Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Economie


Qdidactic » bani & cariera » economie
Comertul la distanta si inceputurile economiei capitaliste



Comertul la distanta si inceputurile economiei capitaliste




→ dinamismul economic din sec. 16 duce la aparitia unui nou tip social: marele negustor. Cu siguranta acest tip nu era necunoscut secolelor anterioare, dar marea dezvoltare a schimburilor comerciale din sec. 16 fac din acesta un personaj de prima importanta. Cresterea considerabila a volumului schimburilor comerciale T negustorii trebuie sa aiba profituri imense. Omul de afaceri, marele negustor negociaza marfuri diverse: de la mirodenii la metale, de la lemn la cereale. Singur sau impreuna cu alti membrii au familiei acesta devine armator pentru a-si rotunji veniturile. Mai departe el se straduieste ca banii castigati din negot sa-i fructifice prin operatiuni financiare: aconturi, credite. In schimbul acestora el primeste drepturi senioriale, dijme ecleziastice, impozite regale, taxe vamale sau alte taxe urbane pe care el se insarcineaza sa le plateasca, realizand pe parcurs un beneficiu imens. El transforma instrumentele financiare mostenite din evul mediu in metode de creditare.

Astfel, in sec. 16, odata cu aparitia marilor familii de negustori, apar si primii capitalisti (termen folosit pentru prima data de catre Karl Marx in sec. 19). Imbogatiti din comert, o parte din acestia vor renunta la aceasta practica si se vor axa numai pe creditari T apare forma incipienta a bancherilor. La inceputul sec. 16, acestia sunt mai ales florentini: Medici, Strozzi, Pazzi, Ricardi, pentru ca apoi sa apara si in alte zone ale continentului: Fugger, Welser, Hochstetter (Germania); Ruiz sau Espinosa (Spania); Grimaldi si Spinola (Genova).

→ sf. sec. 16 cunoaste o deplasare a centrelor de greutate economica din Europa. Europa mediteraneana, care rezistase pentru o vreme concurentei noilor rute comerciale oceanice, este victima unui iremediabil declin. Defrisarea excesiva T surparea unor terenuri T distrugerea unor granare din Sicilia si Proventa. In Spania, expulzarea arabilor T decaderea tehnicilor agricole. Ca urmare, zona mediteraneana trebuie sa importe cantitati imense de cereale din zona nordica a Europei.




→ in locul acestor zone se ridica N Europei, mai precis NV, cu coasta atlantica. Spre sfarsitul sec. 16, imperiile coloniale portughez si spaniol incep sa dea semne de slabiciune T noua forta comerciala care se impune este Olanda, al carei centru vital devine Amsterdam.


→ revenind la marii negustori, in sec. 17, acestia fac parte din acel capitalism mercantil[1]: ei furnizeaza materia prima, stabilesc salariile, depoziteaza productia, o vand, adesea o exporta departe si, in general, cumpara in schimbul ei alte produse avantajoase, pe care din nou le vand. De fapt, ei sunt cei care controleaza economia, rezervandu-si riscurile si profiturile.

→ de multe ori, acesti negustori-intreprinzatori se grupeaza in societati si se asociaza cu Statul, care le acorda monopolul ce le permite drepturi comerciale exclusive. Un exemplu in acest sens sunt Compania Unita a Indiilor Orientale (Vereenigde Oost-indische Compagnie) cu sediul la Amsterdam. Infiintata in 1602, aceasta a avut o putere imensa, devenind un stat in stat. Intre Capul Bunei Sperantei si Stramtoarea Magellan avea dreptul sa incheie tratate cu principii bastinasi, sa construiasca forturi si sa mentina armate, dar si sa administreze imperiul colonial olandez din Oceanul Indian, prin niste functionari care depuneau un juramant de fidelitate fata de guvernul olandez. Cifrele sunt absolut voluminoase. La pornire, adica in 1602, V.O.C., dispunea de un capital de 6,5 mil. florini (= 64 t Au), adica de 10 ori mai mult decat Compania engleza a Indiilor Orientale, infiintata cu 2 ani mai devreme. De asemenea, la sf. sec. 17, in 1697, ea administra aprox. 160 de nave, fiecare avand intre 30-60 de tunuri. De asemenea, efectivul uman, numai in marinari, era de 8 000 de oameni, la care se adauga soldatii si functionarii → in 1735, aprox. 80 000 de oameni.

→ cu toate acestea, succesul ei a fost de scurta durata, datorandu-se in mare parte faptului ca a reusit sa-i alunge pe portughezi si pe englezi din Oc. Indian. Incepand de prin 1700, Compania incepe sa scada T in 1724, traverseaza situatia 0, pentru ca apoi sa scada in continuare T in 1788, de exemplu, datoriile se ridica la aprox. 90 mil. de florini. Ca urmare, in 1799, guvernul olandez revoca carta Companiei, ii preia datoriile si toate posesiunile. Falimentul V.O.C s-a datorat scaderii comertului din Oc. Indian, preluarea unor mari parti din afaceri de catre englezi, coruptia functionarilor olandezi si speculatiile bursiere de la Amsterdam.


→ intr-una din cartile sale, Timpul Lumii,  Fernand Braudel ridica in legatura cu experienta Provinciilor-Unite o serie de intrebari:

Ce a stat la baza succesului Provinciilor-Unite?

Care sunt metodele s practicile negustoresti de la Amsterdam?


→ trasatura esentiala a rolului Amsterdam-ului este faptul ca acesta are capacitatea necesara de a aduna de pretutindeni, a stoca, a vinde, a revinde marfurile lumii intregi. Deci, unul din primele atu-uri ale Amsterdam-ului este faptul ca aici gasesti absolut orice. Strategia olandeza este aceea de a intermedia comertul dintre alte state: marfurile engleze destinate pietei franceze sunt preluate de navele olandeze, trecute prin Amsterdam, si de abia apoi ajunse la destinatie. De-a lungul acestui drum marfurile sunt supuse diferitelor taxe.

→ acest sistem de antrepozit se transforma intr-un monopol, pe care ceilalti competitori nu au reusit sa-l impiedice. Sistemul olandez este construit pe ansamblul interdependentelor comerciale, care, legate unele de altele, organizeaza o serie de canale aproape obligatorii ale circulatiei si redistributiei marfurilor. Acest sistem este mentinut cu pretul unei atentii totale, si al unei politici de inlaturare a oricarei concurente.

→ secretul acestui monopol consta in faptul ca olandezii au fost mari negustori de credite. Creditul ieftin, oferit din abundenta de firmele si de marii negustori avea sa duca la noi practici comerciale, si anume la asa-numitul comert de comision. Acesta implica existenta unui comitent si unui comisionar, rolul celor doi fiind urmatorul: comitentul este cel care are o marfa pe care vrea sa o comercializeze (comision) T o expediaza comisionarului cu cererea de a o vinde, dar nu inainte ca acesta sa-i avanseze o suma de bani pe marfurile respective (garantie). Ca urmare, comisionarul este cel care finanteaza comertul corespondentului sau. In acest fel, toate marfurile sunt nevoite sa treaca prin Amsterdam. Problema este ca, in momentul in care functia de antrepozit a Amsterdam-ului se degradeaza, comertul de comision se deterioreaza T marfa comercializata nu mai trece prin Amsterdam, cu toate ca acest oras furnizeaza garnitura financiara fara de care totul ar fi mai greoi, daca nu imposibil. Acest proces are loc in momentul in care comertul pietei centrale este inlocuit cu traficul direct intre producator si consumator.



→ mecanismul comertului si creditului olandez functioneaza prin numeroasele miscari incrucisate ale nenumaratelor scrisori de schimb. Acestea sunt foarte avantajoase pentru ca au intotdeauna valoarea inscrisa pe ele, sunt purtatoare de dobanda si permit, in unele cazuri, acceptatorului sa scrie el singur data scadentei. Aceasta este de fapt, foaia care circula intre comitent si comisionar.

→ totusi, comertul olandez nu se poate sprijini numai pe hartie T el are nevoie si de mari cantitati de bani pesin. In perioada sa de glorie Amsterdamul nu va duce lipsa de numerar, chiar daca masa acestuia este infima fata de masa de hartii.


→ prosperitatea Olandei duce la surplusuri care, in mod paradoxal, o stanjenesc, surplusuri atat de mari incat creditul pe care-l furnizeaza Europei nu ajunge sa le absoarba T Amsterdamul incepe sa ofere credite si statelor moderne pentru diferite initiative. Intrucat banul disponibil se gaseste la Amsterdam in cantitati insemnate dobanda creditelor scade T o dobanda de 5% poate fi considerata foarte mare. Intr-o situatie asemanatoare avea sa se afle si Anglia dupa explozia bumbacului, de la inceputul sec. 19: sunt prea multi bani care nu mai aduc nimic nici in industria bumbacului. Atunci sansa Angliei a fost ca imensele capitaluri au acceptat sa se arunce in uriasele investitii din industria metalurgica si in caile ferate. Capitalurile olandeze insa nu au avut un asemenea noroc din cauza faptului ca Olanda nu a avut o industrie in plina dezvoltare. Totusi, amploarea cu care Olanda s-a aruncat in aceste imprumuturi externe avea sa o coste mult. este suficient sa luam exemplul Frantei care va uita sa-si onoreze datoriile.


→ in ciuda acestei prosperitati, care in linii mari dureaza pana catre 1760, pe parcursul sec. 18, flota olandeza este inlocuita de flota engleza T carausii marilor devin englezii, Londra ia locul Amsterdamului, iar Compania engleza a Indiilor Orientale o elimina pe cea olandeza. De asemenea, declinul Amsterdamului se realizeaza si datorita nechibzuilelii cu care au incercat sa-si revitalizeze comertul amenintat de englezi (prin razboaiele anglo-olandeze). Aceasta lipsa de chibzuinta s-a manifestat prin emiterea multor scrisori de schimb, care nu au mai avut acoperirea in numerar. Aceasta a dus la niste falimente rasunatoare, care au initiat o adevarata reactie in lant si la prabusirea bursei. La toate acestea se adauga si numeroasele crize interne la care sunt supuse Provinciile-Unite (spre sf. sec. 18), dar si prabusirea V.O.C. care a avut un impact dezastruos asupra comertului olandez, pe care, de altfel, se baza intreaga economie olandeza.



Pornind de la ideea ca exista 4 forme ale capitalismului: mercantil (sec. 17), comercial (sec. 18), industrial (asec. 19) si de stat (sec. 20)







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Economie




Esee pe aceeasi tema


Comertul la distanta si inceputurile economiei capitaliste



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.