Cererea de consum - definitia cererii de consum, functia cererii

Cererea de consum

1.    Definitia cererii de consum

Se numeste cerere de consum:

(i)       o cantitate de bun (serviciu) individual, pe care

(ii)     un individ, un grup sau o totalitate de indivizi

(iii)           doreste si poate sa o achizitioneze (procure, cumpere)

(iv)            intr-o perioda data.

Se deosebeste cererea de consum (1) individuala de cererea (2) de piata, exclusiv dupa criteriul (ii) al definitiei, in sensul in care (2) cererea de piata reprezinta compunerea totalitatii cererilor individuale gravitand pe aceeasi piata.

Este la fel de important de observat situarea cererii -- ca functie economica de baza - intr-un domeniu restrans la:

sfera consumatorului individual, final si privat - distinctia se va clarifica complet in mi multe dintre lectiile viitoare;

respectiv drept numai o componenta - partial reprezentativa - a cererii agregate (Lectia VI).

2.    Functia cererii

In calitate de functie economica fundamentala , cererea de consum se prezinta, cu unele diferentieri specifice intre (1) cererea individuala si (2) cea de piata.

(1)   Cererea individuala (dx) are drept variabile independente cel putin:

(1)   pretul bunului (Px);

(2)   preturile altor bunuri (Pa);

(3)   venitul consumatorului individual (y);

(4)   preferinta specifica a consumatoruli pentru acelasi bun "x" (P

(5)   asteptarile consumatorului fata de nivelul general al preturilor (E);

(6)   nivelul reclamei comerciale (A);

(7)   alti factori (Z):

d_x = f (Px, Pa, y, P, E, A, Z)

(2)   Cererea de piata (Dx) prezinta, diferentiat fata de cererea individuala:

(3') venitul total (Y) al consumatorilor, in locul celui individual (y), plus o functie de distributie a aceluiasi venit total (G). Concret, gradul de egalitate-inegalitate a distributiei venitului total confera cererii de consum comportamente indeajuns de diferite - intre extremele distribuirii perfect egale si, respectiv, insusirii venitului total de catre un singur consumator dintr-o totalitate.

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

D_x = f (Px, Pa, Y, G, P, E, A, Z)

In randul urmator, cele deja expuse aici se atribuie functiei extinse a cererii - purtatoare a tuturor varaibilelor independente enumerate mai sus. Dimpotriva, functia restransa a cererii a rezultat din nevoile:

adaptarii la posibilitatile grafice (bi-dimensionale);

reflectarii concomitente, pe acelasi grafic, a cererii, impreuna cu oferta, ca doua functii simple, in vedere studiului echilibrului cerere-oferta, de semnificatie economica cruciala.

Functia restransa a cererii exprima dependenta negativa a nivelului ceererii de consum (cantitatii cerute) de nivelul pretului bunului (Px), "ceteris paribus"/celelalte variabile ramanand constante.

Dx = f (Px)

Practica indica acest fel de dependenta a cererii fata de pret pentru imensa majoritate a bunurilor (si serviciilor):

Px Qx// Px Qx

ceea ce identifica functia restransa cu termenul mai popularizat de legea cererii.

Observatie: Legea cererii exprima regula dinamicii inverse a cantitatii cerute, fata de nivelul pretului, dar ingaduie o libertate de forma a curbei destul de mare - o rigurozitate formala mult redusa fata de cazurile curbelor productiei pe teremn scurt (obligatoriu crescatoare-descrescatoare), izocuante (hiperbolic-convexe) sau izocost (rectilinii).

La aceasta regula, mai sunt identificate, in masa bunurilor, bunurile speciale (exceptionale):

(a)   bunurile "Giffen" - sau inferioare[1] -- (re)prezinta un consum important la nivelul societatii, de aceea:

sunt percepute drept "barometru" pentru starea si dinamica pe termen scurt a nivelului general al preturilor;

respectiv ca "indice al puterii de cumparare",

in fine, ca semnal al viitoarelor penurii de bunuri sau deteriorari ale nivelului de trai.

Iar toate acestea reprezinta perceptii, ca atare au mai putin legatura cu adevarul stiintific.

(b)   bunurile "Veblen" - sau de lux[2] -- sunt percepute ca semnal al deprecierii monedei autohtone. Cresterea pretului lor poate atrage cresterea cererii, urmare nevoii de inlocuire a economiilor in moneda cu stocuri de valori mai stabile.

Astfel, reflectarea grafica a functiei restranse a cererii se observa in Graficele II.1.

Px                      Px

(DX)                                                 (Dx)

OQxOQx

(a) bunuri ordinare (b) bunuri speciale (Giffen & Veblen)

Graficele II.1

Comentariu grafic:

cazul (a) este al curbei ordinare a cererii - expresia legii cererii;

cazul (b) reflecta comportamentul cererii fata de pret al bunurilor speciale (exceptionale). De observat ca comportamentul bunurilor speciale se uniformizeaza oarecum si el - cererea este crescatoare, indiferent ca avem de a face cu bunuri inferioare sau de lux;

in fine, pentru ambele cazuri se observa rigurozitatea mult mai redusa a curbei cererii (fata de pret), decat este cazul curbelor productiei pe termen scurt, izocuanta sau izocost. Teoretic, curba cererii poate lua oricare forma, ami mult sau mai putin riguroasa, care respecta exclusiv formularea legii cererii, altfel destul de generala.

Dinamica grafica -- a curbei cererii -- este aspectul care lamureste influenta dinamica a fiecarei variabile independente (exogene) asupra functiei restranse - egal curba cererii. Rezulta, astfel, doua feluri de dinamici:

(a)   de-a lungul curbei cererii - pentru variatia exclusiva a pretului bunului;

(b)   a curbei cererii in totalitate - aceasta insemnand:

(b1) spre dreapta sau spre stanga;

(b2) cu pastrarea formei (izomorfismul) curbei cererii originare.

Diagrama II.1 enumera cateva variatii determinante pentru deplasarea curbei cererii (in intregime).

Diagrama II.1

Determinantele deplasarii curbei cererii