Structuri de conturi utilizate pentru reflecarea decontarilor cu bugetul statului

In contabilitate egentului economic, obligat sa conduca contabiliataea in partida dubla, relatiile de decontare cu bugetul centralizat al statului, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale sunt reflectate cu ajutorul conturilor din clasa a 4-a CONTURI DE TERTI.

• Grupa 44 "Bugetul statului, fonduri specilae si conturi assimilate" este structurata in 7 conturi sintetice de gardul I, care se defalca la randul lor in 7 conturi sintetice de gradul II astfel :
• Contul 441 "Impozit pe profit/venit", cont bifunctional care tine evidenta decontarilor privind impozitul pe profit/venit. Se crediteaza cu impozitul datorat bugetului de stat/bugetelor locale, se debiteaza cu impozitul pe profit/venit achitat sau anulat, soldul creditor reprezentand impozitul pe profit/venit datorat, soldul debitor reprezentand impozitul pe profit/venit in plus. Se defalca in 2 conturi sintetice de gardul II :
• 4411 "Impozit pe profit"
• 4418 "Impozit pe venit"
• Contul 442 "Tax ape valoare adaugata", cont bifunctional care tine evidenta decontarilor cu bugetul statului privind tax ape valoare adaugata. Pentru evidentierea distincta a taxei pe valoare adaugata, se folosesc 5 conturi sintetice de gradul II, operationale astfel :
• 4423 "TVA de plata" este cont de pasivm in creditul caruia se inregistreaza la sfarsitul fiecarei luni datoria fata de bugetul statului, aferente valorii adaugate de catre intreprindere, determinate ca diferenta dintre valoarea totala adaugata de intreprindere si valoarea platita de catre aceasta. Se debiteaza cu sumele platite efectiv la bugetul statului si cu recuperarea eventualelor sume din creante, legate de acest fel de impozit prin compensare. Soldul contului exprima valoarea datoriilor neachitate catre bugetul statului.
• 4424 "TVA de recuperat", este cont de activ, in debitul contului se inregistreza, in tot cursul lunii, cand din inchierea contului privind TVA a rezultat TVA de recuperate de a bugetul statului, respective atunci cand valoarea TVA deductibil este mai mare decat valoarea TVA colectat, situatie in care rezulta o creanta catre bugetul statului. Acest cont se crediteaza cu sumele recuperate de la buget sau ca urmare a operasiunilor de compensare, prin diminuarea in lunile urmatoare a TVA-ului de plata. Soldul contului exprima valoarea TVA-ului de incasat de la bugetul de stat sau de recuperat in perioada urmatoare.
• 4426 "TVA deductibil" este cont de activ, in debitul contului se inregistreaza, in tot cursul lunii, valoarea TVA platita furnizorilor de bunuri si servicii, pe baza facturilor primate de la acestia, o data cu vanzarea bunurilor. La sfarsitul fiecarei luni acest cont se inchide prin creditul contului TVA colectat si TVA de plata, sau debitul contului TVA de recuperat, in cazul in care TVA-ul deductibil este mai mare decat TVA-ul colectat.
• 4427 "TVA colectat", cont de pasiv, in creditul acestui cont de inregistreza TVA-ul calculat de catre intreprindere prin aplicarea cotei procentuale legate de valoarea facturilor emise de catre intreprindere, respective valoarea veniturilor realizate din vanzari. La sfarsitul fiecarei luni se soldeaza in corespundenta cu TVA deductibil si TVA de plata.
• 4428 "TVA neexigibila", cont bifunctional, in care se inregistreaza valoarea TVA neexigibil, provenit din operatiunile de vanzare si cumparare, pentru care nu s-au intocmit acte legale. Acest cont este foarte util in operatiunile de formare a pretului cu amanuntul, in operatiunile de anregistrare a intrarilor de bunuri in patrimoniu, fara a se primi actele legale, in operatiunile de vanzare cu plata in rate.
• Contul 444 "Impozitul pe veniturile de natura salarilor", cont de pasiv sintetic de gardul I , care tine evidenta impozitului pe veniturile de natura salariilor si altor drepturi assimilate in creditul caruia se inregistreaza datoriile intreprinderii fata de bugetul statului, iar in debit plata acestora. Soldul exprima valoarea datoriilor nechitate fata de bugetul de stat.
• Contul 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate", cont de pasiv care tine evidenta decontarilor cu bugetul statului sau bugetele locale, privind accizele, pe cladiri si terenuri, taxa pentru folosirea terenului proprietate de stat, varsaminte din profitul net al regiilor autonome, texele vamale, etc. In credit se inregistreza datoriile intreprinderii fata de bugetul de stat, iar in debit plata acestora. Soldul exprima valoarea datoriilor neachitate fata de bugetul de stat.
• Contul 447 "Fonduri speciale-taxe si varsaminte assimilate" , cont de pasiv care tine evidenta decontarilor effectuate cu alte organisme publice : fondul special al drumurilor publice, contributia la fondul special pentru sanatate. In creditul contului se inregistreaza datoriile intreprinderii fata de bugetul de stat, iar in debit plata acestora. Soldul exprima valoarea datoriilor nevarsate la bugetul de stat.
• Contul 448 "Alte datorii si creante cu bugetul statului",cont de pasiv, sintetic de gardul I , care tine evidenta altor datorii si creante cu bugetul statului(despagubiri , amenzi, penalitati datorate statului sau datorii anulate). Acest cont este detaliat pe doua conturi sintetice de gardul II astfel :
• 4481 "Alte datorii fata de bugetul statului" , cont de pasiv care tine evidenta altor datorii cu bugetul statului, in creditul comtului se inregistreaza datoriile intreprinderii fata de bugetul statului, iar in debit plata acestora. Soldul exprima valoarea datoriilor naechitate fata de bugetul statului.
• 4482 "Alte creante privind bugetul statului", cont de pasiv care tine evidenta creantelor cu bugetul statului in creditul contului se inregistreza creantele intreprinderii de la bugetul de stat, iar in debit plata acestora. Soldul exprima valoarea creantelor nechitate de bugetul statului.

Proiect: Cum sa treci de capcanele proiectelor SAPARD - un proiect de valoare mica Proiect: Compania Aplast - produsele companiei Aplast

pretul de cumparare 100 000 lei

cuponul dobanzii de incasat intre 1 aprilie si 1 iulie pentru o rata a dobanzii 16% (100 000* 16% * 4/12)                                 4 000 lei

dobanda pana la 1aprilie a fost incasata la susa de cumparare.

La 31 decembrie valoarea bursiera a obligatiunilor este de 98 000 lei.

Fractiunea de dobanda de incasat de la 1 aprilie pana la 31 decembrie este de 100 000 lei * 16% * 9/12=12 000 lei

In exercitiul « N+1 » la 1 octombrie se cesioneaza obligatiunile, pretul de cesiune este de 107 000 lei, din care cuponul dobanzii 8 000 lei .

1. Inregistrari in exercitiul « N »

a)      cumpararea obligatiunilor,

104 000 lei 506 = 512 104 000 lei

Obligatiuni Conturi curente la banci

Si concomitent pentru cuponul dobanzii,

4 000 lei 764 = 506 4 000 lei

Venituri din titluri de plasament

b)      dobanzi in curs cuvenite pentru exercitiul « N » incheiat,

12 000lei 5088 = 764 12 000 lei

Dobanzi la obligatiuni si Venituri din titluri de plasament

titluri de plasament

c)      provizioane pentru deprecierea obligatiunilor

2 000 lei 6863 = 590 2 000 lei

Cheltuieli financiare privind Provizioane pentru deprecierea

provizioanele pentru depreciere titlurilor de plasament

2. Inregistrari in exercitiul « N+1 »

a)      report la noul exercitiu financiar

D   506 Obligatiuni 100 000 lei

D  5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament 12 000 lei

C    590 Provizioane pentru deperecierea titlurilor de plasament 2 000 lei

b) reluarea dobanzilor cuvenite

12 000 lei 764 = 5088 12 000 lei

Venituri din titluri de Dobanzi la obligatiuni si

plasament titluri de plasament

c) incasarea printr-un cec a cuponului de dobanda la 1 aprilie

(100 000*16%)

16 000 lei 512 = 764 16 000 lei

Conturi curente la banci Venituri din tiluri de plasament

d)      cesiunea obligatiunilor la pretul de 107 000 lei cu cupon de dobanda de

100 000*16%*6 /12 (6 luni de la 1 aprilie - 1 octombrie)

107 000lei 512 = 506 100 000lei

Conturi curente la banci Obligatiuni

1 000lei 664 = 764 8 000lei

Cheltuieli privind titlurile de Venitu din titluri de plasament

plasament cedate

2 000lei 590 = 7863 2 000lei

Provizioane pentru deprecierea Venituri din provizioane pentru

titluri de plasament deprecieri

O problema complementara cesiunii titlurilor de plasament este cea a inregistarii cheltuililor efectuate cu cesiunea acestora. Sunt cheltuieli de exploatare inregistrate la conturile de cheltuieli in functie de natura lor. Exempu, cheltuielile cu serviciile bancare sunt inregistrate la 627 « Cheltuili cu serviciile bancare si asimilate ». Pentru reflectare si studiu poate fi retinuta si solutia tratarii drept cheltuieli financiare si inregistrarea la contul 664 « Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate » intr-un analitic distinct. Se pate retine si varianta reflectarii acestor cheltuieli la contul 668 « Alte cheltuili financiare ». Totusi prin natura lor se incadreaza mai bine potrivit primei solutii.

Un caz particular al titlurilor de plasament este cel al rascumpararii si anularii propriilor obligatiuni emise. Titlurile de inregistrari intervenite sunt :

a)      rascumpararea obligatiunilor, la pretul de rascumparare

505 = 512

Obligatiuni emise si rascumparate Conturi curente la banci

Sau 513

Casa

b)      anularea obligatiunilor emise si rascumparate

161 = 505

Imprumuturi din emisiuni de Obligatiuni emise si rascumparate

obligatiuni

(pret de rambursare) (pret de rascumparare)

7728

Alte venituri exceptionale din

operatii de capital

(diferenta favorabila intre pretul de rambursare si

pretul de rascumparare)

In  cazul in care diferenta este nefavorabila se inregistreaza in debitul contului 6728 « Alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital ».

Contabilitatea  operatiunilor de incasari si plati efectuate prin conturile de la banci

Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si inregistrate valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banca, disponibilitatile in lei si in devize, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare.

Toate creditele de la banci care concentreaza disponibilitatile banesti au functie contabila de activ. Se debiteaza , dupa caz, cu valorile de incasat sau incasarile de lichiditati, se crediteaza cu diminuarea valorilor de incasat pe masura lichidarii lor si cu platile de lichiditati. Au sold final debitor care reprezinta valorile de incasat sau disponobilitatile banesti existente in conturile de la banci.

Functia contabila a contului 512 « Conturi curente la banci », prin cele doua sintetice de gradul II, 5121 « Conturi la banci in lei » si 5124 « Conturi la banci in devize », trebuie nuantata in sensul ca prin intermediul sau sunt evidentiate si creditele de trezorerie acordate de banca. In toate cazurile cand soldul contului este creditor, el reprezinta creditele de trezorerie primite de intreprindere, pentru acoperirea decalajului intre totalul stocurilor si cheltuielilor, pe de o parte, si totalul resurselor si incasarilor, pe de alta parte.

Evidenta analitica a conturilor de la banci se dezvolta pe fiecare banca in parte.

Particularitati prezinta si conturile de dobanzi 518 « Dobanzi » cu cele doua sintetice de gradul II, 5186 «  Dobanzi de platit » si 5187 «Dobanzi de primit ». Primul se crediteaza cu dobanzile de platit aferente soldului creditor al contului 512 « Conturi curente la banci ».

Dobanzile de primit aferente creditelor bancare primite prin contul 519 « Credite bancare pe termen scurt » se inregistreaza prin sinteticul de gradul II, 5198 « Dobanzi aferentecreditelor bancare pe termen scurt ».

Contabilitatea operatiilor de incasari si plati, efectuate prin conturile curente de la banci, se realizeaza prin urmatoarele tipuri de inregistrari :

a) depunerea la banca ,baza de borderou, a valorilor de incasat (cecul, cambia si biletul la ordin) :

511 = 411

Valori de incasat Clienti

413

Efecte de primit

461

Debitori diversi

b)incasarea titlurilor de valoare

512 = 511

Conturi curente la banci                        Valori de incasat

666

Cheltuieli privind dobanzile

627

Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

La contul 512 « Conturi curente la banci » se inregistreaza valoarea neta incasata, la 666 « Cheltuieli privind dobanzile » valoarea dobanzilor percepute pentru incasarea inainte de termen iar la 627 « Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate » comisioanele si spezele bancare.

c)      incasarea sumelor in conturile de la banci, pe baza extraselor de cont si documentelor justificative :

512 = 445

Conturi curente la banci  Subvenctii pentru investitii

(subvenctii incasate)

16

Imprumuturi si datori asimilate

(incasari din imprumuturi)

26

Imobilizari financiare

(incasari din creante imobilizate)

41

Clienti si conturi asimilate

(incasari clienti)

44

Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate

(sume incasate de la buget si alte unitati publice)

45

Grup si asociati

(incasari in cadrul grupului)

46

Debitori si creditori diversi

(incasari debitori)

518

Dobanzi

(dobanzi incasate)

d)      plati din conturile bancare, pe baza documentelor justificative si a extraselor de cont :

16 = 512

Imprumuturi si datori asimilate                              Conturi curente la banci

(rambursari din credite si plati de datorii)

20

Imobilizari necorporale

(plati privind imobilizarile necorporale)

26

Imobilizari financiare

(plati privind imobilizarile financiare)

40

Furnizori si conturi asimilate

(plati furnizori  si datorii asimilate)

42

Personal si conturi asimilate

(plati salarii si alte drepturi de personal)

43

Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate

(plati privind contributiile la asigurari si protectii sociale)

44

Bugetul de statului,fonduri speciale si conturi asimilate

(plati privind datoriile din impozite si taxe)

45

Grup si asociati

(avansuri acordate si plati )

46

Debitori si creditori diversi

(plata datoriilor fata de creditori

50

Titluri de plasament

(achizitii titluri de plasament)

518

Dobanzi

(plati dobanzi)

519

Credite bancare pe termen scurt

(rambursari credite bancare)

54

Acreditive

(acreditive deschise)

58

Viramente interne

(viramente interne)

Punctajul bancar

Este prudent de a compara la perioade de timp regulat (in general la fiecare luna) soldul ce figureaza in extrasul de cont cu soldul ce figureaza in contul 512 « Conturi curente la banci». Acesta comparatie reprezinta un punctaj bancar care permite identificarea si justificarea diferentelor intre soldurile extrasului de cont si cel al contului tinut de catre intreprindere.

In cazul in care la sfarsitul perioadei ca soldul contului 512 "Conturi curente la banci" nu coincide cu soldul care figureaza in extrasul de cont, diferente care se pot intalni sunt:

a)           intreprinderea a tras la sfarsitul exercitiului cecuri in favoare furnizorilor, dar acestia nu au avut timp sa depuna cecurile la banca inainte de 31 decembrie ;

b)           intreprinderea depune la banca cecurile primite de la clientii sai, dar banca nu a avut timp sa consemneze aceste sume in extrasul de cont intocmit la 31 decembrie ;

c)           banca a inregistrat fonduri in contul intreprinderii, exemplu creanta asupra clientilor si dividentele, incasarile figureaza in extrasul de cont dar intreprinderea nu a cunoscut acesta situatie pentru ca nu a primit inca extrasul ;

d)           banca a facturat anumite sume intreprinderii, exemplu cheltuieli bancare, care figureaza in extrasul de cont la 31 decembrie dar de care intreprinderea nu a stiut neprimind extrasul.

Aceste situatii odata cunoscute permit stabilirea unui punctaj bancar adica a diferentei intre soldul contului 512 «Conturi curente la banci »  si soldul ce figureaza in extrasul de cont.