Nici o constructie imaginara nu a
scandalizat mai mult decat cea a unui actor economic izolat, in intregime
dependent de el insusi. Dar economia nu se poate dispensa de ea. Pentru a
studia schimbul interpersonal, ea trebuie sa-l compare cu conditiile
in care acesta lipseste. Ea construieste doua variante ale
imaginii economiei autiste, in care nu exista decat schimb autist:
economia unui individ izolat si economia unei societati
socialiste. Cand intrebuinteaza aceasta constructie
imaginara, economistii nu se preocupa de a sti daca
sistemul respectiv ar putea efectiv functiona. [8]
Ei sunt pe deplin constienti de faptul ca constructia lor
imaginara reprezinta o fictiune. Robinson Crusoe care, la urma
urmelor, ar putea sa fi existat, si managerul general al unei
comunitati socialiste perfect izolate, care n-a existat
niciodata, n-ar putea sa planifice si sa actioneze
asa cum pot face oamenii numai cu ajutorul calculului economic.
Totusi, in limitele constructiei noastre imaginare, suntem liberi
sa ne imaginam ca ei ar putea calcula, oridecateori o asemenea
fictiune ar putea fi utila pentru discutarea problemelor vizate.
Constructia imaginara a unei
economii autiste se afla indaratul distinctiei populare
intre productivitate si profitabilitate, [p.244] asa cum s-a
dezvoltat aceasta, ca etalon pentru judecatile de valoare. Cei ce
recurg la aceasta distinctie considera economia autista,
indeosebi cea de tip socialist, sistemul cel mai dezirabil si mai perfect
de management economic. Toate fenomenle economiei de piata sunt
evaluate in functie de felul cum sunt sau nu justificabile din perspectiva
unui sistem socialist. Epitetul de productive nu le este rezervat decat
actiunilor care ar corespunde obiectivelor incluse in planurile
managerului unui asemenea sistem. Toate celelalte activitati
desfasurate in cadrul unei economii de piata sunt numite
neproductive, in ciuda faptului ca pot fi profitabile pentru cei ce le
desfasoara. Astfel, bunaoara, vanzarile
promotionale, reclamele si activitatile bancare sunt considerate
activitati profitabile, dar neproductive.
Bineinteles ca teoria economica
nu are nimic de spus despre asemenea judecati de valoare arbitrare.
