clasa Bc 8/10 si numai daca acesta se aprovizioneaza dintr-o singura sursa, granulozitatea lui este constanta si permite incadrarea agregatului total in zonele de granulozitate recomandate.

3.8.9. Daca la prepararea betoanelor simple de egalizare, se utilizeaza balast 031 mm sau 071 mm, granulozitatea acestora trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul I.4.14.


Tabelul I.4.14.

Balast pentru betoane,

Treceri (%) prin sita sau ciurul, nr.

3

16

Corespunde cu max

031

min. 20

min. 55

min. 80

max. 50

max. 85

100

071

min. 10

min. 35

min. 80

max. 30

max. 65

100




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright