Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Contabilitate


Qdidactic » bani & cariera » contabilitate
Contabilitatea leasingului in cadrul



Contabilitatea leasingului in cadrul


Studiu de caz la SC AUTO ROMA SRL




Prezenta lucrare trateaza activitatea de leasing in cadrul comertului cu autovehicule la SC AUTO


ROMA SRL, firma care initial a fost deschisa la Timisoara dar mai apoi in anul 2004 s-a mutat cu


sediul social la Brasov, pe str. Scolii nr. 6.


In cadrul capitolului I. societatea comerciala a respectat legislatia in vigoare si anume: Standardele Internationale de Contabilitate IAS 17, referitor la politicile contabile si prezentarile adecvate care trebuie aplicate diverselor tipuri de tranzactii de leasing. Standardul trateaza distinctia dintre contractele de leasing financiare si cele operationale, recunoasterea si evaluarea activelor rezultate, datoriile si prezentarile de informatii.

Avand in vedere cel de - al doilea capitol, acesta se caracterizeaza in mod special pe structura organizatorica a societatii ce se compune dintr- un director executiv care are in subordinea sa: un director de vanzari, un director tehnic, un asistent marketing, un consilier juridic, si un contabil autorizat. Un dezavantaj este faptul ca societatea descrisa este nou infiintata, se afla pe piata autovehicculelor de cinci ani, are deocamdata, un volum mic de activitate care poate fi sustinut cu structura organizatorica mai sus prezentata.

Departamentul financiar - contabil are o structura de organizare bine definita si anume pe langa contabilul autorizat se afla si un casier. Cele doua persoane competente in activitatea lor sunt coordonate de catre directorul economic. Forma de inregistrare contabila adaptata la echipamentele moderne de prelucrare a datelor se compune din programe informatice pe care societatea le - a utilizat si anume programul informatic de gestiune CIEL, la care s - a renuntat deoarece programul informatic Charisma fiind mult mai performant, contine toate rapoartele necesare in contabilitatea de gestiune, ofera informatiile necesare managementului prin analiza activitatii anterioare si pentru decizii de viitor. Avantajul acestui program este acela ca se desfasoara pe module cum ar fi: modulul contracte este cel mai important din intreaga structura a sistemului. Modulul rapoarte care este cel mai important din punct de vedere al vizualizarii rezultatelor privind desfasurarea contractelor. Modulul contabilitate are o caracteristica aparte si anume poate lucra simultan cu mai multe societati.




Concluzia generala rezulta din analiza financiara din capitolul V., unde putem vedea rentabiltatea firmei, pe baza unei analize aamanutite a activitatii de leasig financiar se pot obtine concluziile, daca firma studiata de noi este rentabila sau nu.


CAPITOLUL I.

NOTIUNI GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE

LEASING LA S.C. AUTO S.R.L.


1.1 Istoricul operatiunilor de leasing

Rǎdacinile leasingului sunt extrem de adanci, ele dateazǎ incǎ de la inceputul omenirii.        Incǎ din antichitate, in tǎri orientale ca Mezopotamia, Egipt, Fenicia apar forme apropiate ale acestor tipuri de operatiuni. Obiectul aceste operatiuni il constituiau unelte necesare practicarii agriculturii, iar subiectii erau, pe de o parte, clasele bogate (clerul) si pe de alta parte, agricultorii cǎrora li se "inchiriau" unelte, pǎmant. In acest fel s-au observat beneficiile unui bun obtinute prin folosintǎ, avand mai putin importanta cine detine titlul de proprietate.

Aristotel spunea "bogatia nu se mǎsoarǎ prin titluri de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor bunuri, chiar dacǎ sunt proprietatea altora"[1]. Primele reglementǎri privind leasingul au fost gǎsite in vechea Romǎ, pe la anul 550 i.Ch., in codul lui Justinian, unde se faceau distinctie intre leasingul operational si leasingul financiar .

Primele operatiuni care prefigurau leasingul modern aveau loc in Statele Unite ale Americii spre sfarsitul secolului al XIX - lea. Astfel, in 1877, aparatele de telefon au fost inchiriate abonatilor, iar contractul de inchiriere a fost denumit " LEASE".

"Leasingul financiar" este strans legat de omul de afaceri californian D.P. Bootle care, alǎturi de cativa prieteni, a fondat in 1952 "United States Leasing Corporation", prima societate specializatǎ in operatiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care este astǎzi una din cele mai puternice in domeniu.


1.2. Aspecte generale privind operatiunile de leasing                                                                                                                    

1.2.1. Definitia conceptului de leasing

Termenul de leasing provine din cuvantul din limba englezǎ "lease", care inseamnǎ " a inchiria". Insǎ acest termen s-a extins, fiind acum cel mai la indemanǎ pentru a denumi aceste operatiuni, chiar dacǎ el nu exprimǎ, in fapt, o inchiriere.

Deoarece leasingul s-a impus de realitatea practicǎ si nu s-a suprapus nici unei alte figuri juridice de drept privat, termenul de " leasing" a creat multe dispute de ordin teoretic in gandul specialistilor, osciland intre notiunile de: locatiune (inchiriere), vanzare in rate, vanzare la termen, imprumut ori credit cu garantii speciale.

Delimitarea exactǎ a notiunii juridice are importantǎ deosebitǎ in plan practic pentru a stabili raporturile obligationale dintre parti si cele dintre parti cu terte persoane, pentru a sti exact cine suporta riscurile, in ce conditii, cine garanteaza pentru vicii etc. Pentru a stabili cu exactitate natura juridica a operatiunii de leasing trebuie facute delimitarile de rigoare fata de locatiune, credit, imprumut, contract de vanzare - cumparare (in rate si la termen).

O definitie foarte sugestiva atribuita leasingului a fost elaborata de B. Stefanescu si I. Rucareanu astfel: " leasingul este o cumparare in scop de inchiriere urmata de o inchiriere in scop de vanzare"

Mai amintim aici definitia data de The Economist Book's care dǎ o abordare fiscalǎ leasingului astfel: " leasingul reprezintǎ procedeul prin care companiile cu profil de fabricatie inchiriazǎ echipamente de productie pentru a evita astfel costul substantial aferent achizitionarii lor.


Leasingul poate fi definit si din punct de vedere juridic. In acest sens: " leasingul este un contract complex care permite unei persoane sǎ obtinǎ si sǎ utilizeze un lucru fǎrǎ a plǎti imediat pretul" . In lumina celor prezentate, definim leasingul ca si un proces prin care se transmite de la finantator (locator) la beneficiar ( locatar) dreptul de folosinta a unui bun                  ( cumpǎrat sau realizat de finantator) la solicitarea acestuia din urma, contra unei redevente, iar la sfarsitul perioadei de folosintǎ, finantatorul se obligǎ sǎ respecte dreptul de optiune al utilizatorului privind dobandirea dreptului de proprietate, prelungirea contractului de leasing ori incetarea raporturilor contractuale.



In forma cea mai simplificatǎ, aceasta operatiune se prezintǎ astfel:    

cumpǎrǎ                 inchiriazǎ

bunul bunul

Furnizorul


Societatea de leasing

Beneficiarul


Leasingul este o operatie complexa, cladita pe interesele complementare ale celor ce participa la aceasta, de asa natura incat fiecare dintre participanti trage un folos ce depinde si de comportarea celorlalti si de nevoile economice care sunt complementare. Utilizatorul este cel interesat in folosinta lucrului, furnizorul are interes sa - si vanda produsul, creditorul si plaseaza capitalul in conditii de rentabilitate sporita. Locatarul are initiativa afacerii, vanzatorul o permite, creditorul o faciliteaza si toti impreuna, actionand in interes propriu, actioneaza in acelasi timp si in folosul celorlalti

1.2.2. Obiectul leasingului

Operatiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum si bunuri mobile de folosinta indelungata, aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor.

1.2.3. Scopul urmarit prin leasing

Scopul urmarit in acesta tema este acela de a arata desfasurarea activitatii economice de la infiintare pana in momentul in care societatea a optat finantarea prin leasing financiar in cadrul achizitionarii autovehiculelor si derularea activitatii propriu zise a leasingului.















1.2.4. Leasing-ul ca forma de finantare


Finantarile prin sistem leasing constituie in economia romaneasca o adevarata gura de oxigen pentru agentii economici pentru care investitiile reprezinta o cerinta esentiala pentru dezvoltarea activitatii lor. 99% din activitatile din economie necesita investitii pentru a se dezvolta, finantarile in sistem leasing vor cunoaste o crestere constanta. Leasing-ul s-a impus si la noi in tara, asa cum a facut-o peste tot in lume in primul rand prin simplitate.

Leasing-ul, prin operativitatea sa, satisface in intervale de timp foarte scurt nevoia de fonduri pentru investitii a agentiilor economici.

Deasemenea, prin leasing, agentii economici evita procedurile complicate ale contractarii de credite bancare, proceduri care presupun imobilizarea unor elemente din patrimoniul societatii sau cel privat pentru constituirea de garantii.
      Leasingul presupune existenta a trei terte persoane: furnizorul, societatea finantatoare (societatea de leasing) si utilizatorul (beneficiarul finantarii).

1.2.5 Operatiunile de leasing

Operatiunile triunghiulare de leasing reprezinta o forma des intalnita a leasing-ului. Initiativa apartine, de regula, utilizatorului care are nevoie de un anumit bun sau grupuri de bunuri si procedeaza la prospectarea pietei pentru identificarea unui eventual furnizor ti a unui finantator. Dupa ce furnizorul si utilizatorul s-au pus de acord asupra perfectarii unui contract de vanzare-cumparare cu privire la bunul dorit de utilizator, utilizatorul va adresa finantatorului o cerere, cuprinzand date referitoare la caracteristicile tehnico-functionale ale bunului dorit, la situatia sa materiala si financiara, la identificarea furnizorului si detaliile negociate in privinta contractului de vanzare-cumparare. Daca finantatorul accepta cererea, el va intra in afacere preluand din acel moment, in nume propriu, negocierea cu furnizorul cu care incheie contractul de vanzare-cumparare. Vanzarea lucrului, desi se perfecteaza la momentul in care finantatorul intervine, intra in vigoare la data incheierii procesului verbal de predare-receptie, intervenit intre furnizor si utilizator.






1.2.6. Fazele operatiunii de leasing

Fazele operatiunii de leasing se diferentiaza prin:

a) achizitionarea bunului de catre societatea finantatoare; b) restituirea treptata de catre beneficiar a creditului primit (prin plata redeventelor), folosind resursele financiare obtinute din exploatarea bunului (a investitiei). Redeventa contractului de leasing cuprinde: ratele de amortizare ale bunului, chiria pe capitalul neamortizat, taxele, asigurarile, precum si o marja de profit a societatii finantatoare; c) dreptul beneficiarului ca la expirarea contractului sa-si exprime optiunea privind bunul care face obiectul contractului de leasing. La incetarea perioadei de inchiriere, utilizatorul are urmatoarele posibilitati: d) sa restituie bunul finantatorului, contractul luand astfel sfarsit; e) sa reinnoiasca locatiunea pentru o noua perioada si cu chirie redusa. Leasing-ul nu poate fi insa asimilat vanzarii pe credit, deoarece pana la expirarea duratei locatiunii si manifestarii optiunii de cumparare, utilizatorul este un simplu locatar, iar translatia proprietatii nu opereaza cu efect retroactiv; f) sa cumpere bunul la un pret rezidual (diferenta dintre pretul platit de investitor si sumele restituite, periodic, de catre beneficiar). Deoarece pretul de cumparare este inferior valorii reale a bunului, aceasta varianta este cea mai avantajoasa pentru utilizator.




Aristotel, Retorica, Cartea I/Cap. V, citat dupǎ D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, Operatiuni de leasing, Ed. Lumina Lex, 1998, pag.18.

Al. Puiu, Managementul in afacerile economice internationale, Ed. Independenta Economicǎ, Bucuresti, 1992, pag.25.

S. Brandusǎ si I. Rucǎreanu, Dreptul comertului international, Ed. Didacticǎ si Pedagogicǎ, Bucuresti, 1983, pag.224.

*** Ghid propus de The Economist Book's, Ed. Nemira, Bucuresti, 1998, pag.127.

D. Clocotici , Gh. Gheorghiu, Operatiuni de leasing, Ed. Lumina Lex, Bucuresti , 1998, pag.7.

D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, Operatiuni de leasing, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag. 7.



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright