Comertul in perioada medievala, trasaturi ale economiei europene premoderne si moderne

Comertul in perioada medievala

insecuritatea drumurilor

existenta a numeroase vami interne (comert de volum mic)

comertul se desfasura in balciuri, bazare, hanuri, targuri si comert ambulant

au existat legaturi comerciale permanente intre toate statele feudale romanesti

comertul exterior (import/export) s-a efectuat in cea mai mare parte cu Imperiul Otoman

incepand din a doua jumatate a sec. 16, turcii au instituit monopol asupra comertului exterior al Tarilor Romane

Hansa Rhinului, Hansa Svaba si Hansa Teutonica

importul romanesc era constituit din stofe, matasuri, obiecte din metal, produse mediteraneene, cafea, tutun, ceai, obiecte de lux, citrice, obiecte de podoaba

exportul era constituit din cereale, vite, lemn, sare, pielarie

valoric, exportul era mai mare decat importul

balanta comerciala a fost excedentara

negustorii erau: domnitorii, boierii, manastirile si de asemenea unele orase

deoarece lipsea piata unica, unele orase (Brasov, Sibiu, Bistrita, Cetatea Alba, Chilia) suplineau piata nationala

restrictiile impuse de turci pt. comertul nostru au determinat si practicarea comertului de contrabanda (se mai obtinea venit si din comertul de tranzit)

se acordau privilegii financiare atat negustorilor autohtoni cat si celor straini

Mediile culturale din perioada feudala

manifestarile de cultura din Tara Romaneasca si Moldova (mai putin Transilvania) au fost legate de curtile domnesti si boieresti, de creierul inalt, precum si de patronajul si sprijinul material al feudalilor si al unor orase

scoala si biserica au reprezentat principalele institutii care au contribuit la mentinerea si cultivarea pe mai departe a traditiilor si valorilor culturale ale poporului nostru

odata cu descoperirea tiparului, manuscrisele sunt inlocuite cu cartea tiparita

se formeaza biblioteci domnesti si boieresti

scolile au drept inceput cele infiintate in cadrul unor manastiri dupa care se infiinteaza dupa anumite domenii scoli boieresti si/sau scoli orasenesti

la sfarsitul sec. 17 si inceputul sec. 18, la Bucuresti si la Iasi se infiinteaza o academie domneasca

Trasaturi ale economiei europene premoderne si moderne

A. Aspecte ale economiei premoderne si inceputurile capitalismului

B. Recunoasterea economiei moderne capitaliste si formarea pietei mondiale

A.

pana in sec. 16 economia tarilor europene se concretizeaza prin preponderenta economiei naturale (inchise) si prin aparitia unor elemente de economie moderna (capitaliste) in partea apuseana a Europei

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

mestesugurile casnice inca raman legate de gospodaria agricola

populatia ocupata in agricultura depasea 90%

in zona apuseana datorita unor inventii tehnice are loc o mai sustinuta dezvoltare a economiei

intreprinderile manufacturiere noi reprezentante sunt tipografiile (Nion), in domeniul textil (postavul) sau in industria miniera

din sec. 15, in cateva orase italiene se dezvolta ind. matasii; se perfectioneaza instrumentele de credit cu ajutorul bancilor (inca din sec. 11 apar bancile)

perioada Renasterii (1350-1550) este o perioada de transformari calitative care pregatesc trecerea spre economia moderna

acum s-au format cateva state nationale in Europa care vor fi interesate in promovarea stiintei, a progresului, in general, in conditiile in care se instaureaza regimuri monarhice absolutiste, care vor promova comertul si avutul personal

aceasta dezvoltare nu este la fel in toate tarile: o apicultura mai intensa se practica in estul zonei europene; mestesugurile erau destul de prezente in Polonia, in actualul teritoriu al Slovaciei, in Transilvania si in Rusia

pt. Europa de Est perioada medievala se prelungeste pana la inceputul sec. 19, in timp ce in partea occidentala s-a incheiat aceasta perioada medievala la inceputul sec. 16

B.

