Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Economie


Qdidactic » bani & cariera » economie
Asigurarea de risc financiar



Asigurarea de risc financiar


ASIGURAREA DE RISC FINANCIAR


Concept, caracteristici, tipuri de asigurari de raspundere financiara

Activitatea comerciala este supusa unor riscuri variate. In fiecare an zeci sau sute de mii de companii din toata lumea dau faliment ramanand cu mari datorii fata de parteneri. Nu de putine ori motivul il reprezinta insolvabilitatea cumparatorilor lor, care face imposibila recuperarea sumelor respective si prin urmare, seria problemelor continua si se revarsa si asupra altora. Majoritatea comerciantilor incheie si deruleaza tranzactii comerciale fara sa se protejeze in fata acestui pericol real: de a nu incasa de la cumparatori contravaloarea marfii vandute sau a serviciilor prestate. In perioada actuala in care mai mult decat oricand vorbind despre pietele internationale, ne referim la „piete globale”, incertitudinea capata noi valente si forme de manifestare. In mediul de afaceri puternic concurential, succesul este in mare masura conditionat de solvabilitatea clientilor, in mod deosebit in perioadele de recesiune, chiar supravietuire este determinata de aceeasi cauza.

Pe de alta parte, daca in trecut se putea vorbi de afaceri initiate sau derulate pe banii proprii, azi acest lucru este de neconceput. In lumea moderna s-a trecut de la sloganul „cumpara acum si plateste acum” la „cumpara acum si plateste mai tarziu”; s-a trecut de la „nu cumpara pana nu iti permiti” la „cumpara acum daca crezi ca poti plati in viitor”, astfel incat obtinerea unor venituri in viitor conteaza mai mult decat siguranta financiara prezenta. Persoanele fizice, companiile si chiar tarile apeleaza la credite deruland tranzactii sau investitii folosind credite, fapt ce explica in mare masura chiar dezvoltarea economica insasi.

Desi creditul inseamna in primul rand incredere, este totusi necesara o protectie a creditorilor pentru riscul de a nu recupera sumele date cu imprumut. Aceasta se face printr-o forma de asigurare a pierderilor financiare. Asigurarile legate de activitatea comerciala influentata de conjunctura economica si de posibilitatea cumparatorului de a-si achita obligatiile de plata la scadenta, sunt cunoscute sub denumirea de asigurare ale riscurilor financiare si politice. Denumirea provine de la faptul ca sunt acoperite pierderile de bani si nu daunele materiale sau raspunderea. Datorita caracteristicilor riscurilor si metodelor specifice de evaluare, aceste tipuri de asigurari nu fac parte de obicei din obiectul de activitate al societatii de asigurare obisnuite, ci sunt practicate de societati de specialitate.





2. Asigurarea riscurilor financiare

Asigurarea financiara reprezinta o forma relativ noua de asigurare aparuta ca o consecinta a procesului de ingustare a distinctiei dintre institutiile financiare si cele de asigurari.

Este un concept nou prin care asiguratul elimina riscurile de pierderi financiare ce pot sa apara in activitatea sa transferandu-le unui asigurator.

Creditul comercial reprezinta atat valoarea transferata cumparatorului de catre un vanzator pe incredere, cat si intervalul de timp de dinainte de rambursarea de catre cumparator a valorii sub forma platii.

Asigurarile financiare sunt diferite de garantiile bancare. Prin asigurarea financiara se preiau riscurile numai in anumite conditii, in timp ce garantiile bancare implica asumarea neconditionata a tuturor obligatiilor.

Garantiile comerciale- care provin din nevoia persoanelor raspunzatoare pentru a oferii garantii impotriva neplatii, au inceput sa fie folosite cu mii de ani in urma. O astfel de garantie a fost oferita prin intermediul uneia sau mai multor garantii private care isi asumau raspunderea pentru riscul de neplata.


Asigurarea de credit : - protejeaza comerciantii si producatorii in fata riscului de neplata de catre consumatorii care cumpara sau inchiriaza bunuri sau beneficiaza de facilitati de credit similare.

Ea a aparut ca o necesitate izvorata din faptul ca marea majoritate a contractelor de comert se incheie in conditiile in care plata se face partial sau total dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor ce fac obiectul contractului, deci cu plata amanata, respectiv vanzarea pe credit. Astfel asigurarea de credit vine sa elimine temerea vanzatorului privind neplata de catre cumparator a sumelor ce i se cuvin oferind protectie pentru riscul de neplata. Motivul il poate reprezenta situatia financiara a cumparatorului sau in cazul in care vanzarea are loc intr-o alta tara decat cea in care se afla vanzatorul, cauzele legate de situatia tarii importatorului (reglementari, razboi, etc.).De aceea asigurarea de credite apare ca o protectie directa a vanzatorilor fata de riscul de neincasare si in acelasi timp, ca o garantie in fata bancii, constituind si o posibilitate de acces la finantare.

Asigurarea se poate face pe un singur credit sau pe cifra de afaceri.

Cu alte cuvinte scopul asigurarii de credite este de a proteja impotriva pierderilor financiare rezultate din neplata, incapacitatea de plata sau insolvabilitatea cumparatorilor ce au achizitionat bunuri pe credit sau din insolvabilitatea beneficiarilor de credit.

Prin contractul de asigurare de credite sunt protejate substantial incasarile din activitatea comerciala in conditiile transferarii riscurilor de neincasare asupra asiguratorului si drept consecinta se poate creste cifra de afaceri.

Asigurarea creditelor este considerata o asigurare de lux, ea fiind caracteristica si functionand in conditii optime in cadrul economiei de piata cu un sistem de credite stabil si bine dezvoltate. La nivel global, cele mai multe asigurari de credite se practica in tarile dezvoltate.

Investigarea creditelor incepe din momentul cotarii riscului si presupune cunoasterea statutului debitorului, verificarea periodica a acestuia, a capacitatii de plata. Acest lucru este facut de underwriter. Supravegherea are loc dupa emiterea politei, prin sprijinirea asiguratului, in vederea recuperarii si administrarii sumelor intarziate la plata, chiar si pentru initierea procedurilor legale necesare recuperarii, daca este cazul. In aceasta privinta, exista o apreciabila solidaritate profesionala prin Uniunea de la Berna si de la Credit Aliace. Necesitatea existentei acesteia poate fi considerata ca o masura de management a riscului, intrucat se limiteaza repetarea unor situatii asemanatoare altor asigurati pentru aceeasi clienti.

Desi asigurarile impotriva acestor riscuri sunt disponibile pe pietele nationale si internationale de asigurari, numai un numar relativ redus de comercianti apeleaza la ele in intreaga lume.

Este important de remarcat ca, indiferent de dimensiunea riscurilor, se disting trei cerinte pentru asigurati:

prevenirea, prin colectarea si interpretarea informatiilor despre clienti, in vederea minimizarii riscului de neplata;

colectarea datoriilor, respectiv abilitatea de a recupera debitele oriunde in lume, indiferent de deosebirile privind limba, cultura sau sistemul legislativ;

asigurarea, respectiv plata despagubirii in caz de neplata a debitorului asiguratului.

Riscurile asigurabile pot fi grupate in doua categorii:

1. Riscurile comerciale, care sunt legate de situatia financiara a cumparatorului si se refera la:

a)     neplata datorata insolvabilitatii cumparatorului;

Insolvabilitatea poate fi determinata de diverse cauze precum: faliment; orice masura de executare silita asupra proprietatii debitorului care nu a condus la plata integrala in favoarea asiguratului a sumelor facturate; executarea unei hotarari judecatoresti de omologare a concordatului incheiat intre debitor si creditorii sai, concordat fara procedura judiciara cu toti creditorii sau cu majoritatea acestora; suspendarea sau moratoriul oferind asupra platilor datorate de debitor sau orice masuri asemanatoare conform legislatiei din tara debitorului.

b)     imposibilitatea temporara sau definitiva a cumparatorului de a plati bunurile cumparate sau serviciile prestate;

c)      refuzul cumparatorului de a accepta marfurile contractate din motive independente de vanzator.

2. Riscul politic, care reprezinta o categorie aparte, dar foarte importanta pentru evaluarea corecta a posibilitatii de returnare a creditului si implicit a riscului de neplata.

Acest risc intervine numai la asigurarea creditelor de export. El poate fi determinat, in principal, de „elemente subiective” existente in tara importatorului. Prin producerea unuia dintre riscurile aferente tarii respective, intreaga relatie contractuala dintre parteneri poate fi deteriorata.

Riscul politic se poate concretiza in:

a)     dificultati si intarzieri (mai mari de un anumit numar de zile, de regula 180) in procesul de transfer al bunurilor din tara cumparatorului, ca urmare a unui moratoriu general, privitor la datoria externa, declarat de guvernul din tara cumparatorului sau de guvernul unei terte tari, prin intermediul careia se efectueaza plata;

b)     imposibilitatea transferului sumelor respective din tara importatorului in tara exportatorului ca urmare a unor actiuni guvernamentale din tara respectiva (a cumparatorului) ce implica indeplinirea contractului de export sau determina intarzieri in transferul banilor;

c)      introducerea unor reglementari privind licentele de export sau import in tara cumparatorului, retragerea sau nereinoirea licentei de export sau impunerea unor restrictii comerciale, dupa data intrarii in risc;

d)     razboi, razboi civil si alte evenimente similare, in afara tarii exportatorului, ce fac imposibila indeplinirea contractului de export, daca paguba nu este asigurabila ca risc comercial;

e)     riscurile privind cumparatorii publici; prin cumparatori publici se inteleg acele entitati ce nu pot fi declarate in faliment;

f)      pierderile rezultand din imposibilitatea de a institui proceduri legale in tara cumparatorului datorita lipsei sau proastei functionari a sistemului legal in tara in cauza.

In mod deosebit pentru asigurarea creditelor de export, riscurile asigurabile reprezinta pericolele rezultate din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pe credit, in afara tarii.

Neplata prelungita reprezinta un risc ce poate afecta situatia financiara a asiguratului. Se considera caz de intarziere de plata atunci cand debitorul sau garantul nu a platit partea din datorie o anumita perioada agreata, de regula 6 luni de la scadenta stabilita prin contract. Cazurile de forta majora, dificultatile in transferul banilor sau alte cauze politice, dezastrele naturale, epidemiile sau oricare forma de violenta in societate sunt, in principiu, exceptate.

Alaturi de protectie necesara exportatorilor pentru riscurile ce pot afecta tranzactiile pe termen mediu si lung, contractul de asigurare faciliteaza accesul la finantare, constituindu-se intr-o garantie pentru banca finantatoare si eliminand o parte din riscuri.


Riscurile excluse:

reclamatii pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii necorespunzatoare;

penalizari sau orice alte pierderi in legatura cu neexecutarea obligatiilor contractuale conform contractului de vanzare-cumparare incheiat de vanzator (asigurat) cu cumparatorul;

pierderile rezultate din diferentele de curs valutar;

despagubiri ca urmare a riscurilor politice (hotarari sau dispozitii ale organelor conducatoare de stat, civile sau militare, care au impiedicat pe cumparator sa adopte masuri generale pentru respectarea obligatiilor prevazute in contract, neefectuand, astfel, plata in strainatate);

despagubiri ca urmare a unui razboi declarat sau nedeclarat, razboi civil, revolutie, rascoala, rebeliune, sabotaj sau alte evenimente asemanatoare;

despagubiri ca urmare unor calamitati naturale (ciclon, inundatii, cutremur, eruptii vulcanice, revarsarea marii, uragan, tornade sau alte evenimente asemanatoare).

Acest tip de asigurare cuprinde, urmatoarele tipuri:

A) asigurarea de credite, respectiv asigurarea creditelor interne, asigurarea creditelor de export, asigurarea ratelor de credit si asigurarea creditelor de investitii ;

B)asigurarea de fidelitate.

A. Asigurarea de credite elimina intr-o masura substantiala riscul de pierdere financiara, mai ales atunci cand este vorba de tranzactii de valori mari sau numarul partenerilor de afaceri este relativ redus; acest lucru poate determina aparitia unei situatii dificile in cazul in care unul sau mai multi debitori nu isi achita obligatiile de plata. Totusi nu intotdeauna asigurarile de credite sunt profitabile, in special in situatia in care creditele individuale sunt reduse, iar riscurile sunt dispersate pe o cifra de afaceri mare.

Asigurarea de credit este o asigurare de indemnizare, deoarece presupune despagubirea platita asiguratului pentru pierderea suferita ca urmare a insolvabilitatii sau incapacitatii de plata a clientului asiguratului, si nu producerea unui eveniment „fizic” cum este cazul celorlalte asigurari. De aceea este vorba de o asigurare pecuniara, de pierdere financiara si nu materiala.

Deosebirile dintre asigurarea obisnuita, de despagubire si asigurarea de credit provin din natura riscului si a partilor interesate, si anume:

In asigurarea de credit sunt implicate trei parti, fiecare fiind constienta de existenta celorlalte.

Raspunderea privind rambursarea creditului revine debitorului, iar raspunderea garantului (asiguratorului) este pe planul doi, fiind raspunzator numai daca primul nu-si indeplineste obligatia de plata din motive incluse in contractul de asigurare.

Asiguratorul nu are nici un interes in contract, decat cel de garantor pentru cumparator.



Asigurat
(creditor), Contract de vanzare-cumparare,Cumparator
(debitor),Asigurator

















A.1. Asigurarea creditelor interne:

Prin asigurarea creditelor interne, asiguratul se protejeaza impotriva riscurilor de neplata prelungita de catre cumparator sau a insolvabilitatii sale pe durata cuprinsa intre productie si distributie, de regula inainte de vanzarea finala catre cumparator.

Pot exista mai multe tipuri de contracte:

pentru o singura tranzactie;

pentru o anumita durata pe baza cifrei de afaceri – administrarea acestor asigurari, este costisitoare si necesita un volum mare de munca, de aceea se foloseste pentru tranzactii de valori mari;

pentru un numar limitat de tranzactii;

pentru unul sau mai multi cumparatori, asiguratul avand libertatea de a decide asupra acestora. Ea se incheie pe o perioada determinata -12 luni-;

pe cifra de afaceri pe credit – cea mai utilizata, asigura toate afacerile vanzatorului cu unul sau mai multi cumparatori, pe o durata determinata;

pentru mai multe conturi ale unui asigurat, atunci cand acoperirea este limitata la acei clienti care depasesc un anumit nivel determinat al datoriilor si a caror neplata prelungita va avea un impact mare asupra disponibilitatilor in contul de numerar al asiguratului.

Aceste tipuri de asigurari presupun costuri reduse de administrare; asiguratorul poate evita antiselectia deoarece clientii vor solicita asigurari pentru toate contractele pe credit, nu numai pentru cele cu un risc mare si va exista posibilitatea de verificare a solvabilitatii si bonitatii clientilor sai prin intermediul evaluarilor riscului si al asiguratorului.

A.2. Asigurarea creditelor de export :

Forma cea mai cunoscuta este polita generala pe cifra de afaceri cu deosebirea ca se refera la importatorii care cumpara pe credit. Principala diferenta fata de asigurarea creditelor interne consta in faptul ca in cazul exporturilor pe credit, importatorul asiguratului isi desfasoara activitatea intr-o alta tara, motiv pentru care evaluarea riscului trebuie sa aiba in vedere multi factori exteriori cumparatorului, respectiv factori legati de tara sa. Acest lucru se refera la riscul de tara, care se evalueaza printr-o analiza a factorilor economici si a celor politici, la care adauga reglementarile legale, factorii de risc, uzantele tarii cumparatorului.

Aceasta analiza este foarte importanta pentru ca, desi scopul asigurarii de credit este identic pentru comerciantii din orice tara, definirea insolvabilitatii, a  politelor de asigurare si a procedurilor necesare platilor sumelor asigurate pot fi diferite.

A.3. Asigurarea ratelor de credit :

Ca o varianta a asigurarii de credite, s-a dezvoltat asigurarea ratelor de credite care se utilizeaza in prezent pentru creditele ce se ramburseaza in plati esalonate pe o perioada determinata. Acest tip de asigurare presupune o participare a asiguratului de aproximativ 25% din valoarea creditului. Asiguratul este vanzatorul pe credit, respectiv producatorul sau comerciantul. In general se incheie se incheie asigurare pe cifra de afaceri a asiguratului pentru a evita ca acesta sa asigure mai multe credite, deci pentru a evita antiselectie.

A.4. Asigurarea creditelor de investitii :

Asigurarea creditelor pentru investitii presupune asigurarea contului de debitori pe termen mediu si lung, practicandu-se asigurarea prin contract de asigurare general pe cifra de afaceri pe credit. Aceasta nu exclude incheierea unor contracte individuale. Ea se foloseste pentru exportul de bunuri de investitii, imprumuturi, etc. in paralel cu asigurarea in tranzactiile de leasing.




B. Asigurarea de fidelitate

Reprezinta asigurarea drepturilor sau intereselor patrimoniale si de aceea sunt incadrate in categoria asigurarilor patrimoniale. Aceste asigurari au ca scop acordarea protectiei unei societati in calitate de asigurat impotriva unor prejudicii produse activelor sale ca urmare a actelor necinstite sau frauduloase ale personalului sau care administreaza o parte a acestora, indiferent daca ei au actionat singuri sau impreuna cu alte persoane.

Exista diferite tipuri de asigurari:

garantia de fidelitate are ca scop compensarea unui angajator pentru pierderile cauzate de necinstea angajatilor ( ex: casierul care poate fura banii societatii, vanzatorii din magazine).Se despagubesc sumele de bani furate sau marfurile distruse sau deteriorate de angajatii asiguratului.

Prin aceasta asigurare se despagubesc numai daunele propriu-zise, nu si pierderile de consecinta sau costurile efectuate de asigurat pentru determinarea nivelului pierderii propriu-zise.

Aceste contracte se pot emite individual, pentru fiecare persoana in parte, pentru anumite posturi sau pot fi generale, adica pentru toti angajatii unei societati, de obicei cu sumele pana la care se asigura fiecare dintre ei. In  acest ultim caz, schimbarea unuia dintre angajatii inclusi in contract trebuie imediat notificata asiguratorului.

Pentru incheierea asigurarii, angajatii complecteaza cererea de asigurare, la care vor atasa si o cerere speciala individuala, in care se solicita date personale de stare civila, proprietatile in posesie, salariul, locul de munca anterior, situatia financiari (datorii, falimente, asigurari de viata).

Din partea angajatorului mai sunt necesare detalii privind modul de recrutare si selectie a personalului, referinte folosite pentru recrutare si verificarea acestora.

Politele generale sunt des folosite pentru asigurarea institutiilor financiare (banci comerciale, intermediari, uniuni de credit etc.) dar si pentru companii din alte domenii care ar putea fi prejudiciate in acest mod. In unele institutii financiare, garantiile de fidelitate sunt obligatorii pentru asigurarea impotriva riscurilor de frauda si necinstea angajatilor, furtului in timpul transportului, inselaciunii, bancnotelor false chiar rapirilor.

In ultimii ani daunele cele mai mari platite de asiguratorii de fidelitate, a fost determinate de fraude la sistemele electronice, furtul prin computere si Internet.


Asigurarea riscurilor politice

Se face numai pentru creditele de export si include numai riscurile pure la care sunt expusi exportatorii sau investitorii in strainatate (confiscare, expropiere, nationalizare) se asigura in mod frecvent unele evenimente cu caracter special, care pot fi afectate de situatia politica a altei tari, precum: rezilierea inaugurarii unor expozitii, rapiri si rascumparari, forta majora si altele.

Aceasta forma de asigurare cunoaste o dezvoltare puternica in ultimele decenii ca urmare a complexitatii activitatii economice, a comertului si investitiilor internationale, modificarii reglementarilor nationale, instabilitatii climatului politic general. De aceea, riscul politic este mult mai dificil de evaluat si cunoaste diferente foarte mari de la o tara la alta. Acest lucru este determinat si de lipsa unor statistici in domeniu, de modificarile rapide de la o perioada la alta intr-o singura tara, precum si de varietatea sistemelor sociale sau politice. Toate acestea, alaturi de complexitatea evaluarii riscului si relativa noutate pe piata asigurarilor duc la un nivel relativ ridicat al primelor de asigurare cu aceleasi mari diferente de la o tara la alta.


Evaluarea riscului. Incheierea si derularea contractului de asigurare de credit

In asigurarea de credit, perceptia asiguratorului este diferita, fata de alte categorii de riscuri. Acest lucru este influentat de cinci factori:

natura business-ului, influenteaza datorita diferentelor inregistrate pe diferite tipuri de activitati sau ramuri

cumparatorul, respectiv solvabilitatea si bonitatea sa, reputatia de care se bucura pe piata, declararea anterioara a starii de faliment, de incapacitate de plata sau amanari repetate fata de alti clienti, seriozitate etc.;

numarul si dimensiunea conturilor;

istoricul daunelor;

politica de credit si practica in domeniul creditelor.


3.1 Caracteristicile contractului de asigurare de credite :

Perioada de creditare reprezinta intervalul de timp dintre livrarea de bunuri sau prestarea de servicii si momentul platii. Raspunderea asiguratorului incepe in general de la data intrarii in vigoare a contractului dintre asigurat si cumparator si expira la rambursarea integrala a creditului, la aparitia unei daune sau daca asiguratul nu-si indeplineste obligatiile asumate prin contractul de asigurare. Este necesara definirea unor termeni cu care se opereaza in cazul creditelor de export. 

Perioada de prelivrare: intervalul cuprins intre momentul livrarii produselor si  primirii platii de catre asigurat.

Limita de credit: reprezinta limita sumelor neachitate de catre debitor si asigurate intr-un anumit moment. Livrarile care depasesc aceasta limita stabilita in contractul de asigurare sunt excluse de la acoperire.

Procentul asigurarii: reprezinta partea din risc preluata de asigurator conform prevederilor contractului de asigurare, pe baza careia se face si despagubirea calculata din pierderea suferita de asigurat. Contractul este valabil pe perioada stabilita, in functie de obiectul tranzactiei comerciale-livrare de marfuri sau prestare de servicii.

Momentul intrarii in risc, poate fi: in cazul asigurarii creantelor rezultate din livrari de bunuri, la data care, potrivit prevederilor contractului de livrare, s-a efectuat prima livrare si drepturile de proprietate s-au transferat de la vanzator la cumparatorul extern; in cazul asigurarii creantelor rezultate din prestari de servicii, la data care a inceput prestarea, conform contractului de prestari de servicii.

Evaluarea riscului de neplata, se face pe baza analizei unei game variate de informatii legate de mediul de afaceri si de cumparator, cum ar fi: istoricul firme, solvabilitatea, bonitatea sa, situatia financiara, informatii privind relatiile de afaceri cu diversi parteneri, gradul de control al creditorului, procedurile de credit ale vanzatorului si altele. Pe baza acestora se va decide acceptarea sau respingerea riscului, a limitelor de credit pentru care se acorda acoperire, a riscurilor asigurate si a celor excluse, si a fransizei.

Evaluarea riscului este mai complexa decat in cazul altor tipuri de asigurari, datorita varietatii elementelor ce se au in vedere si particularitatilor riscului. Se analizeaza activitatea cumparatorului, a calitatii, profesionalismului si competentei managementului acestuia. Rolul sau in ramura din care face parte, pozitia pe piata si performantele, relatiile ce furnizorii, beneficiarii, bancile, experienta anterioara in domeniul creditului, preponderent al rambursarii creditelor integral si la termenele scadente, capacitatea de plata, urmarirea indeaproape a scopului pentru care se acorda creditul, achizitionarea de active noi, investitii si daca toate acestea sunt in concordanta cu situatia sa financiara, determinand capacitatea societatii si toate caracteristicile necesare pentru incadrarea intr-un anumit tip de debitor. Analiza financiara completeaza imaginea despre cumparator si se bazeaza pe bilant, situatia contului de profit si pierdere, sursele si utilizarea numeralului (fluxul de numerar - cash flow).

Expirarea raspunderii asiguratorului poate avea loc in conditiile normale de incetare a raspunderii:

la data ultimei scadente a creditului acordat, daca el a fost rambursat integral

in cazul nerambursarii creditului acordat, ca urmare a unei cauze excluse din contractul de asigurare (forta majora);

odata cu plata despagubirii de catre asigurator;

in cazul neplatii prelungite, la expirarea perioadei de asteptare (la creditele pe termen scurt - 180 zile) sau odata cu plata despagubirii de catre asigurator;

in cazul denuntarii sau rezilierii contractului de asigurare.

Nivelul sumei asigurate reprezinta cel mult valoarea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii la care, la cererea asiguratului, se pot include si dobanzile aferente creditului acordat.

Fransiza, respectiv partea din despagubire care se suporta de asigurat, in cazul acestor asigurari, poate avea valori cuprinse intre 10-50%, in functie de aceleasi elemente care stau la baza evaluarii riscului: bonitatea si solvabilitatea cumparatorului, ramura economica, tara in care se face exportul, durata contractului si altele.

Acest lucru este fundamentat pe doua argumente: pe o parte se elimina posibilitatea de a asigura profitul (asiguratorul raspunde numai pentru sumele facturate de asigurat cumparatorului) si pe de alta parte, asiguratorii vor, din partea asiguratului, ca interesul sau in recuperarea bunurilor sa fie cat mai mare prin participarea la acoperirea pierderii.

Nivelul cotelor de prima este diferentiat, fiind determinat in mod individual, in functie de ramura economica a debitorului si a vanzatorului, pe structura clientilor asiguratului, de termenele de plata.

Prima se calculeaza pe baza cifrei de afaceri sau in functie de nivelul creditelor neachitate lunar, avandu-se in vedere si tara cumparatorului, perioada, ramura economica. Ea se achita ,de regula, anticipat, dar pentru asigurarile incheiate pe o durata ce depaseste un an se poate plati si esalonat, in rate trimestriale, semestriale sau anuale, platibile la inceputul perioadei. Daca asiguratul acorda debitorului extern un termen de rambursare a creditului sau a unei rate exigibile, asiguratorul poate accepta prelungirea perioadei de asigurare, in schimbul unei prime suplimentare pentru perioada solicitata.

In perioada dinaintea incheierii contractului, obligatiile asiguratului sunt legate de furnizarea tuturor informatiilor necesare pentru evaluarea corecta a riscului. Inainte de incheierea contractului de livrare de bunuri sau de prestare de servicii, el trebuie sa obtina si sa furnizeze asiguratorului toate datele necesare si cunoscute referitoare la solvabilitatea, bonitatea cumparatorilor.

Pe durata asigurarii, asiguratul este obligat sa-l informeze pe asigurator imediat ce are cunostinta despre situatia de insolvabilitate a debitorului sau despre iminenta acesteia si in acelasi timp sa adopte toate masurile posibile pentru incasarea datoriilor de la cumparator sau pentru reducerea pe cat posibil a pagubei. Dupa producerea pierderii el este obligat sa puna la dispozitia asiguratorului toate documentele pe care le poseda pentru dovedirea starii de insolvabilitate a debitorului, precum si pentru diminuarea pierderii.


Incheierea contractului de asigurare

Contractul de asigurare se incheie pe baza declaratiei de asigurare, completata si semnata de asigurat, care reprezinta si o dovada a exactitatii datelor, precum si a informarii asupra tuturor acestora considerate necesare pentru evaluarea riscului. Declaratia contine informatii referitoare la vanzator sau prestator (asigurat), cumparator (debitor), precum si unele date privind contractul comercial, cum ar fi:

denumirea si adresa completa a asiguratului si a cumparatorului;

perioada ti termenul de executare a contractului de livrare de bunuri sau prestare de servicii;

valoarea, conditiile si termenele de rambursare a creditului;

modul de garantare a creditului;

date referitoare la bonitatea si solvabilitatea debitorului;

modul de calcul al dobanzii si creditul acordat, daca se solicita includerea acesteia in asigurare

orice alte informatii relevante pentru evaluarea corecta a riscului.

Pe baza analizarii acestor date, asiguratorul decide suma asigurata, riscurile pentru care este dispus sa acorde protectie, nivelul fransizei si al primei de asigurare.


Constatarea si stabilirea pierderilor, plata despagubirilor

Prin procesul de constatare a pagubelor, stabilire si plata a despagubirilor care se fac de catre asigurator sau imputernicitii acestuia, asiguratul va trebuii sa prezinte toate actele si documentele doveditoare ale insolvabilitatii debitorului si cuantumul creditului neachitat si va colabora cu asiguratorul pentru recuperarea pagubei.

In comparatie cu celelalte tipuri de asigurari, in asigurarea de credite, pentru stabilirea despagubirilor, se scad din creditul asigurat dar nerambursat, urmatoarele sume:

platile pe care cumparatorul le-a facut pana la declansarea insolvabilitatii, inclusiv cele neprimite inca de asigurat, dar a caror incasare este posibila;

platile in contul datoriei, efectuate in alt mod decat cel prevazut in contractul de vanzare de bunuri sau prestare de servicii, depunerile in cont in tara cumparatorului, neincasate de asigurat, dar a caror incasare este posibila;

sumele obtinute din vanzarea bunurilor care fac obiectul vanzarii pe credit sau cele obtinute prin valorificarea sau gajarea acestor bunuri, sau prin incasarea unor cambii ori despagubiri de asigurari, dupa scaderea datoriilor;

bonificatiile, reducerile si serviciile care pot fi incluse in contul acoperirii creantei;

sumele obtinute din realizarea drepturilor de orice fel (garantii, cautiuni, etc.);

fransiza;

primele de asigurare datorate pana la sfarsitul perioadei de asigurare si neachitate pana in momentul solicitarii si incasarii despagubirii.

In limitele despagubirii platite, asiguratorul se subroga in toate drepturile asiguratului contra celor raspunzatori de producerea pagubei pentru a incerca recuperarea partiala sau integrala a sumelor platite asiguratului, avand si dreptul de regres asupra celor vinovati de producerea pagubei.   

Plata despagubirii : se face pe baza documentelor stabilite in contractul de asigurare si a celor solicitate de asigurator, conform prevederilor legale si uzantelor in vigoare din tara debitorului, a insolvabilitatii acestuia sau neplatii din motive comerciale.

Despagubirile se platesc dupa :

expirarea perioadei de asteptare;

dovedirea neplatii prelungite;

expirarea procedurii falimentului;

inceperea actiunii de intelegere extrajudiciara intre toti creditorii;

deschiderea actiunii judiciare pentru intelegere;

executarea silita in scopul incasarii creantelor, fara a se fi realizat incasarea;

incheierea de catre debitor a unei intelegeri cu toti creditorii in fata unei actiuni judiciare;

intrarea sub incidenta prevederilor referitoare la institutii mari.

Nivelul despagubirii va fi calculat pentru intreaga suma neincasata afectata de insolvabilitate din care se deduc sumele prezentate anterior.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|