Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Economie


Qdidactic » bani & cariera » economie
Eficienta economica - grile



Eficienta economica - grile


EFICIENTA ECONOMICA

SEMESTRUL I


MULTIPLE CHOICE


1. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.), din punctul de vedere al imobilizarilor:


Anul

V1

V2

V3

1


80

60

2

140

40

90

3

100

120

90

TOTAL

240

240

240


a.

V1, V2, V3;

b.

V2, V3, V1;

c.

V3, V2, V1.



ANS:     A


2. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor:


Anul

V1

V2

V3

1

22

69


2


36

100

3

16

28

47

TOTAL

38

133

147



a.

V1, V2, V3;

b.

V1, V3, V2;

c.

V3, V2, V1.



ANS:     B


3. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor:


Anul

V1

V2

V3

1

100

300

200

2

100

50

100

3

300

50

200

TOTAL

500

400

500


a.

V1, V3, V2;

b.

V2, V3, V1;

c.

V3, V1, V2.



ANS:     A


4. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor:


Anul

V1

V2

V3

1

500

300

200

2


500

100

3

300

50

400

TOTAL

800

850

700


a.

V1, V2, V3;

b.

V1, V3, V2;

c.

V3, V1, V2.



ANS:     C


5. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.) din punctul de vedere al imobilizarilor:


Anul

V1

V2

V3

1

100


80

2

100

50


3


70

100


a.

V1, V3, V2;

b.

V2, V3, V1;

c.

V3, V1, V2.



ANS:     B


NUMERIC RESPONSE


1. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:


Anul

V1

V2

V3

1

20

10

30

2


70

40

3

60

90

50

4

70

20

60


Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

450


2. Stiind ca o unitate isi sporeste anual profitul intr-un ritm mediu anual de 45%, iar profitul in primul an este de 9.500 lei, care va fi profitul din al saptelea an de functionare a unitatii respective? (1,457 = 13,48).

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

128060


3. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

V4

1

15

100

40

30

2

65

80

80


3

80

20

100

90

4

60

20


100

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai slaba si cea mai buna varianta.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

300


4. Un investitor dispune de 1.300 € pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3 proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (I) si al valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele:


Indicatori

P1

P2

P3

Ita

800

300

200

VNAT

260

120

100


Sa se determine valoarea setului preferat de proiecte in functie de VNAT.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

480


5. O firma depune la o banca suma de 20.000 lei. Dobanda pe care firma o va primi la suma depusa este de 5% pe an. Care va fi valoarea soldului la sfarsitul celui de-al 8-lea an?    (1,058 = 1,477).

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

29540


6. Venitul net este de 35.000 lei. In conditiile in care este prevazuta o crestere cu 9% a productiei pe an pentru o perioada de 8 ani, sa se determine productia ce se va realiza peste 8 ani. (1,098 = 1,992).

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

69720


7. Un agent economic depune la o banca o suma de 20.000 lei cu o dobanda anuala de 10%. Care va fi soldul la sfarsitul celui de-al 10-lea an? (1,110 = 2,593).

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

51860


8. Un investitor dispune de 3.500 lei pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3 proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (Ita) si al valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele:


Indicatori

P1

P2

P3

Ita

2000

1500

1000

VNAT

300

250

420


Sa se determine valoarea setului preferat de proiecte in functie de VNAT.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

720


9. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

V4

1


15

20


2

10

80

10

45

3

25


15

60

4

55

10

25

18

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre V1 si V4.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

-138


10. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

V4

1

70

50

60

20

2


12

41

55

3

12


10

20

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

-82


11. Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:

- pentru PI: = 42%; = 37%; VNAT= 900 mil.; VNAT= mil.

- pentru PII: = 33%; = 28%; VNAT= 600 mil.; VNAT= mil.

Rata dobanzii pe piata este de 35%. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

40,75


12. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:

- pentru PI: = 49%; = 37%; VNAT= 750 mil.; VNAT= - 400mil.

- pentru PII: = 31%; = 29%; VNAT= 600 mil.; VNAT= mil.

Rata dobanzii pe piata este de 33%. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

30,5


13. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:


Anul

V1

V2

V3

1

200

30

200

2


420

100

3

500

50

200



Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

1100


14. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:


Anul

V1

V2

V3

1


20

30

2

40

70

10

3

50


50


Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

200


15. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:


Anul

V1

V2

V3

1

10


20

2


50

15

3

20

10

30

4

45

20

10

TOTAL

75

80

75


Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

125


16. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:


Anul

V1

V2

V3

1

20

50

30

2

40

70

40

3

60

90

50

4

70


60


Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

390


17. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:


Anul

V1

V2

V3

1




2

15

30

20

3

20

10

30

4


15

60

TOTAL

35

55

110


Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

85


18. Pentru proiectele PI si PII , sa se determine marimea ratelor interne de rentabilitate, stiind ca:

- pentru PI: = 42%; = 37%; VNAT= 800 u.m..; VNAT= -200 u.m.

- pentru PII: = 33%; = 29%; VNAT= 700 u.m.; VNAT= -300 u.m.

Rata dobanzii pe piata fiind de 35%, sa se afle valoarea proiectului eficient.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

41


19. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1


30

20

2

10

5

10

3

30

5

40

TOTAL

40

40

40



Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V3 si V2

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

15


20. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1

108

110

25

2

20

58

10

3

96

32

104



Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V3 si V2.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

-279


21. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1

100

300

200

2

200

50

100

3

300

200

100


Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

1200


22. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1

100

300

200

2


50


3

300

500

200

TOTAL

400

850

400


Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

600


23. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1

10

30


2


5

10

3

30

5

5



Care este valoarea variantei preferate din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

25


24. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1

100

30

20

2

140

80

10

3


50

150

TOTAL

240

160

180


Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

230


25. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1

100

40

60

2

140

80

80

3


120

100

TOTAL

240

240

240

Determinati diferenta de avantaj dintre varianta V2 si varianta V1?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

-180


26. Sa presupunem ca decidentul trebuie sa aleaga intre proiectele A si B caracterizate prin urmatoarele estimari:

Variante de proiect

E (VNAT)

A

1.090

659,09

B

1.560

700,00


in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT;

= abaterea standard a VNAT.

Care este valoarea proiectului respins din punctul de vedere al riscului? [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

0,604


27. Avem datele de caracterizare a proiectelor A si B din punctul de vedere al riscului:



Proiect


A

650.000

25.000

B

850.000

26.000


in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT;

= abaterea standard a VNAT.

Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [Se vor lua trei cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

0,030


28. Fie doua proiecte investitionale P1 si P2 caracterizate prin:



anul


P1; = 0,5


P2; = 0,4

Ia

Cha

Ia

Cha

1

10


5


2

15


30


3


13


11


Care este marimea capitalului angajat pentru proiectul preferat? (1,52= 2,25; 1,53 = 3,38; 1,42 = 1,96; 1,43 = 2,74). [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

16,97


29. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:


Elemente

Suma


Cifra de afaceri neta

Costul de cumparare a marfurilor vandute

1.800

600


100,00

61,54


Marja costului variabil

Costuri fixe

1.200

200

18,46

Rezultat curent

1.000



Sa se calculeze punctul mort. [Se vor lua patru cifre dupa virgula pentru rezolvare].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

216,684


30. Stiind ca = 0,15 si ca veniturile anuale (Va) si capitalul anual (Ka) sunt:



INDICATORI

ANII

 

1

2

3

Va (mil. lei)


100

110

Ka mil. lei)

60

80

75


Sa se determine avantajul net actualizat total (ANAT) (1,152 = 1,32; 1,153 = 1,52) [Se vor lua doua cifre dupa virgula pentru rezolvare].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

-13,85


31. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:


Elemente

Suma


Cifra de afaceri neta

Costul de cumparare a marfurilor vandute

1.500

400


100,00

81,49


Marja costului variabil

Costuri fixe

1.100

300

18,51

Rezultat curent

800



Sa se calculeze pragul de rentabilitate. [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

1620,74


32. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:


Elemente

Suma


Cifra de afaceri neta

Costul de cumparare a marfurilor vandute

1.400

600


100,00

83,68


Marja costului variabil

Costuri fixe

800

200

16,32

Rezultat curent

600



Sa se calculeze marja de securitate    [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

174,51


33. Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:

- pentru PI: = 40%; = 35%; VNAT= 900 mil.; VNAT= - 100mil.

- pentru PII: = 30%; = 25%; VNAT= 600 mil.; VNAT= - 600mil.

Rata dobanzii pe piata este de 35%.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

39,5


34. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:

- pentru PI: = 40%; = 35%; VNAT= 900 mil.; VNAT= - 100mil.

- pentru PII: = 35%; = 25%; VNAT= 600 mil.; VNAT= - 600mil.

Rata dobanzii pe piata este de 35%.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

30


MULTIPLE CHOICE


1. Care este marimea factorului de proportionalitate sau a coeficientului eficientei integrale A din functia de productie Cobb – Douglas y = A K0,55 L0,17, stiind ca y = 500 u.m; K = 80 u.m; L = 45 u.m.? ( 80 0,55 = 11,14; 45 0,17 = 1,91).[ Se vor lua doua cifre dupa virgula]

a.

23,5;

b.

9,40;

c.

9,51.



ANS:     A


2. Daca profitul curent al unei societati comerciale este de 3.000 lei si capitalul permanent de 3.200 lei, rata rentabilitatii economice va fi de:

a.

62,5%;

b.

160%;

c.

93,75%.



ANS:     C


3. Pentru o firma se cunosc urmatoarele informatii:

- cifra de afaceri = 2.500 lei;

- cheltuieli cu energia electrica = 1.220 lei;

- amortizarea = 110 lei;

- dobanzi = 110 lei;

- capitaluri proprii = 2.100 lei;

- impozitul pe profit = 16%.

Sa se determine rata rentabilitatii financiare:

a.

28,72%;

b.

348,15%

c.

42,4%.



ANS:     C


4. Sa se calculeze rata rentabilitatii comerciale stiind ca:

- cifra de afaceri = 3.500 lei;

- capitaluri proprii = 3.400 lei;

- cheltuieli de la terti = 985 lei;

- salarii= 648 lei;

- imobilizari corporale = 74 lei;

- impozitul pe profit = 16%.

a.

29,1312%;

b.

31,2491%;

c.

44,808%.



ANS:     C


5. Care va fi nivelul productiei initiale P0 = 580 mii lei, stiind ca aceasta va creste intr-un ritm mediu anual de 4%, pe o perioada de 5 ani. (1,045 = 1,216) [Se vor lua trei cifre dupa virgula].

a.

632,32 mii lei;

b.

769,22 mii lei;

c.

705,28 mii lei.



ANS:     C


6. Stiind ca o unitate isi sporeste anual profitul intr-un ritm mediu anual de 15%, iar profitul in primul an este de 2.000 lei, care va fi profitul din al saselea an de functionare a unitatii respective? (1,156 = 2,313) [Se vor lua trei cifre dupa virgula].

a.

3.469,5 lei;

b.

4.626 lei;

c.

1269,462 lei.



ANS:     B


7. O societate comerciala vinde un utilaj peste 10 ani la o valoare reziduala de 500 lei. Cat reprezinta in prezent valoarea reziduala, daca rata de actualizare este de 15%. (1,1510 = 4,045) [Se vor lua trei cifre dupa virgula].

a.

123,5 lei;

b.

98,5 lei;

c.

176,5 lei.



ANS:     A


8. Cursul de revenire net actualizat - (testul Bruno) este de 4,12 lei/euro, iar cheltuielile totale actualizate sunt de 44.000 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula]

a.

1.358,02 lei/euro;

b.

10.679,61 lei/euro;

c.

14.225,60 lei/euro.



ANS:     B


9. Pentru proiectele P1 si P2 avem urmatoarele elemente de costuri (C,C) si venituri (V,V):

P1 : CA = 300; CA = 3.300; VA = 600; VA = 6.600

P2 : CB = 2.800; CB = 6.800; VB = 5.500; VB = 18.000

Pentru care dintre cele doua proiecte este satisfacuta conditia de optim al pietei concurentiale si care este valoarea acestuia? (Se vor lua doua cifre dupa virgula)

a.

P1; 0,41;

b.

P1; 0,31;

c.

P2; 0,31;

d.

P2; 0,09;

e.

P1; 0,09.



ANS:     E


10. Daca banii stransi de la mai multi investitori se folosesc cu o eficienta de I = 35% si II = 20% pentru inlocuirea unor utilaje care costa 30.000 lei peste 15 ani, care vor fi cotele anuale ce vor trebui depuse de fermierii respectivi in cele doua variante de eficienta? (1,3515 = 90,158; 1,2015 = 15,407) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].

a.

150; 650;

b.

90; 390;

c.

175; 650.



ANS:     B


11. Un intreprinzator cumpara actiuni in valoare de 5000 lei. Care este suma totala realizata peste 5 ani daca rata dividendelor este de 40% si care este profitul aferent acestei investitii? (1,45 = 5,38)

a.

26.900; 21.900;

b.

43.040; 35.040;

c.

34.040; 45.040.



ANS:     A


12. Care este marimea factorului de proportionalitate sau a coeficientului eficientei integrale A din functia de productie Cobb – Douglas y = A K0,75 L0,25, stiind ca y = 300 u.m; K = 250 u.m; L = 150 u.m; 2500,75 = 62,87; 1500,25 = 3,49? [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

a.

3,58;

b.

1,36;

c.

2,27.



ANS:     B


13. Sa se afle care va fi valoarea anuala a amortizarii a doua utilaje A1 si A2, daca valoarea totala amortizata a acestora, dupa respectiv 7 si 9 ani de utilizare este de VA= 4.500 lei si VA= 7.000 lei, iar rata de actualizare folosita e 1= 30% si 2= 35%. (1,307=6,274; 1,359= 14,893) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].

a.

150; 650;

b.

122; 252;

c.

252; 175.



ANS:     C


14. O firma urmeaza sa realizeze un profit anual de 20.000 lei pe o perioada de 5 ani si de 15.000 lei pe o perioada de 4 ani de la doua proiecte investitionale. Sa se afle valoarea actuala a acestor fluxuri de profituri, stiind ca marimea coeficientului de actualizare = 16%. (1,165 = 2,10; 1,164 = 1,810) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].

a.

26.460; 12.030;

b.

65.460; 42.030;

c.

63.460; 40.030.



ANS:     B


15. Un investitor are nevoie de 1.000 lei., suma pe care o imprumuta de la banca cu o dobanda de 13% si de 5.000 lei pe care-i obtine cu 10% dobanda. Termenele de restituire a celor doua credite sunt de 8 ani si respectiv 6 ani. Sa se afle suma anuala pe care investitorul o restituie bancii pentru fiecare din cele 2 credite. ( 1,138 = 2,658; 1,106 = 1,771) [ Se vor lua trei zecimale dupa virgula].

a.

2.208; 208;

b.

65.460; 42.030;

c.

208; 1.145.



ANS:     C


16. Stiind ca: = 42%; = 36%; VNAT= 600 u.m.; VNAT= u.m., care va fi valoarea ratei interne de rentabilitate?

a.

40,5 %;

b.

40,8 %;

c.

45,8 %.



ANS:     A


17. Cursul de revenire net actualizat - CRN (testul Bruno) este de 3,1 lei/$, iar cheltuielile totale actualizate sunt de 9.500 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula].

a.

3.064,51;

b.

65.460,12;

c.

6.460,51.



ANS:     A


18. Un proiect de investitii se caracterizeaza prin: investitii totale (It) de 38.906 lei; venituri anuale (Vh) de 44.020 lei; cheltuieli anuale (Ch) de 16.277 lei si o durata de functionare (Tf) de 18 ani. Ce valoare are coeficientul de eficienta economica? [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula].

a.

0,66;

b.

0,71;

c.

0,22.



ANS:     B


19. Un agent economic are un utilaj pe care il va vinde peste 10 ani la o valoare reziduala de 500 lei. Cat reprezinta in prezent valoarea reziduala, daca coeficientul de actualizare este de 15%. (1,1510 = 4,045) [Se vor lua trei cifre dupa virgula].

a.

448,7;

b.

265,7;

c.

123,5.



ANS:     C


20. Stiind ca: = 30%; = 20%; VNAT = 700 mil lei; VNAT= - 300 mil, care va fi valoarea ratei interne de rentabilitate?

a.

30,5 %;

b.

40,6 %;;

c.

27 %.



ANS:     C


21. Stiind ca: = 50%; = 45%; VNAT= 800 mil lei; VNAT= mil, care va fi valoarea ratei interne de rentabilitate?

a.

30,5 %;

b.

48,6 %;

c.

49 %.



ANS:     C


22. Cursul de revenire net actualizat - CRN (testul Bruno) este de 3,91 lei/$, iar cheltuielile totale actualizate sunt de 101.000 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula].

a.

25.831,20;

b.

61.587,2;

c.

31.464,17



ANS:     A


23. Cursul de revenire net actualizat - CRN (testul Bruno) este de 3,54 lei/€, iar cheltuielile totale actualizate sunt de 48.000 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula].

a.

1.721,14;

b.

12.671,18;

c.

13.559,32



ANS:     C


24. Un proiect de investitii se caracterizeaza prin: investitii totale (It) de 8.011 lei; venituri anuale (Vh) de 8.203 lei; cheltuieli anuale (Ch) de 1.875 lei si o durata de functionare (Tf ) de 10 ani. Ce valoare are coeficientul de eficienta economica? [Se vor lua trei cifre dupa virgula].

a.

0,444;

b.

0,888;

c.

0,789.



ANS:     C


25. Un proiect de investitii se caracterizeaza prin: investitii totale (It) de 52.800 mil.lei; venituri anuale (Vh) de 52.164 mil.lei; cheltuieli anuale (Ch) de 11.470 mil.lei si o durata de functionare (Tf ) de 15 ani. Ce valoare are termenul de recuperare? [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

a.

1,18;

b.

2,98;

c.

1,29.



ANS:     C


26. Daca banii stransi de la mai multi investitori se folosesc cu o eficienta de 20% pentru inlocuirea unor utilaje care costa 25.000 lei peste 10 ani, care va fi cota anuala ce trebuie depusa? (1,210 = 6,191) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].


a.

950 lei;

b.

760 lei;

c.

460 lei;

d.

880 lei.



ANS:     A


27. Stiind ca rata de actualizare = 15%, ca durata de functionare este de 18 ani si ca profitul unitatii in ultimul an este de 1.000 lei, care va fi valoarea actuala a acestui profit?          (1,1518 = 12,375) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].


a.

20 lei;

b.

30 lei;

c.

80 lei;

d.

100 lei.



ANS:     C


28. Care este capitalul disponibil peste 15 ani, daca in fiecare an se aloca 1.000 lei cu o rata de actualizare de 15%? (1,1515 = 8,14).


a.

44.500 lei;

b.

46.900 lei

c.

47.600 lei;

d.

49.900 lei.



ANS:     C


29. Daca banii stransi de la un investitor se utilizeaza cu o eficienta de 20% in vederea inlocuirii unor utilaje care vor costa 3.000 lei peste 15 ani, care va fi cota anuala ce va trebui depusa? (1,215 = 15,407) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].


a.

19 lei;

b.

39 lei;

c.

55 lei;

d.

65 lei.



ANS:     B


30. Un imprumut de 11.000 € trebuie restituit in rate anuale constante, intr-o perioada de 15 ani, cu o dobanda de 8%. Care va fi rata anuala ce va trebui restituita pentru imprumutul luat? (1,0815 = 3,172) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].


a.

986,168 euro;

b.

1.276 euro;

c.

1.027,186 euro;

d.

1.000 euro.



ANS:     B


31. Sa se determine suma valorilor actuale VI, VII si VIII ale unor beneficii asteptate de VI = 4.000 lei; VII = 19.000 lei si VIII = 45.000 lei, la ratele de actualizare I = 15%, II = 13% si III = 17%. (1,15 = 8,137; 1,13 = 11,523; 1,17= 4,806) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].


a.

18.369 lei;

b.

11.482 lei;

c.

12.157,020 lei;

d.

14.582,420 lei



ANS:     B


32. Sa se determine suma valorilor actuale VI, VIIsi VIIIale unor beneficii asteptate de respectiv VI= 10.000 lei, VII= 20.000 lei si VIII= 30.000 lei la o rata de actualizare de = 12%. (1,125= 1,762; 1,1210 = 3,105; 1,1215= 5,473) [ Se vor lua trei zecimale dupa virgula].


a.

21.597,121 lei;

b.

14.468,521 lei;

c.

12.591 lei;

d.

17.570 lei.



ANS:     D


33. Un agent economic imprumuta de la banca un capital de 300.000 € pe care isi propune sa-l ramburseze intr-o perioada de 10 ani cu o rata a dobanzii de 7% anual. Sa se calculeze suma anuala pe care o plateste agentul economic pentru rambursarea acestui imprumut cuprinzand atat dobanda, cat si plata imprumutului. (1,0710= 1,967) [ Se vor lua trei zecimale dupa virgula].


a.

42.300 euro;

b.

12.581, 012 euro;

c.

39.258,258 euro;

d.

10.359 euro.



ANS:     A


34. In ultima zi a fiecarui an (31 decembrie) o societate depune cate 17.000 lei intr-un cont care primeste o dobanda de 5% pe an. Care va fi soldul celui de-al 10-lea an?        (1,0510 = 1,628).


a.

15.159 lei;

b.

11.591 lei;

c.

188.400 lei;

d.

213.520 lei.



ANS:     D


35. O societate comerciala are nevoie de un capital de 10.000 lei. Aceasta suma o va imprumuta de la o banca cu o dobanda de 20% anual. Creditul va fi restituit peste 5 ani. Care este suma anuala care trebuie platita?         (1,25 = 2,488) [Se vor lua trei zecimale dupa virgula].


a.

1.567,110 lei;

b.

4.520 lei;

c.

3.340 lei;

d.

4.687,111 lei.



ANS:     C


36. Un intreprinzator face o investitie in urma careia va obtine un profit anual de 20.000 lei, timp de 10 ani. Care este valoarea prezenta a profitului anual, la o valoare de discontare de 15%? (1,1510 = 4,045) [Se vor lua trei cifre dupa virgula].


a.

121.075,020 lei;

b.

100.480 lei;

c.

103.459 lei;

d.

115.112,020 lei.



ANS:     B


37. Ca urmare a investitiei realizate, un intreprinzator realizeaza anual un venit net de 2.000 € pe perioada de 5 ani cat dureaza exploatarea eficienta a obiectivului. Sa se determine valoarea actuala a acestui flux de venit in momentul plasamentului sau, stiind ca valoarea coeficientului de actualizare sau discontare α = 10%         (1,15 = 1,610) [Se vor lua trei cifre dupa virgula].


a.

5.128 euro;

b.

7.576 euro;

c.

2.167 euro;

d.

5.286,060 euro.



ANS:     B


NUMERIC RESPONSE


1. Determinati rata rentabilitatii capitalului real si ocupat cunoscand ca: profitul din exploatare () este 12.969 lei, volumul mediu al mijloacelor fixe () 1.125 lei si volumul mediu al activelor circulante () este de 2.666 lei. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

342


2. Daca pragul de rentabilitate (PR) este 800 si cifra de afaceri (CA) de 2.000 lei, valoarea punctului mort va fi:

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

144


3. Cunoscand ca cifra de afaceri () a unei societati comerciale este de 26.000 u.m. si pragul de rentabilitate () este 8.500, determinati marja de securitate () .

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

17500


4. O intreprindere realizeaza o cifra de afaceri de 150.000 €, iar rezultatul se ridica la 10.000 €. Care va fi variatia rezultatului pentru o variatie a cifrei de afaceri de 50.000 € ?Rata marjei costurilor variabile este 55% si volumul valoric al costurilor fixe de 85.000 €.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

15000


5. Daca profitul anual Pa = 3.000 lei si investitiile totale It = 10.500 lei, iar termenul de recuperare a investitiilor din profitul anual T este de doua ori mai mic decat Tf (durata de exploatare eficienta), care va fi Tf?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

7


6. Daca un proiect P se caracterizeaza prin C = 100 u.m.; C = 200 si V este de 4 ori mai mic decat C, care va fi marimea lui V?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

50


7. Daca termenul de recuperare a investitiei este de 20 ani, iar durata de functionare a obiectivului este de 5 ani,cat va fi coeficientul de eficienta economica?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

0,05


8. Avand , V = 200 si C = 200, care va fi valoarea optima a lui ?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

50


9. Sa se determine volumul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2), stiind ca volumul taxelor corective (Vt) este de 30.000 € si costul marginal extern (CME) de 5 €/kg.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

6000


10. Daca volumul optim din punct de vedere social (0Q2) este de 10.000 t si costul marginal extern de 4 €/t, care va fi volumul taxelor corective (Vt) pe care trebuie sa-l perceapa statul asupra poluatorului?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

40000


11. Se dau: volumul taxelor corective (Vt) =100.000 €; diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q2Q1) = 50.000 t si costul marginal extern = 30 €/t. Determinati valoarea castigului net social (BSN).

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

750000


12. Sa se determine volumul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2), stiind ca volumul taxelor corective (Vt) este de 20.000 € si costul marginal extern (CME) de 4 €/kg.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

5000


13. Daca volumul optim din punct de vedere social (0Q2) este de 60.000 t si costul marginal extern de 4 €/t, care va fi volumul taxelor corective (Vt) pe care trebuie sa-l perceapa statul asupra poluatorului?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

240000


14. Se dau: volumul taxelor corective (Vt) =10.000 €; diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q2Q1) = 30.000 t si costul marginal extern = 20 €/t. Determinati valoarea castigului net social (BSN).

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

300000


15. Stiind ca volumul taxelor corective (Vt) este de 18.000 € si ca volumul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2) este de 3.000 t, care va fi costul marginal extern (CME)?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

6


16. Daca beneficiul social net (BSN) este de 200.000 €, iar diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q2Q1) este de 2.000t, sa se afle costul marginal extern (CME).

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

200


17. Se dau urmatoarele date: beneficiul social net (BSN) este de 150.000 € si costul marginal extern (CME) este de 100 €/t. Sa se determine diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q2Q1).

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

3000


18. Daca nivelul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2) este de 30.000 t si beneficiul marginal extern (BME) de 4 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (Vs)?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

120000


19. Sa se determine nivelul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2), stiind ca volumul subventiilor corective (Vs) este de 30.000 € si beneficiul marginal extern (BME) de 6 €/kg.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

5000


20. Stiind ca volumul subventiilor corective (Vs) este de 15.000 € si ca volumul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2) este de 3.000 t, care va fi beneficiul marginal extern (BME)?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

5


21. Determinati valoarea castigului net social (BSN), cunoscand volumul subventiilor corective (Vs) =100.000 €; diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q1Q2) = 50.000 t si beneficiul marginal extern = 10 €/t.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

250000


22. Daca beneficiul social net (BSN) este de 300.000 €, iar diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q1Q2) e de 6.000t, sa se afle beneficiul marginal extern (BME).

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

100


23. Cunoscand ca: beneficiul social net (BSN) este de 150.000 € si beneficiul marginal extern (BME) este de 200 €/t. Sa se determine diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q1Q2).

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

1500


24. Daca volumul productiei optime din punct de vedere social (0Q2) este 20.000 t si beneficiul marginal extern (BME) este de 5 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (Vs)?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

100000


25. Stiind ca: = 40%; = 35%; VNAT= 500 mil lei; VNAT= -500 mil, care va fi valoarea ratei interne de rentabilitate?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

37,5


26. Daca un proiect P se caracterizeaza prin C = 100 u.m.; C = 50 si V este de 4 ori mai mic decat C, care va fi marimea lui V?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

12,5


27. Daca un proiect P se caracterizeaza prin C = 400 u.m.; V = 400 si C este de 2 ori mai mic decat C, care va fi marimea lui V?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


ANS:    

800


28. Avand , = 500 si C = 100, care va fi valoarea optima a lui V?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.                  


ANS:    

10


TRUE/FALSE


1. Cand capitalul este depus, la banca pentru mai multe perioade de timp si nu se ridica dobanda are loc mecanismul capitalizarii dobanzii, prin retinerea dobanzii anuale din capitalul initial.


ANS:     F


2. Criteriul Laplace se bazeaza pe calculul mediei aritmetice a veniturilor asteptate pentru fiecare situatie propusa.


ANS:     T


3. Efectul de levier nul apare in cazul in care o indatorare a firmei este indiferenta fata de rentabilitatea capitalurilor proprii.


ANS:     T


4. Orice agent economic urmareste maximizarea rezultatelor sau minimizarea cheltuielilor.


ANS:     T


5. Orice varianta optima este eficienta.


ANS:     T


6. Rata de actualizare reprezinta un coeficient care tine seama in principal de rata inflatiei si a dobanzii prezente si viitoare, la care nu se mai adauga si alte influente.


ANS:     F


7. Costul marginal social (CMS) reprezinta diferenta dintre costul marginal privat si costul marginal extern si constituie element pentru determinarea nivelului optim al productiei din punct de vedere social.


ANS:     F


8. In cazul in care CA este superioara pragului de rentabilitate, firma isi poate calcula activitatea rentabila, numita marja de securitate.


ANS:     T


9. Pragul de rentabilitate permite intreprinderii sa aprecieze securitatea intreprinderii, in cazul in care conjunctura economica devine nefavorabila.


ANS:     T


10. Elementul cheie al rentabilitatii unei firme il reprezinta profitul care este luat in considerare la determinarea diferitelor rate ale rentabilitatii.


ANS:     T


11. Cand rentabilitatea capitalurilor proprii creste concomitent cu indatorarea se produce efectul de levier pozitiv.


ANS:     T


12. Orice activitate economica presupune un anumit grad de risc care poate fi mai mult sau mai putin anticipat.


ANS:     T


13. Rata interna de rentabilitate analizeaza selectarea acelor proiecte care presupun eforturi mari pe termen scurt si foarte eficiente, inlaturand proiectele cu eforturi investitionale si fluxuri de lichiditate mari.


ANS:     F


14. Eficienta economica, in formula sa clasica, presupune comparativ raportarea dintre veniturile totale actualizate si cheltuielile totale actualizate ale unei activitati.


ANS:     T


15. Rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor financiare de lichiditate, generate de catre un proiect este egala cu cheltuielile de investitii si exploatare efectuate.


ANS:     T


16. Pragul de rentabilitate reprezinta un indicator cheie pentru o firma intrucat ofera reperul crucial in functie de care evolutia activititii economice poate deveni profitabila sau, dimpotriva, perdanta.


ANS:     T


17. Angajamentul de capital sau capitalul angajat reprezinta suma actualizata a costurilor totale de investitii si a celor de exploatare ale unui obiectiv, in perioada ulterioara punerii in functiune (exclusiv amortismentul), la un moment dat de referinta care, de regula, este momentul initial al duratei de realizare a investitiilor.


ANS:     T


18. Coeficientul de variatie (CV) exprima dispersia relativa a valorii nete actualizate a unui proiect nedand posibilitatea de a fi comparat cu alte proiecte din punctul de vedere al riscului


ANS:     F


19. Factorul de actualizare sau discontare ne arata cat valoreaza in prezent o suma de 1 leu care se asteapta sa fie realizata in viitor.


ANS:     T


20. Ecoeficienta este un indicator complex care raporteaza rezultatele in domeniile economico-social si de mediu la cheltuielile efectuate in domeniile respective.


ANS:     T


21. Eficienta economica este o categorie complexa a stiintelor economice care presupune abordari sistemice in legatura cu cheltuielile de factori de productie si rezultatele aferente acestora, la nivelurile micro, mezo si macroeconomic.


ANS:     T


22. Eficienta alocativa se realizeaza atunci cand valoarea pe care consumatorii o acorda unui bun sau serviciu si reflectata prin disponibilitatea de a plati un anumit pret, egal cu costul resurselor utilizate pentru producerea bunului sau serviciului respectiv.


ANS:     T


23. Pragul de rentabilitate reprezinta punctul critic sub care gradul utilizarii capacitatilor de productie nu ar trebui sa coboare, intrucat societatea ar intra in pierdere si investitiile nu s-ar mai putea recupera, ca de altfel, si capitalul de lucru,si nu s-ar mai putea plati salariile.


ANS:     T


24. Factorul de fructificare sau de compunere pentru 1 an exprima marimea cresterii valorii unei sume de 1 leu constant depusa pana la sfarsitul unui an n, nefiind cunoscuta marimea lui sau a ratei dobanzii.


ANS:     F


25. Eficienta productiva se refera la costurile de productie ale unei firme si vizeaza atat termenul scurt cat si pe cel lung in conditiile realizarii unei productii la preturi maxime.


ANS:     F


26. Criteriul optimului economic presupune ca dintr-o multitudine de variante ale optimului economic, bazate pe combinarea diferita a factorilor de productie, sa putem alege pe cea mai buna, pe cea eficienta.


ANS:     F


27. Cursul de revenire al valutei, exprima costul intern in lei al unei unitati de valuta externa obtinuta prin exportul de produse si prin economii.


ANS:     T


28. Criteriul de optimalitate Pareto presupune imbunatatirea situatiei economice, fie chiar si a unui singur individ, fara inrautatirea situatiei economice a altor indivizi, fie chiar si a unuia singur.


ANS:     T


29. Rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor financiare de lichiditate, generate de catre un proiect este mai mare decat cheltuielile de investitii si exploatare efectuate.


ANS:     F


30. Optimul Pareto presupune inrautatirea situatiei economice, fie chiar si a unui singur individ, fara imbunatatirea situatiei economice a altor indivizi, fie chiar si a unuia singur.


ANS:     F


31. Criteriul de optimalitate Hicks – Kaldor presupune ca imbunatatirea situatiei economice sa fie mai mica decat inrautatirea situatiei per total in societate, dar sa existe un sistem de redistribuire a veniturilor, astfel incat sa poata fi compensata situatia defavorabila a indivizilor in societate.


ANS:     F


32. Factorul de anuitate determina cuantumul uniform al unei plati anuale depuse, investite,cu scopul de a realiza o suma dorita dupa un anumit numar de ani.


ANS:     F


33. Sunt cunoscute doua criterii de optimalitate din punct de vedere social: criteriul de optimalitate Pareto si criteriul Hicks – Kaldor.


ANS:     T


34. Cursul de revenire net actualizat (CRNα) ne arata eficienta unor cheltuieli cu investitiile pentru productia destinata exportului sau celor care economisesc exporturile prin realizarea unei productii proprii.


ANS:     F


35. Costul marginal privat (CMP) reprezinta costul la care un producator isi realizeaza productia, fara sa-l intereseze care sunt efectele nefavorabile, costurile marginale externe (prejudiciile) pe care le cauzeaza tertilor.


ANS:     T


36. Beneficiul marginal privat (BMP) reprezinta beneficiul pe care il realizeaza un agent economic tinand seama de volumul beneficiilor pe care le induce tertilor.


ANS:     F


37. Externalitati pozitive semnifica costuri marginale externe, avantaje, foloase in favoarea tertilor sau partilor terte, pentru care acestia nu platesc.


ANS:     F


38. Angajamentul de capital poate fi analizat si cu luarea in calcul a cheltuielilor pentru intretinerea si reparatiile cladirilor, ceea ce ar scadea costurile din anumiti ani.


ANS:     F


39. Valoarea neta actualizata totala indica numai rentabilitatea proiectului, comparand veniturile si costurile totale actualizate, dar nu ne arata comparativ eficienta proiectului, respectiv fata de cea a altor proiecte.


ANS:     T


40. Rata rentabilitatii capitalului real si ocupat se calculeaza ca raport intre profitul din exploatare (Pe) si diferenta dintre volumului mediu al mijloacelor fixe () si activelor circulante ().


ANS:     F


41. Daca activitatea unei firme este sezoniera, punctul mort se determina de la seria cumulata a cifrei de afaceri prin intrapolare.


ANS:     T


42. Valoarea neta actualizata totala reprezinta valoarea totala a avantajului economic actualizat exprimat in flux de lichiditate, la momentul inceperii unui proiect de investitii.


ANS:     T


43. Daca o intreprindere prevede o schimbare de structura, atunci este util pentru aceasta sa-si determine pragul de rentabilitate care nu-i va permite sa-si acopere sporul de cheltuieli fixe.


ANS:     F


44. Schimbarile de preturi la materialele cumparate ca si la produsele vandute de firma, integrarea de noi activitati reprezinta factori care modifica rata marjei costurilor variabile si marimea pragului de rentabilitate.


ANS:     T


45. Riscul legat de mediul economic, social si politic si care nu poate fi diversificat se numeste risc sistematic sau risc de piata.


ANS:     T


MULTIPLE CHOICE


1. Valoarea neta actualizata totala (VNAT), in termeni absoluti, reprezinta:

a.

raportarea dintre veniturile si cheltuielile totale actualizate ale unei activitati;

b.

valoarea totala a avantajului economic actualizat exprimat in flux de lichiditate FL (cash - flow), la momentul inceperii unui proiect de investitii;

c.

rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor financiare de lichiditate, generate de catre un proiect este egala cu cheltuielile de investitii si exploatare efectuate.



ANS:     B


2. Eficienta economica reprezinta:

a.

un indicator reprezentativ de rezultate;

b.

un raport intre efecte si eforturi, cuantificabile si necuantificabile;

c.

un indicator de cheltuieli.



ANS:     B


3. Decalajul de timp intre cheltuieli si rezultate este de preferat sa fie:

a.

mai mare;

b.

mai mic;

c.

indiferent.



ANS:     B


4. Principiul minimizarii in analiza indicatorilor de eficienta se aplica in cazul explicitarii acestora sub forma:

a.

b.

c.

oricare dintre a) si b),


in care: R = rezultatele;

Ch = cheltuielile.



ANS:     B


5. Ecoeficienta reprezinta un indicator complex care raporteaza:

a.

rezultatele in domeniul economic la cheltuielile in domeniul economic;

b.

rezultatele in domeniile economico-social si de mediu la cheltuielile in acelasi domeniu;

c.

rezultatele in domeniul economic la cheltuielile de mediu.



ANS:     B


6. Echilibrul pietei concurentiale care constituie si punctul de eficienta, se stabileste atunci cand:

a.

b.

>

c.

< ,

in care: C = costuri medii;

= costuri marginale;

V = venituri medii;

= venituri marginale.



ANS:     A


7. Stiind ca pe fiecare tip de utilaj x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un beneficiu cu preturile de respectiv 300, 500, 650 si 125 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este corecta:

a.

f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4 max;

b.

f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 min ;

c.

f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4 min.



ANS:     A


8. PIB pe locuitor sau ocupat este un indicator al eficientei economice:

a.

la nivel macroeconomic;

b.

la nivel microeconomic;



c.

atat la nivel macroeconomic, cat si microeconomic.



ANS:     A


9. Fie functia de regresie multipla:

y = 145 + 0,18x1 + 0,58x2 - 0,75x3 , in care x1, x2, x3 sunt factori de influenta ai rezultatului y. Care dintre factori au o influenta favorabila asupra lui y:

a.

x1, x2, x3;

b.

x1, x2;

c.

x1, x3



ANS:     B


10. Eficienta economica se cuantifica prin:

a.

efectele obtinute din realizarea unei actiuni economice;

b.

eforturile consumate pentru realizarea unei actiuni economice;

c.

raportul dintre efectele si eforturile antrenate in realizarea efectelor respective.



ANS:     C


11. Varianta optima este aceea pentru care:

a.

cheltuielile anuale de productie se reduc;

b.

profitul net creste;

c.

eficienta este maxima.



ANS:     C


12. Solutia optima in cadrul unei probleme de repartizare a unui fond de investitii prin programarea liniara este data de:

a.

maximizarea efectelor;

b.

minimizarea eforturilor;

c.

functia obiectiv.



ANS:     C


13. In functia de productie de tip Cobb- Douglas, coeficientul A reprezinta:

a.

coeficientul de elasticitate;

b.

factor de proportionalitate;

c.

coeficientul eficientei partiale a factorilor de productie.



ANS:     B


14. Ecuatia de baza a modelului Leontieff este:

a.

y = (E-A)-1 x

b.

x = (E-A)t y

c.

x = (E-A)-1 y

in care: y = vectorul cererii sau consumului total;

A = matricea coeficientilor tehnologici;

E = matricea unitate;

(E – A)-1 = matricea coeficientilor cheltuielilor totale, sau matricea inversa a matricei A;

x = vectorul productiei totale a ramurilor.



ANS:     C


15. La nivel macroeconomic, folosind balanta legaturilor dintre ramuri, investitiile conexe se calculeaza in functie de:

a.

nu exista investitii conexe la nivel macroeconomic;

b.

investitiile totale si investitiile directe;

c.

nu se pot calcula la nivel macroeconomic.



ANS:     B


16. La baza determinarii investitiilor conexe se afla:

a.

ecuatia de regresie multipla;

b.

modelul Leontieff;

c.

functia de productie Cobb – Douglas.



ANS:     B


17. Pragul de rentabilitate permite entitatii economice:

a.

sa calculeze marimea cifrei de afaceri de la care activitatea devine nerentabila;

b.

sa estimeze rapid rezultatele neprevizionate;

c.

sa determine data la care intreprinderea devine rentabila.



ANS:     C


18. Criteriul general al eficientei economice il reprezinta:

a.

maximizarea efectelor, la un volum dat de resurse consumate;

b.

minimizarea efectelor;

c.

valoarea.



ANS:     C


19. In practica putem distinge patru mari clase de metodologii care permit luarea in considerare a incertitudinii legate de viitor:

1. Metoda criteriului „viitorofob”;

2. Metoda echivalentilor incerti;

3. Metoda distributiilor de probabilitate a evenimentelor;

4. Metoda luarii in considerare a unei prime de risc.

a.

1+2+3;

b.

2+3+4;

c.

1+2+4;

d.

1+2+3+4;

e.

1+3+4.



ANS:     E


20. Investitiile reprezinta:

1. cheltuieli pentru plasamente in bunuri mobiliare;

2. depozite bancare purtatoare de dividende sau diferite forme de profit;

3. un factor de efort, un venit care intra nemijlocit in ecuatia eficientei economice.

a.

1+3;

b.

1+2;

c.

2+3;

d.

1+2+3.



ANS:     B


21. Ca indicator de baza investitia specifica se calculeaza:

a.

ca raport intre valoarea capitalului investit si capacitatea anuala de productie;

b.

ca raport invers al termenului de recuperare;

c.

prin insumarea investitiilor colaterale si conexe.



ANS:     A


22. Care dintre indicatorii prezentati mai jos nu are caracter general?

a.

termenul de recuperare;

b.

capacitatea anuala de productie;

c.

productivitatea muncii.



ANS:     A


23. Investitia specifica exprima:

a.

perioada de timp in care se recupereaza din profitul anual investitia;

b.

volumul valoric al investitiilor totale necesare pentru a realiza o unitate de productie exprimata in unitati valorice sau fizice;

c.

volumul valoric al profitului anual, aferent unei unitati valorice de investitii, de capital fix.



ANS:     B


24. Coeficientul de eficienta economica a investitiilor exprima:

a.

volumul valoric al profitului anual aferent unei unitati valorice a investitiilor totale;

b.

componenta de efort a eficientei economice;

c.

volumul valoric al investitiilor totale, necesare pentru a realiza o unitate de productie determinata valoric sau fizic, dupa cum este cazul.



ANS:     A


25. Termenul de recuperare:

a.

exprima perioada de timp in care investitia este recuperata din profitul anual;

b.

arata volumul valoric al profitului anual aferent unei unitati valorice de investitii, de capital fix;

c.

exprima efortul total.



ANS:     A


26. Termenul de recuperare se calculeaza dupa formula:

a.

b.

c.

in care: Pa = profitul anual;

It = investitia totala;

Q = productia anuala.



ANS:     B


27. Dupa factorul timp, indicatorii de eficienta economica pot fi:

1. statici;

2. analitici

3. dinamici.

a.

1+3;

b.

1+2;

c.

2+3.



ANS:     A


28. Criteriul Savage:

a.

retine solutia pentru care regretul maxim este cel mai slab;

b.

identifica decizia care face maxim rezultatul mediu;

c.

retine solutia care maximizeaza castigul minim al fiecarei decizii.



ANS:     A


29. Criteriul Laplace:

a.

presupune retinerea solutiei care maximizeaza castigul minim al fiecarei decizii;

b.

se bazeaza pe calculul mediei aritmetice a veniturilor asteptate pentru fiecare dintre situatiile avute in vedere si propune retinerea strategiei a carei medie este cea mai ridicata;

c.

se bazeaza pe calculul mediei aritmetice a veniturilor asteptate (sperate) pentru fiecare din situatiile avute in vedere si propune retinerea strategiei a carei medie este cea mai scazuta.



ANS:     B


30. Daca dispersia 2 (VNAT) este 6.906.369, cat va fi abaterea standard ? [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

a.

2.627,99;

b.

12.085,69;

c.

3.468,99.



ANS:     A


31. Eficienta statica se imparte in:

1. eficienta alocativa;

2. eficienta locativa;

3. eficienta productiva.

a.

1+3;

b.

2+3;

c.

1+2.



ANS:     A


32. Nu se afla printre indicatorii generali ai eficientei economico-financiare:

a.

cheltuielile la 1 milion lei venituri sau productie;

b.

rata profitului;

c.

ponderea muncitorilor in numarul total de salariati.



ANS:     C


33. Factorul de actualizare sau de discontare arata:

a.

cat trebuie investit anual pentru a obtine un leu peste un numar n de ani;

b.

cat valoreaza astazi un leu, luat la o data viitoare n;

c.

cat devine un leu de azi peste un numar.



ANS:     B


34. Eficienta economica si rentabilitatea se afla in urmatorul raport:

a.

este acelasi lucru;

b.

eficienta economica include rentabilitatea;

c.

eficienta economica nu se afla in nici un raport cu rentabilitatea.



ANS:     B


35. Termenul de recuperare a investitiilor T este un indicator de referinta care are:

a.

caracter static;

b.

caracter dinamic;

c.

atat caracter static, cat si caracter dinamic.



ANS:     A


36. Relatia exprima:

a.

dispersia;

b.

coeficientul de variatie;

c.

abaterea standard.



ANS:     B


37. Cand cursul de revenire net actualizat este mai mare decat cursul de schimb:

a.

proiectul este eficient;

b.

proiectul este ineficient;

c.

proiectul este indiferent; nu se inregistreaza nici pierdere, nici castig.



ANS:     B


38. Formula de calcul a cursului de revenire net actualizat este:

a.

b.

c.

in care: = costuri totale actualizate;

= valoarea neta actualizata totala in valuta;

= valoarea neta actualizata totala pozitiva;

valoarea neta actualizata totala negativa;

valoarea neta actualizata totala;

= investitia totala actualizata.



ANS:     A


39. Rata interna de rentabilitate (RIR) se considera ca fiind:

a.

acea rata maxima a dobanzii la care este posibil ca imprumutul de capital necesar finantarii unei investitii sa nu fie nerentabil;

b.

acea rata minima a dobanzii la care este posibil ca imprumutul de capital necesar finantarii unei investitii sa nu fie nerentabil;

c.

acea rata nula a dobanzii la care este posibil ca imprumutul de capital necesar finantarii unei investitii sa nu fie nerentabil.



ANS:     A


40. Formula factorului de fructificare sau de compunere pentru 1 an este:

a.

b.

c.



ANS:     A


41. Stiind ca pe fiecare tip de utilaj x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un consum cu preturile de respectiv 380, 560, 650 si 127 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este corecta:

a.

f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4 max;

b.

f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 min ;

c.

f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4 min.



ANS:     C


42. Cand capitalul este depus la banca pentru mai multe perioade de timp si se retrage inainte de termen are loc:

a.

pierderea dobanzii;

b.

capitalizarea dobanzii;

c.

pierderea capitalului.



ANS:     A


43. Ce se determina cu ajutorul formulei :

a.

eficienta fondurilor fixe;

b.

structura tehnologica a mijloacelor fixe;

c.

inzestrarea tehnica a muncii.



ANS:     C


44. Rata rentabilitatii comerciale ()raporteaza:

a.

efect la efect;

b.

efort la efect;

c.

efort la efort.



ANS:     A


45. Volumul capitalului investit se determina cu ajutorul formulei:

a.

Id + Ic + Mc + Chs;

b.

c.

in care: Id = investitii directe;

Ic = investitii colaterale;

Mc = necesarul de mijloace circulante pentru primul ciclu de productie;

Chs = cheltuielile suplimentare;

Pa = profitul anual;

It = investitia totala;

Pf = profitul final.



ANS:     A


46. Durata de exploatare eficienta a unui obiectiv se caracterizeaza prin:

a.

costuri de investitii fara venituri;

b.

costuri de productie si profit;

c.

perioada in care suma costurilor de productie si investitii sunt mai mici decat profitul brut.



ANS:     B


47.

Esalonarea in timp a investitiilor pe parcursul termenului de realizare a acestora se face astfel incat:

a.

sa se minimizeze volumul fondurilor imobilizate;

b.

sa se poata trece la realizarea productiei generatoare de venituri si profit.

c.

sa se maximizeze volumul fondurilor imobilizate.



ANS:     A


48. Cheltuielile echivalente specifice se calculeaza dupa formula:

a.

b.

c.

in care: Pf = profitul final;

It = investitia totala;

K = cheltuieli echivalente sau recalculate;

q = capacitatea de productie;

= durata de functionare a obiectivului;

Ch = costurile anuale;



ANS:     B


49. Angajamentul de capital sau capitalul angajat () reprezinta:

a.

avantajul net actualizat total;

b.

raportul dintre venitul net actualizat total (VNAT) si investitiile totale actualizate (I);

c.

suma actualizata a costurilor totale de investitii si a celor de exploatare ale unui obiectiv, in perioada ulterioara punerii in functiune (exclusiv amortismentul).



ANS:     C


50. Metodele bazate pe teoria jocurilor sunt:

1. Metoda Savage;

2. Criteriul Hurwitz;

3. Modelului Laplace.


a.

1+2+3;

b.

1+2;

c.

2+3;

d.

1+3.



ANS:     A


51. Se afla printre indicatorii generali ai eficientei economico-financiare:

a.

cheltuielile la 1 milion lei venituri sau productie;

b.

investitia specifica;

c.

ponderea muncitorilor in numarul total de salariati.



ANS:     A


52. Externalitatile negative reprezinta:

a.

costuri marginale externe generate de un producator tertilor sau partilor terte prejudiciindu-le activitatea pentru care producatorul nu plateste;

b.

beneficii marginale externe pe care un producator le genereaza tertilor fara ca acestia sa plateasca pentru beneficiile respective;

c.

costuri marginale externe generate de un producator tertilor sau partilor terte prejudiciindu-le activitatea pentru care producatorul plateste.



ANS:     A


53. Categoriile de efecte de levier sunt:

a.

efectul de levier nul; efectul de levier minim; efectul de levier maxim;

b.

efectul de levier maxim; efectul de levier nul; efectul de levier negativ;

c.

efectul de levier negativ; efectul de levier nul; efectul de levier pozitiv.



ANS:     C


54. Pragul de rentabilitate se calculeaza dupa formula:

a.

b.

c.

in care: = costuri fixe;

rata marjei costurilor variabile;

marja costurilor variabile;

cifra de afaceri;

marja de securitate;



ANS:     A


55. Rata de actualizare reprezinta:

a.

un coeficient care tine seama de tendinta productiei;

b.

un coeficient care tine seama de rata anuala a dobanzii, inflatiei, deprecierea/aprecierea monetara si de o anumita marja de risc;

c.

un coeficient care tine seama de veniturile anuale totale.



ANS:     B


56. Pentru ca raportul sa fie eficient, se va prefera varianta cu valoarea:

a.

subunitara;

b.

nula;

c.

supraunitara.



ANS:     C


57. Formula dupa care se calculeaza rata interna de rentabilitate este:

a.

αmin + (αmax + αmin)

b.

αmin + (αmax - αmin) ;

c.

in care: αmin = rata de actualizare minima;

αmax = rata de actualizare maxima;

= valoarea neta actualizata totala pozitiva;

valoarea neta actualizata totala negativa;

valoarea neta actualizata totala;

= investitia totala actualizata.



ANS:     B


58. Termenul de recuperare a investitiei exprima:

a.

durata de amortizare a mijlocului fix;

b.

durata fizica de functionare;

c.

perioada de timp in care din profit este recuperata investitia.



ANS:     C


59. Indicatorii care masoara direct riscul sunt:

a.

valoarea estimata a VNAT ; dispersia;

b.

dispersia; abaterea standard;

c.

abaterea standard; valoarea estimata a VNAT ; dispersia.