odata cu intrarea unor tari europene in faza capitalista de dezvoltare se resimte tot mai puternic necesitatea largirii cadrului schimburilor comerciale

piata mondiala este urmarea fireasca a unor evenimente (diviziunea internationala a muncii pe baza industriei si marile descoperiri geografice declansate la sfarsitul sec. 15 si continuate timp de aproape doua secole (s-a descoperit Lumea Noua, drumurile spre India, s-au creat colonii si imperiul colonial)

din punct de vedere cronologic, marile descoperiri geografice au fost cele care au deschis drumul catre dezvoltarea economiei mondiale

piata mondiala nu trebuie confundata cu comertul la distante mari

piata mondiala este un proces istoric ceea ce inseamna ca s-a format intr-o anumita perioada de timp (sfarsitul sec. 15 si inceputul sec. 20)

piata mondiala presupune cristalizarea a trei principale elemente constitutive: piata de marfuri, piata financiar-bancara si piata internationala a fortei de munca

formarea pietei mondiale a insemnat parcurgerea a trei etape: prima etapa va fi determinata de productia manufacturiera (incepe la sfarsitul sec. 15 si se sfarseste in linii mari in deceniul 8 al sec. 18)

urmatoarele etape vor fi determinate de revolutia industriala

a doua etapa va fi etapa liberei concurente (un secol)

a treia etapa se continua si astazi si este monopolista (a puternicei concurente)

la inceputul sec. 20 toate cele trei elemente constitutive erau pe deplin formate incat aproximativ toate statele lumii vor participa la schimburile comerciale internationale

etapa manufacturiera pune in evidenta cateva tari europene privind participarea mai substantiala la comertul international. Astfel, Spania si Portugalia vor detine primele locuri in comertul mondial, beneficiind de descoperirile geografice pornite cu reprezentanti

in sec. 17, pe primul loc se afla Olanda, pt. ca in sec. 18, Anglia si Franta vor predomina comertul mondial

acum orasele comerciale europene de la Marea Mediterana, de la Marea Nordului, incep sa decada pt. ca apar noi orase si in special orase-porturi spre noile drumuri comerciale spre continentul american

totusi, Europa detine ponderea in comertul mondial

in sec. 16 si 17 principalul obiectiv in comertul mondial era acumularea de cat mai mult aur si alte bogatii (mercantila)

in sec. 18 se urmarea obtinerea unei balante excedentare active

se formeaza adevarate imperii coloniale (Britanic, Olandez, Portughez, Spaniol)

apar niste restrictii pe care aceste tari incep sa le puna altor tari

a doua etapa: etapa: etapa liberei concurente (revolutia industriala declansata in unele tari va determina producerea unor marfuri in cantitati mai mari, mai ieftine si de calitate mai buna, concurand marfuri similare din tarile mai slab dezvoltate)

libera concurenta va fi promovata de un numar mic de tari europene

marea majoritate a tarilor europene aplica politica protectionista

se produce o adevarata revolutie in transporturi si telecomunicatii

volumul comertului depinde de nivelul mijloacelor de transport si telecomunicatii. Se construiesc sosele moderne, incepe constructia de cai ferate, se construiesc canale de navigatie, se construiesc canale care sa scurteze distanta dintre continente (Canalul Suez)

incep sa fie folosite vapoare ce sunt actionate cu forta aburului (in 12 zile se traverseaza Oceanul Atlantic fata de 40 de zile cu vaporul cu panze si rame)

se construiesc primele cargouri frigorifice, incepe sa se foloseasca telegraful, se instaleaza cablul telefonic submarin

se modernizeaza sistemul edilitar

toate aceste transformari fac posibila egalizarea preturilor pe piata mondiala

incepe si divizarea internationala a fortei de munca (populatia este insuficient ocupata). Migrarea din Europa spre America se intensifica

cea de-a treia etapa: a concurentei

apar modificari in structura comertului mondial (vom gasi prezente intr-un procent mai mare marfuri industrializate, dar si materii prime)

acum concurenta se desfasoara intre monopoluri care dicteaza preturile pe piata mondiala

are loc o crestere a productiei industriale mondiale

se produce o modificare in ierarhia statelor lumii privind dezvoltarea industriala (Anglia pierde intaietatea in favoarea Statelor Unite si Germania)

se ascute lupta pentru piete de desfacere (de aprovizionare cu materii prime)

are loc o intensificare a exportului de capital

se formeaza 3 zone de maxima concentrare a schimburilor mondiale: Europa Occidentala si Centrala (52% din comertul mondial), America (porturile la Atlantic) si Extremul Orient (populatie vasta si insuficient folosita si imense resurse naturale)

puternica concurenta determina statele industrializate sa aplice un protectionism agresiv

tarife vamale duble: tarife minimale cu taxe mai mici (intre tarile care au incheiat conventii financiare) si tarife maximale ( de 3-4 ori mai mari cu celelalte tari)

politici agresive de clearing (legalizarea importurilor si exporturilor) sau de dumping (venirea pe piata altei tari cu un pret sub pretul mondial)

puternica concurenta monopolista va afecta tarile dezvoltate