Tertii - creante si datorii

Tertii - creante si datorii

Activitatea economico-financiara a unei entitati genereaza o serie de raporturi ale acesteia cu diverse categorii de terti. Este vorba despre o succesiune de datorii si/sau creante ale entitatii in raporturile sale cu clientii, furnizorii, personalul, statul, actionarii, debitorii sau creditorii sai.

Contabilitatea clientilor si furnizorilor urmareste, de fapt, evidentierea tuturor operatiunilor de livrari, respectiv achizitionari de bunuri, lucrari si servicii.

Contabilitatea raporturilor cu personalul evidentiaza drepturile salariale, sporurile, adaosurile si alte drepturi in bani si/sau in natura datorate de societate personalului sau, retinerile din salariile personalului si decontarile privind asigurarile sociale si fondul de somaj.

In ceea ce priveste contabilitatea decontarilor cu bugetul statului, aceasta are in vedere informatii referitoare la impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata si alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ex.: accize, impozit pe cladiri).

Decontarile dintre actionari si unitate se refera, de fapt, la contributia acestora la capitalul social sau diminuarea capitalului social prin retragerea unora dintre actionari, dividendele cuvenite sau alte decontari cu actionarii (ex.: imprumuturi aduse de acestia in societate).

Drepturile fata de alte persoane fizice sau juridice vor fi grupate sub notiunea de debitori diversi, in timp ce datoriile fata de alti terti decat cei analizati mai sus vor fi grupate sub notiunea de creditori diversi.

In raport de categoria de terti avuta in vedere, contabilizarea raporturilor unei societati cu acestia presupune utilizarea urmatoarelor grupe de conturi:

* cu exceptia contului 409 "Furnizori debitori" care este cont de activ;

** cu exceptia contului 419 "Clienti creditori" care este cont de pasiv;

*** cu exceptia conturilor 425 "Avansuri acordate personalului" si 4282 "Alte creante in legatura cu personalul" care sunt conturi de activ;

**** cu exceptia contului 4382 "Alte creante sociale" care este cont de activ.

Pentru exemplificarea contabilizarii raporturilor unei societati cu tertii, sa parcurgem impreuna urmatoarele solutii contabile de pe pozitia a doua societati comerciale:

1. Societatea A vinde pe credit comercial societatii B bunuri de natura marfurilor, stiind ca: pretul de vanzare este de 3.000.000 lei, iar costul istoric al marfurilor vandute este 2.000.000 lei. Pentru societatea B bunurile achizitionate constituie materii prime:

Societatea A

a) relatia cu tertul:

* 411 "Clienti"

* 707 "Venituri din vanzarea marfurilor"

b) descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

* 371 "Marfuri"

* 607 "Cheltuieli cu marfurile"

Societatea B

* 401 "Furnizori"

2. Decontarea contravalorii bunurilor vandute este realizata prin intermediul conturilor bancare ale celor doua societati:

Societatea A

Societatea B

3. In activitatea sa productiva, societatea B consuma integral stocul de materii prime achizitionat anterior, obtinand produse finite, cu un cost total de productie de 3.000.000 lei:

Societatea B

a) consumul de materii prime:

b) obtinerea de produse finite:

Implicatii	Conturi utilizate	Regula de functionare	Formula contabila	Modificari ale situatiilor fin. - ctb.
Cresterea stocului de produse finite		A + D Analiza: Programarea strategica a unei afaceri Referat: Grupul Aquila - distributie active, transportul international si intern si a serviciilor logistice	345 = 711 3.000.000	+ Active circulante
Cresterea veniturilor din productie		C		+ Venituri exploatare

* 345 "Produse finite "

4. Produsele obtinute sunt vandute, in totalitate, societatii A cu un pret de vanzare de 4.000.000 lei. La data vanzarii nu s-a intocmit inca documentul justificativ (factura). Pentru societatea A bunurile achizitionate sunt considerate marfuri.

Societatea A

* 408 "Furnizori facturi nesosite"

Societatea B

a) relatia cu tertul:                

* 701 "Venituri din vanzarea produselor finite"

* 418 "Clienti facturi de intocmit"

b) descarcarea din gestiune a produselor vandute:

5. Se intocmeste factura aferenta produselor vandute, pretul facturat fiind acelasi cu cel estimat (4.000.000 lei):

Societatea A

Societatea B

6. In vederea prestarii unor servicii de transport de catre societatea B, societatea A acorda acesteia un avans de 1.000.000 lei. Plata se face prin intermediul contului bancar.

Societatea A

* 4092 "Furnizori debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari"

Societatea B

* 419 "Clienti creditori"

7. Societatea B factureaza societatii A serviciul prestat pentru suma de 5.000.000 lei:

Societatea A

Societatea B

* 704 "Venituri din lucrari si servicii"

8. Se deconteaza intre cele doua societati valoarea neta a serviciului prestat:

Societatea A

Societatea B

Referitor la decontarile cu bugetul statului, lucrarea de fata isi propune prezentarea intr-o forma simplificata a problematicii taxei pe valoarea adaugata si a impozitului pe profit. Celelalte aspecte ale decontarilor cu bugetul statului fac obiectul unor lucrari de contabilitate financiara.

Taxa pe valoarea adaugata este considerata un impozit indirect si poate imbraca una din urmatoarele forme:

TVA deductibila - reprezinta taxa aferenta cumpararilor de bunuri, executarii de lucrari sau prestarii de servicii de catre terti;

TVA colectata - reprezinta taxa aferenta vanzarilor de bunuri, executarii de lucrari sau prestarii de servicii in favoarea tertilor;

TVA de plata - reprezinta datoria fata de bugetul statului ca urmare a unui excedent al TVA colectata in raport cu TVA deductibila;

TVA de recuperat - reprezinta creanta fata de bugetul statului ca urmare a unui deficit al TVA colectata in raport cu TVA deductibila;

TVA neexigibila - reprezinta taxa aferenta, de exemplu, vanzarilor/cumpararilor in rate sau acelor operatiuni pentru care nu s-au intocmit inca documente justificative.

Conturile utilizate pentru reflectarea taxei pe valoarea adaugata sunt urmatoarele:

Exemple referitoare la TVA:

1. In cursul lunii N se achizitioneaza marfuri, factura indicand urmatoarele:

- valoare marfuri                    1.000.000 lei;

- TVA (19%)                 190.000 lei.

2. Se vand in totalitate marfurile achizitionate cu un pret de vanzare de 1.500.000 lei, exclusiv TVA (19%):

a) relatia cu tertii:

b) descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

3. La sfarsitul lunii N are loc operatiunea de regularizare a TVA (compensarea TVA deductibila cu TVA colectata si evidentierea creantelor/datoriilor fata de bugetul statului):

4. In cursul lunii urmatoare are loc plata datoriei fata de bugetul statului, prin intermediul contului bancar:

Daca in cursul lunii N societatea nu ar fi vandut marfurile cumparate si nu ar fi desfasurat alte operatiuni economico-financiare, la sfarsitul perioadei respective regularizarea TVA ar fi fost urmatoarea:

Exista si solutia compensarii drepturilor fata de bugetul statului (TVA de recuperat) cu datoriile fata de acesta (TVA de plata). Formula contabila pentru o astfel de operatie este urmatoarea:

Impozitul pe profit reprezinta o datorie fiscala determinata potrivit urmatoarelor relatii:

In categoria deducerilor fiscale sunt incluse elemente regasite in structura rezultatului contabil, dar care sunt excluse de la impozitare (ex.: dividende cuvenite pentru titlurile detinute la o alta societate), in timp ce  cheltuielile nedeductibile fiscal grupeaza toate diminuarile rezultatului nerecunoscute de autoritatea fiscala (ex.: cheltuieli cu amenzi, cheltuieli de protocol peste limita legala).

Ca un prim pas in intelegerea contabilizarii impozitului pe profit, sa parcurgem exemplul de mai jos:

1. Se inregistreaza impozitul pe profit datorat, in suma de 1.000.000 lei:

* 441 "Impozit pe profit"

* 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit"

2. Se vireaza impozitul pe profit datorat catre stat: