Semnificatiile financiare ale bilantului

Semnificatiile financiare ale bilantului

Etimologic cuvantul bilant corespunde notiunii de cantar cu doua talere ce se afla in echilibru, derivand de la cuvintele "bi" si "laux".De la prima definitie data "de cintar al averii in corelatie cu sursele sale de dobandire" bilantul a facut obiectul unor preocupari permanente, teoretice si practice.

Astfel, dubla reprezentare a patrimoniului se realizeaza cu ajutorul bilantului contabil, care reflecta starea patrimoniala a intreprinderii asigurand descrierea separata a elementelor de activ si a elementelor de pasiv. Activul grupeaza elementele patrimoniale in bunuri reale si creante, iar pasivul in capitaluri proprii si datorii.

Pentru orice agent economic patrimoniul constituie un ansamblu de drepturi si angajamente scadente la o a anumita data.In exprimarea contabila a patrimoniului, bilantul prezinta drepturile in activ si angajamentele in pasiv.

Bilantul prezinta in activ, pe baza evaluarii monetare, drepturile patrimoniale care confera beneficiarului lor o putere asupra lucrurilor (drepturilor de proprietate) sau posibilitatea obtinerii unor prestatii din partea altor persoane (drepturi de creanta).

Drepturile de proprietate confera titularilor posibilitatea de a utiliza un bun in scopul consumului sau productiei permitand astfel  sa se obtina un venit si posibilitatea de a transmite acel bun unei alte persoane. Drepturile de proprietate sunt detinute asupra unui ansamblu variat de bunuri. Unele sunt bunuri materiale cum ar fi: imobilizarile corporale, stocurile de materii prime si material, produse in curs de executie, produse finite si marfuri. Drepturile de proprietate sunt detinute si asupra unor bunuri imateriale cum ar fi: brevetele, licentele, concesiunile, programele informatice si alte elemente necorporale.

De asemenea drepturile patrimoniale inglobeaza si drepturile asupra tertilor, adica drepturile de creanta corespunzand angajamentelor contractate cu anumiti parteneri in interesul agentului economic. Conturile de clienti si debitori din activul bilantului inregistreaza asemenea creante, existente la data incheierii exercitiului financiar.

Bilantul evidentiaza in pasiv angajamentele patrimoniale care corespund obligatiilor pe care intreprinderea le are la o anumita data. Aceste angajamente pot fi evidentiate dupa originea lor, constituind consecinte fie a unei decizii voluntare, fie obligatiilor impuse intreprinderii. Astfel, atunci cand intreprinderea inregistreaza o obligatie de plata catre furnizor ca urmare a aprovizionarii cu materii prime si materiale care urmeaza sa fie platite la o anumita scadenta, ea isi ia angajamente in mod liber care se inregistreaza prin inscrierea acestor datorii in pasiv. In schimb, datoria fiscala care apare in pasiv ca urmare a impozitarii profitului nu rezulta dintr-un angajament voluntar ci dintr-o prelevare obligatorie care-i este impusa .

Angajamentele patrimoniale inscrise in pasiv pot fi diferentiate de asemenea si dupa efectele lor. Astfel, unele corespund datoriilor si implica pentru intreprindere obligatia de a afectua o plata la o anumita scadenta. Alte angajamente corespund capitalurilor proprii sau elementelor asimilate acestora. Aceste angajamente sunt contractate fata de proprietarii intreprinderii ca urmare a conditiilor pe care acestia le-au consimtit fie cu ocazia constituirii si majorarii capitalului, fie acceptand ca intreprinderea sa mentina profiturile nedistribuite.

Capitalurile proprii masoara deci, valoarea dreptului pe care proprietarii il detin asupra intreprinderii si nu reprezinta pentru intreprindere nici o obligatie de rambursare

Abordarea juridica a bilantului permite punerea in evidenta a opozitiei dintre drepturi si obligatii respectiv dintre activ si pasiv.Abordarea financiara permite punerea in evidenta a relatiei dintre sursele de fonduri detinute de intreprindere si alocarile acestor fonduri. Daca in optica juridica de abordare a bilantului in pasiv sunt evidentiate angajamentele patrimoniale, in optica financiara pasivul bilantului apare ca reflectare a aporturilor de fonduri sau al surselor de finantare detinute de intreprindere.

Astfel, prin contractarea unui imprumut de la banca, incidenta financiara a acestei operatiuni o reprezinta un aport de resurse (fonduri) suplimentare, iar incidenta juridica constituirea unei noi datorii a intreprinderii si obligatia acesteia de a restitui aceasta datorie la anumite scadente si in anumite conditii. De asemenea, aprovizionarea cu materii prime si materiale de la un furnizor, plata urmand sa se efectueze conform clauzelor contractuale la o anumita data, din punct de vedere financiar aceasta operatiune reprezinta atragere de resurse pentru activitatea intreprinderi iar din punct de vedere juridic un angajament nou.

In activul bilantului sunt reflectate din punct de vedere juridic drepturile patrimoniale de proprietate si de creanta detinute de intreprindere la o anumita data, iar din punct de vedere financiar utilizarile(alocarile) de fonduri. Astfel, detinerea de marfuri in stoc reprezinta pentru intreprindere, din punct de vedere juridic un drept de proprietate asupra acestora, iar din punct de vedere financiar o utilizare de fonduri pentru constituirea acestor stocuri.

Mentinerea egalitatii intre totalul sumelor inscrise in activul si pasivul bilantului exprima principiul financiar fundamental care sta la baza constituirii patrimoniului unei intreprinderi. Acest echilibru bilantier poate fi justificat din punct de vedere financiar prin doua formulari complementare.

In prima formulare pornind de la faptul ca pasivul exprima sursele de fonduri iar activul exprima utilizarile acestora, rezulta ca nici o resursa nu poate sa ramana fara utilizare si ca orice utilizare presupune o sursa de fonduri. Egalitatea dintre activul si pasivul bilantului exprima egalitatea necesara intre suma finantarilor obtinute de intreprindere si cea a destinatiilor acestora.

In a doua formulare totalul bilantului corespunde marimii globale a fodurilor pe care intreprinderea le-a obtinut, iar aceasta marime a fondurilor este prezentata in bilant dupa doua clasificari distincte, dar complementare

Pasivul propune o clasificare a acestei marimi dupa sursele fondurilor, iar activul dupa destinatiile acestora, fiind doua prezentari diferite ale aceleiasi marimi economice, egalitatea dintre activ si pasiv fiind necesara si din acest punct de vedere.