ANS:     C


60. Optimul are un caracter temporal deoarece:

a.

la un moment dat, o anumita varianta poate fi optima dupa care aceasta sa devina numai eficienta sau chiar ineficienta;

b.

optimul nu are niciodata caracter temporal;

c.

cuantifica toate efectele si eforturile economice indiferent de momentul la care se manifesta acestea.



ANS:     A


61. Un proiect este acceptat ca fiind eficient atunci cand:

a.

rata dobanzii < rata interna de rentabilitate;

b.

rata dobanzii = rata interna de rentabilitate;

c.

rata dobanzii > rata interna de rentabilitate.



ANS:     A


62. Marimea venitului net actualizat total depinde de:

a.

rata somajului;

b.

rata actualizarii;

c.

coeficientul de eficienta economica.



ANS:     B


63. Costul marginal extern (CME) reprezinta:

a.

costul (prejudiciul) indus tertilor, fara ca producatorul care prejudiciaza sa plateasca;

b.

costul producatorului poluator;

c.

costul pe care tertii il accepta.



ANS:     A


64. Criteriul de optimalitate Pareto presupune:

a.

imbunatatirea situatiei economice, fie chiar si a unui singur individ fara inrautatirea situatiei economice a altor indivizi sau a unuia singur;

b.

imbunatatirea situatiei economice a tuturor indivizilor in societate;

c.

imbunatatirea situatiei economice a unor indivizi si inrautatirea altora.



ANS:     A


65. Cheltuielile echivalente sau recalculate se calculeaza dupa formula:

a.

b.

c.

Id + Ic + Mc + Chs,

in care: K = cheltuieli echivalente sau recalculate;

q = capacitatea de productie;

= durata de functionare a obiectivului;

It = investitia totala;

Ch = costurile anuale;

Id = investitii directe;

Ic = investitii colaterale;

Mc = necesarul de mijloace circulante pentru primul ciclu de productie;

Chs = cheltuielile suplimentare.



ANS:     B


66. Rata rentabilitatii capitalului real si ocupat reprezinta:

a.

produsul dintre rata rentabilitatii nete a veniturilor, viteza de rotatie a activelor si parghia financiara;

b.

raportul dintre profitul din exploatare si suma volumului mediu al mijloacelor fixe si activelor circulante;

c.

un factor de productie cu rol determinant in performantele de eficienta economica ale firmei.



ANS:     B


67. Atunci cand pragul de rentabilitate este mai mic decat cifra de afaceri rezulta:

a.

rezultat nul;

b.

pierdere;

c.

beneficiu.



ANS:     C


68. Coeficientul parghiei de exploatare determina:

a.

elasticitatea rezultatului exploatarii, inaintea cheltuielilor si produselor financiare, fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri;

b.

elasticitatea rezultatului exploatarii, inaintea cheltuielilor si produselor extraordinare, fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri;

c.

elasticitatea rezultatului financiar, inaintea cheltuielilor si produselor extraordinare, fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri.



ANS:     A


69. Formula factorului de fructificare sau capitalizare (compunere) este:

a.

b.

c.

(1 +α).



ANS:     C


70. Diferenta dintre veniturile totale actualizate (V) si costurile totale actualizate (K) poarta denumirea de:

a.

avantaj net actualizat total;

b.

valoare neta actualizata totala;

c.

indice de profitabilitate.



ANS:     A


71. Neajunsurile venitului net actualizat total sunt:

1. nu tine seama de marimea termenului de recuperare;

2. nu ofera solutii pentru cazul in care avem mai multe variante pentru termenul (Tf) de functionare a obiectivului;

3. indica numai rentabilitatea proiectului, comparand veniturile si costurile totale actualizate, dar nu ne arata comparativ eficienta proiectului, respectiv fata de cea a altor proiecte;

4. marimea sa depinde in mare masura de valorile coeficientului de eficienta economica.


a.

1+2+3+4;

b.

1+2+3;

c.

2+3+4;

d.

1+2+4.



ANS:     B


72. Criteriile de optimalitate din punct de vedere social sunt:

a.

criteriul de optimalitate Kaldor si criteriul Hicks – Pareto;

b.

criteriul de optimalitate Pareto si criteriul Hicks – Kaldor;

c.

criteriul de optimalitate Hicks si criteriul Pareto – Kaldor.



ANS:     B


73. Rentabilitatea economica reprezinta:

a.

un raport intre profit si volumul valoric al activelor unei societati;

b.

produsul dintre rata rentabilitatii nete a veniturilor, viteza de rotatie a activelor si parghia financiara;

c.

un factor de productie cu rol determinant in performantele de eficienta economica ale firmei.



ANS:     A


74. Relatia exprima:

a.

viteza de rotatie a activelor;

b.

parghia financiara;

c.

valoarea medie adaugata neta.



ANS:     A


75. Efectul de levier nul, se produce cand:

a.

costul indatorarii nu este acoperit de catre rentabilitatea economica;

b.

rentabilitatea capitalurilor proprii creste concomitent cu indatorarea;

c.

indatorare a firmei este indiferenta fata de rentabilitatea capitalurilor proprii;



ANS:     C


76. Metoda criteriului „viitorofob”:

a.

consta in atasarea la fluxurile de trezorerie ale unui proiect a unui coeficient de incertitudine, evaluarea investitiilor facandu-se prin actualizarea fluxurilor de trezorerie corectate;

b.

consta in evaluarea calitatii unui proiect de investitii, retinand timpul ca principal criteriu de evaluare a riscului.

c.

nu permite decat retinerea acelor proiecte pentru care volumul valoric al fluxurilor este in legatura directa cu nivelul riscului retinut.



ANS:     B


77. Pragul de rentabilitate reprezinta:

a.

nivelul de activitate sau cifra de afaceri pe care o firma trebuie sa o realizeze pentru a acoperi in intregime cheltuielile fixe si variabile la care nu se mai realizeaza nici beneficii si nici pierderi;

b.

ambele variante;

c.

nivelul cifrei de afaceri pentru care marja costului variabil finanteaza exact suma cheltuielilor variabile.



ANS:     A


78. Speranta matematica reprezinta:

a.

un coeficient statistic de apreciere a dispersiei unei serii statistice in jurul tendintei centrale;

b.

media ponderata a observatiilor unei serii statistice;

c.

consta in atribuirea unei legi de probabilitate pentru fiecare moment generator al fluxurilor de trezorerie.



ANS:     B


79. Relatia C = exprima:

a.

factorul de reducere a capitalului;

b.

dobanda simpla;

c.

inversul capitalizarii dobanzii,

in care: C- capitalul din perioada de baza;

C- capitalul in perioada n;

(1+d)- factorul de capitalizare.



ANS:     C


80. Formula de calcul a venitului net actualizat total este:

a.

VNa ;

b.

c.

in care: = termenul de realizare a lucrarilor de investitii;

= termenul de functionare eficienta a obiectivului;

VNa = valoarea neta anuala;

= factorul de actualizare;

= venitul actualizat total;

= costuri totale actualizate;

ENAT = economisiri nete actualizate totale exprimate in valuta.



ANS:     A


81. Externalitatile pozitive sunt internalizate prin:

a.

subventii corective pe care statul le plateste fie consumatorilor, fie producatorilor de externalitati pozitive;

b.

plati pe care le efectueaza generatorii de externalitati;

c.

subventii corective pe care statul le plateste numai producatorilor de externalitati pozitive.



ANS:     A


82. Randamentul economic al investitiei se determina cu ajutorul formulei:

a.

b.

c.

in care: Pf = profitul final;

It = investitia totala;

K = cheltuieli echivalente sau recalculate;

q = capacitatea de productie;

= durata de functionare a obiectivului;

Pa = profitul anual.



ANS:     A


83. Care afirmatie este adevarata:

a.

cu cat se realizeaza cheltuielile de investitii mai tarziu cu atat cresc imobilizarile;

b.

cu cat se cheltuie investitiile mai devreme cu atat scad imobilizarile;

c.

la orice proiect de investitii cu durata de executie mai mare, prezinta importanta efectuarea investitiilor cat mai aproape de termenul de punere in functiune.



ANS:     C


84. Factorul fondului de reducere:

a.

indica depozitul anual uniform necesar pentru a ajunge la 1 leu intr-un anumit an n.

b.

arata cat valoreaza astazi un leu, luat la o data viitoare n;

c.

determina valoarea in prezent a sumei de 1 leu obtinuta anual pe o perioada de timp.



ANS:     A


85. Rata interna de rentabilitate reprezinta:

a.

rata de actualizare care maximizeaza valoarea neta actualizata totala;

b.

rata de actualizare pentru care veniturile totale nete actualizate sunt egale cu cheltuielile totale nete actualizate;

c.

rata de actualizare care minimizeaza cheltuielile totale nete actualizate.



ANS:     B


86. Eficienta alocativa:


a.

se refera la costurile de productie ale unei firme si vizeaza atat termenul scurt cat si pe cel lung in conditiile realizarii unei productii la preturi minime;              

b.

se realizeaza atunci cand valoarea pe care consumatorii o acorda unui bun sau serviciu este reflectata prin disponibilitatea acestora de a plati un anumit pret, egal cu costul resurselor utilizate pentru producerea bunului sau serviciului respectiv.          

c.

este categoria prin intermediul careia, la un anumit moment, este determinata cantitatea care se poate produce cu un anumit consum de resurse, precum si posibila schimbare de pret, la consumatori, care reflecta corect costul factorilor de productie, utilizati pentru a produce un anumit bun sau serviciu.



ANS:     B


87. Pragul de rentabilitate permite entitatii economice:

1. sa calculeze marimea cifrei de afaceri de la care activitatea devine rentabila;

2. sa estimeze rapid rezultatele previzionate;

3. sa determine data la care intreprinderea devine nerentabila.

a.

1+2+3;

b.

1+2;

c.

1+3.



ANS:     B


88. Intr-o firma, conditiile de exploatare pot evolua in cursul exercitiului ca urmare a:

1. modificarilor de structura;

2. schimbarii ratei marjei costurilor variabile;

3. unei alegeri de nivel.

a.

1+2;

b.

1+3;

c.

1+2+3;

d.

2+3.



ANS:     A


89. Randamentul economic al investitiei este un indicator care exprima:

a.

volumul valoric al investitiilor totale necesare pentru a realiza o unitate de productie exprimata in unitati valorice sau fizice, dupa cum este cazul;

b.

componenta de efort a eficientei economice si, in mod frecvent, se compara cu volumul fizic sau valoric al productiei;

c.

profitul obtinut de un agent economic, dupa recuperarea investitiior.



ANS:     C


90. Formula factorului de recuperare a capitalului este:


a.

b.

c.



ANS:     C


ALTELE


4. Un investitor dispune de 1.300 € pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3 proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (I) si al valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele:


Indicatori

P1

P2

P3

Ita

800

300

200

VNAT

260

120

90


Sa se determine valoarea setului preferat de proiecte in functie de VNAT.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 470


5. O firma depune la o banca suma de 10.000 lei. Dobanda pe care firma o va primi la suma depusa este de 5% pe an. Care va fi valoarea soldului la sfarsitul celui de-al 8-lea an? (1,058 = 1,477).

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 14770


6. Venitul net este de 45.000 lei. In conditiile in care este prevazuta o crestere cu 9% a productiei pe an pentru o perioada de 8 ani, sa se determine productia ce se va realiza peste 8 ani. (1,098 = 1,992).

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 89640


7. Un agent economic depune la o banca o suma de 60.000 lei cu o dobanda anuala de 10%. Care va fi soldul la sfarsitul celui de-al 10-lea an? (1,110 = 2,593).

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 155580



8. Un investitor dispune de 3.500 lei pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3 proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (Ita) si al valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele:


Indicatori

P1

P2

P3

Ita

2000

1500

1000

VNAT

300

250

430


Sa se determine valoarea setului preferat de proiecte in functie de VNAT.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : P1P2



9. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

V4

1


15

20


2

10

80

10

45

3

25


15

60

4

55

10

25

18

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre V1 si V4.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : -138


10. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

V4

1

70

50

60

10

2


12

41

55

3

11


10

20

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 40,75


11. Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:

- pentru PI: = 42%; = 37%; VNAT= 900 mil.; VNAT mil.

- pentru PII: = 33%; = 28%; VNAT= 600 mil.; VNAT mil.

Rata dobanzii pe piata este de 35%. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 40,75



12. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:

- pentru PI: = 49%; = 37%; VNAT= 750 mil.; VNAT= - 400mil.

- pentru PII: = 31%; = 29%; VNAT= 600 mil.; VNAT mil.

Rata dobanzii pe piata este de 33%. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 30,5



13. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:


Anul

V1

V2

V3

1

200

30

200

2


420

100

3

300

50

200


Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 900


14. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:


Anul

V1

V2

V3

1


20

30

2

40

70

10

3

50


50


Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 200


15. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:


Anul

V1

V2

V3

1

10


20

2


50

15

3

20

10

30

4

45

20

10

TOTAL

75

80

75


Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 125


16. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:


Anul

V1

V2

V3

1

20

50

30

2

40

70

40

3

60

90

50

4

70


60


Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.

R : 390


17. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:


Anul

V1

V2

V3

1




2

15

30

20

3

20

10

30

4


15

60

TOTAL

35

55

110


Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 95


18. Pentru proiectele PI si PII , sa se determine marimea ratelor interne de rentabilitate, stiind ca:

- pentru PI: = 42%; = 37%; VNAT= 800 u.m..; VNAT= -200 u.m.

- pentru PII: = 33%; = 29%; VNAT= 700 u.m.; VNAT= -300 u.m.

Rata dobanzii pe piata fiind de 35%, sa se afle valoarea proiectului eficient.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 41


19. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1


30

20

2

10

5

10

3

30

5

40

TOTAL

40

40

40



Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V1si V2

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : -55



20. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1

108

110

25

2

20

58

10

3

96

32

104



Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V3.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 279


21. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1

100

300

200

2

200

50

100

3

300

100

100

TOTAL

600

450

400


Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 1200


22. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1

100

300

200

2


50


3

300

500

200

TOTAL

400

850

400


Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 1500



23. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1

10

30


2


5

10

3

30

5

10

TOTAL

40

40

20



Care este valoarea variantei preferate din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 30


24. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1

100

30

20

2

140

80

10

3


50

150

TOTAL

240

160

180


Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 580


25. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:


Anul

V1

V2

V3

1

100

40

60

2

140

80

80

3


120

100

TOTAL

240

240

240

Determinati diferenta de avantaj dintre varianta V1 si varianta V2?

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 180



26. Sa presupunem ca decidentul trebuie sa aleaga intre proiectele A si B caracterizate prin urmatoarele estimari:

Variante de proiect

E (VNAT)

A

1.080

659,09

B

1.560

700,00


in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT;

= abaterea standard a VNAT.

Care este valoarea proiectului respins din punctul de vedere al riscului? [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 0,610


27. Avem datele de caracterizare a proiectelor A si B din punctul de vedere al riscului:



Proiect


A

650.000

15.000

B

850.000

26.000


in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT;

= abaterea standard a VNAT.

Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [Se vor lua trei cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 0,023


28. Fie doua proiecte investitionale P1 si P2 caracterizate prin:



anul


P1; = 0,5


P2; = 0,4

Ia

Cha

Ia

Cha

1

10


5


2

15


30


3


14


11


Care este marimea capitalului angajat pentru proiectul preferat? (1,52= 2,25; 1,53 = 3,38; 1,42 = 1,96; 1,43 = 2,74). [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R :17,26


29. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:


Elemente

Suma


Cifra de afaceri neta

Costul de cumparare a marfurilor vandute

1.800

600


100,00

61,54


Marja costului variabil

Costuri fixe

1.200

200

18,46

Rezultat curent

1.000



Sa se calculeze punctul mort. [Se vor lua patru cifre dupa virgula pentru rezolvare].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 216,6847


30. Stiind ca = 0,15 si ca veniturile anuale (Va) si capitalul anual (Ka) sunt:



INDICATORI

ANII

 

1

2

3

Va (mil. lei)


100

110

Ka mil. lei)

60

80

85


Sa se determine avantajul net actualizat total (ANAT) (1,152 = 1,32; 1,153 = 1,52) [Se vor lua doua cifre dupa virgula pentru rezolvare].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : -20,35


31. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:


Elemente

Suma


Cifra de afaceri neta

Costul de cumparare a marfurilor vandute

1.500

400


100,00

81,49


Marja costului variabil

Costuri fixe

1.100

300

18,51

Rezultat curent

800



Sa se calculeze pragul de rentabilitate. [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 1620,74



32. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:


Elemente

Suma


Cifra de afaceri neta

Costul de cumparare a marfurilor vandute

1.400

600


100,00

83,68


Marja costului variabil

Costuri fixe

800

200

16,32

Rezultat curent

600



Sa se calculeze marja de securitate [Se vor lua doua cifre dupa virgula].

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 174,51


33. Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:

- pentru PI: = 40%; = 35%; VNAT= 900 mil.; VNAT= - 100mil.

- pentru PII: = 30%; = 25%; VNAT= 600 mil.; VNAT= - 600mil.

Rata dobanzii pe piata este de 35%.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 39,5


34. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:

- pentru PI: = 40%; = 35%; VNAT= 900 mil.; VNAT= - 100mil.

- pentru PII: = 35%; = 25%; VNAT= 600 mil.; VNAT= - 600mil.

Rata dobanzii pe piata este de 35%.

NOTA: Raspunsul va fi dat fara puncte de separare intre cifrele de ordinul miilor, iar pentru calculele cu zecimale separarea se va face prin virgula.


R : 30




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright