Veniturile fundamentale - salariul

VENITURILE FUNDAMENTALE

Intre functiile esentiale pe care un sistem economic trebuie sa le indeplineasca, pe langa cea a producerii de bunuri si servicii, este cea referitoare la modul cum este distribuit (repartizat) rezultatul obtinut intre cei care au contribuit la crearea lui. Pentru aportul pe care l-au adus la obtinerea rezultatelor economice, fiecare din posesorii factorilor de productie este indreptatit la o parte din valoarea creata, parte care, in cazul factorului de productie munca imbraca forma salariului, in cazul capitalului a dobanzii, a intreprinzatorului a profitului, iar in cazul factorului natura (pamant), forma rentei.

1. Salariul

Termenul de salariu a avut - chiar de la aparitia sa - sensul de venit al unei persoane care munceste la altcineva, de care este dependenta, fie juridic, fie economic. Pe piata muncii, salariul apare in dubla ipostaza: daca privim salariul din punctul de vedere al celui care il plateste, atunci el reprezinta un cost; privit insa, din punctul de vedere al celui care presteaza munca, el reprezinta un venit.

Intr-un sens general, salariul este considerat pretul muncii inchiriate, venitul incasat de o persoana in schimbul muncii depuse.

Salariul poate fi privit sub doua aspecte: salariu nominal si salariu real.

Salariul nominal este suma de bani pe care angajatul o primeste pentru munca depusa de la unitatea economica unde lucreaza. Prin raportarea salariului nominal la nivelul preturilor bunurilor si serviciilor achizitionate, se obtine salariul real. Salariul real reflecta cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata la un moment dat cu salariul nominal.

S_R =

unde

S_R - salariul real;

S_N - salariul nominal;

P - nivelul pretului.

Privita in dinamica, evolutia nivelului salariului real este reflectata de indicele salariului real ( I_SR ):

I_SR =

unde

I_SR - indicele salariului real

I_SN  - indicele salariului nominal

I_P   - indicele preturilor bunurilor de consum

SR_0, SR₁ - salariu nominal initial, respectiv modificat

SN_0, SN₁ - salariu real initial, respectiv modificat

P₁, P₀ - pret initial, respectiv modificat

Salariul nominal si salariul real nu evolueaza intotdeauna in acelasi sens. Astfel, daca are loc o crestere a salariului nominal care depaseste cresterea nivelului preturilor, atunci salariul real creste, ambele (atat salariul nominal cat si salariul real) evoluand in acelasi sens. Daca, dimpotriva aceasta crestere a salariului nominal este devansata de cresterea nivelului preturilor, atunci asistam la o reducere a salariului real, cele doua marimi evoluand in sensuri contrare.

Proiect: Cum sa treci de capcanele proiectelor SAPARD - un proiect de valoare mica Proiect: Compania Aplast - produsele companiei Aplast

Formele de salarizare

Formele de salarizare reprezinta ansamblul metodelor, regulilor si principiilor pe baza carora se stabileste legatura intre activitatea depusa de salariati si partea din rezultatul muncii ce revine salariatilor.

Se utilizeaza trei forme de salarizare:

a)      Salarizarea in regie - prin care se asigura remunerarea salariatului dupa timpul lucrat, fara a se preciza cantitatea de munca pe care acesta trebuie sa o depuna in unitatea de timp, dar se stabileste ce are de facut si ce raspunderi ii revin.

Salarizarea in regie este indicata acolo unde calitatea produselor prezinta mai mare importanta decat cantitatea lor, munca nu poate fi normata pentru a se stabili timpul normal de executie, evidenta productiei pe lucrator ar fi greu de tinut sau este costisitoare etc.

Salarizarea in regie prezinta avantaje si dezavantaje. Printre avantaje mentionam:

salariul se calculeaza foarte simplu, usor de inteles;

salariatii au mai multa siguranta in privinta sumei pe care o primesc, deoarece ea nu variaza in proportie directa cu productia;

se reduc mult cheltuielile administrative pentru calculul si contabilitatea sumelor.

Dintre dezavantaje amintim:

nu stimuleaza lucratorii pentru cresterea productivitatii muncii;

exista tentatia de incetinire a ritmului de lucru in conditiile unei supravegheri ineficiente a lucrului si atunci cand exista dorinta de a presta ore suplimentare salarizate cu majorare;

necesita o supraveghere mai atenta a salariatilor pentru a asigura respectarea disciplinei in munca, ceea ce atrage cresterea cheltuielilor firmei;

veniturile efective ale muncitorilor sunt, in general, mai mici decat ale celor salarizati in acord.

b)      Salarizarea in acord - prin care se asigura remunerarea salariatului dupa cantitatea de bunuri produse sau a numarului de operatii executate in unitatea de timp si a tarifului pe produs sau lucrare. Avantajele acestei forme de salarizare constau in:

stimuleaza productivitatea salariatului;

evidentiaza mai bine legatura dintre munca depusa si salariul primit;

cheltuieli reduse prin renuntarea la supraveghetorii necesari in cazul salarizarii in regie.

Principalul dezavantaj al acestei forme de salarizare il reprezinta faptul ca, in dorinta de a obtine salarii mai mari, se pune accentul mai mult pe cantitate, uneori in detrimentul calitatii.

c)      Salarizarea mixta - consta intr-o remunerare fixa pe unitatea de timp, de regula pe o zi de munca, ce se acorda in functie de indeplinirea unor conditii tehnice, tehnologice, de organizare etc., fiecare conditie avand un tarif. Salariul fixat de firma este ridicat si nu poate fi obtinut numai de salariatii cu aptitudini deosebite care indeplinesc toate conditiile.

Aplicarea diferitelor forme de salarizare este de multe ori contestata atat de salariati cat si de patronat, fapt ce a determinat cautarea permanenta a unor modalitati de imbunatatire a formelor de salarizare, dintre care amintim: corectarea (vizeaza mentinerea salariului la un nivel decent prin adaptarea rapida a acestuia la inflatie si egalizarea salariilor din sectorul de stat si cel privat si mixt pentru munca egala), participarea (vizeaza admiterea salariatilor la impartirea profitului obtinut de firma imbracand forma unor cote-parti din profit, acordarii de actiuni sau stabilirii unui procent din cifra de afaceri) si socializarea (consta in acordarea unui surplus la salariu pentru salariatii aflati in situatii grele care nu pot face fata numai cu salariul incasat pentru munca depusa.

Nivelul si dinamica salariului este influentata alaturi de forma de salarizare aleasa, de o serie de factori, dintre care amintim:

raportul dintre cererea si oferta de munca;

costul resurselor de munca;

productivitatea muncii;

dinamica preturilor;

forta sindicatelor sau capacitatea de negociere a salariatilor cu patronatul si/sau cu organele specializate ale statului;

migratia internationala a fortei de munca, etc.