Economia de piata a produs nu numai schimbari majore ale aranjamentului social, ci si un nou mod de a concepe si de a intelege actiunile si interactiunile oamenilor. A aparut o cerere pentru un nou tip de explicatii date economiei si noi evaluari ale castigurilor teoretice de pana acum. In acest sens econometria reprezinta un instrument puternic in explicarea, perfectionarea si estimarea (predictia) actiunilor intreprinse in vederea atingerii obiectivelor unei firme. Dat fiind arealul urias ce poate fi acoperit de o astfel de lucrare, ne-am aplecat asupra unei mici parti, parte ce am considerat-o un exemplu bun si sugestiv a ceea ce inseamna aplicatiile practice ale econometriei in cadrul economiei reale .

1. Masa monetara si structurile ei.Agregate monetare.

Rolul banilor in economie, respectiv functionarea unitatilor care ii gestioneaza, a fost amplu dezbatut in teoria economica. Dintotdeauna a fost clar ca moneda isi poate indeplini functiile numai daca este corect dimensionata si bine structurata. Filosoful David Hume remarca: " Banii nu sunt rotile comertului; ei sunt uleiul care face miscarea rotilor lina si usoara. Numai atunci cand comertul nu este bine uns vom intelege importanta unui sistem monetar sanatos.

Problema definirii monedei a fost dintotdeauna dificila si controversata; aceasta deoarece moneda a fost receptata de oameni ca un instrument multidimensional. Ca urmare, cei mai multi dintre specialisti au definit-o ca acel instrument care a spart "rock-ul" si a transformat schimbul direct de bunuri in schimb indirect, cu doua faze :vanzarea si cumpararea. 

Trebuie retinut faptul ca, spre deosebire de alte bunuri, utilitatea banilor se manifesta si devine evidenta atunci cand se renunta la ei, cand sunt utilizati pentru ca detinatorul sa-si insuseasca ceva, un bun oarecare.  

Privita ca stoc, masa monetara consta din totalitatea instrumentelor banesti de care dispun agentii economici nonfinanciari, dintr-o economie nationala, la un moment dat, destinate achizitionarii de bunuri materiale si servicii, achitarii datoriilor, construirii economiilor in vederea investitiilor si a altor plasamente.

Privita ca flux, masa monetara, reprezinta cantitatea medie de bani care circula intr-o anumita perioada de timp(trimestru, an).

Pentru ca functionarea si facilitatile monedei sa fie exercitate cu succes, este necesar ca acesta sa existe intr-un anumit volum si intr-o anumita structura.

Problemele referitoare la raportul de marime dintre activitatile economico-sociale si cantitatea de moneda din societate sunt abordate si analizate mai intai cu ajutorul conceptelor de masa monetara si viteza de rotatie a monedei.

Marimea fluxurilor monetare dintr-o tara, intr-o anumita economie reprezinta produsul dintre marimea medie a stocului de bani, in locul si timpul aratate, si viteza de rotatie a banilor(numarul rotatiilor efectuate).

Masa monetara existenta la un moment dat la agentii economici ca stoc, ca si cea folosita intr-un orizont de timp, ca flux, se masoara prin lichiditatea monetara; aceasta se exprima in marimi absolute si relative.

De-a lungul timpului s-au conturat doua componente ale masei monetare, care se deosebesc calitativ intre ele:

a)      disponibilitati banesti propriu-zise(bani cash, bani lichizi), instrumente care se caracterizeaza prin lichiditate perfecta.

b)      Disponibilitati semimonetare ("aproape bani"), acele instrumente monetare care pot fi transformate in bani lichizi sau pot indeplini functiile acestora

Efectuarea operatiunilor de transformare presupune consum de timp, uneori si asteptare. De regula acestea nu sunt insotite de pericolul diminuarii activului respectiv.

In ultimele decenii s-au produs modificari substantiale in marimile celor doua componente, precum si in raportul dintre ele.

Astfel, daca in 1970, disponibilitatile banesti propriu-zise reprezentau in Franta aproape 69% din total, in ultimii ani ponderea acestora s-a redus la mai putin de 40%.In SUA, in 1989, numerarul in stoc, la 25 august, insuma 218 mld. $, ceea ce reprezenta 28% din masa monetara definita oficial de FED.Tinandu-se seama de aceste modificari cantitative si structurale, masa monetara si componetele ei sunt analizate si aprofundate cu ajutorul conceptului de agregat monetar.

Termen asimilat de Sistemul Contabilitatii Nationale (Sistemul Conturilor Nationale), agregatul monetar desemneaza o parte a masei monetare si semimonetare, parte caracterizata prin functiile ei specifice, prin institutii bancar-financiare care le gestioneaza, prin fluxurile economice reale pe care le mijlocesc.

Includerea disponibilitatilor banesti in agregatele monetare se face dupa criteriul usurintei sau dificultatii transformarii lor in bani lichizi, in functie de incetineala sau rapiditatea cu care se face aceasta, de riscul mai mare sau mai mic de pirde o parte a activelor.

In Romania, structura si dinamica masei monetare cunosc unele particularitati ce au decurs si decurg din optiunea ei de a trece la un nou sistem economic si din stadiul tranzitiei la economia de piata.

Deocamdata, in tara noastra s-au conturat 2 componente ale masei monetare:banii propriu-zisi (M1) si cvasibanii.

Din prima componenta(M1) fac parte:numerarul in afara sistemului bancar, disponibilitatile banesti constituite in conturi bancare la vedere.

Componenta cvasibani(aproape bani) cuprinde:economiile populatiei, depozitele bancare la termen si conditionate, depozitele in valuta ale rezidentilor.In anii '90, s-a modificat radical raportul dintre cele doua componente ale masei monetare.

Astfel, ponderea lui M1 s-a reduscontinuu, ajungand in anu 1998 la circa 24% din M2, fata de 67,4% in 1991.

Schimbari sensibile de pozitie s-au inregistrat si in structura interna a fiecaruia din cele doua componente, in favoarea depozitelor in valuta ale rezidentilor, precum si al numerarului.

Astfel, daca in 1991 numerarul detinea circa 1/3 din banii propri-zisi, in anul 1998, acesta reprezenta peste 50% din M1.

De asemenea, depozitele in valuta ale rezidentilor au ajuns sa detina in 1998 aproape 45% din cvasibani(la egalitate cu economiile populatiei), fata de 12% in 1991

Prezentam in cadrul tabelului de mai jos situatia masei monetare intre anii 1993-1998, la sfarsitul perioadei, exprimata in mld lei preturi curente.

Anul

	1993		1995
M2
M1
Numerar in afara sistemului bamcar
Disponibil la vedere
Cvasibanii
Economii ale populatiei		Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei
Depuneri in lei pe termen
Depozite in valuta ale rezidentilor

Obs: M2 semnifica masa monetara in sens larg, iar M1 masa monetara in sens restrans.

Pentru asigurarea comparabilitatii, in timp, intre datele  prezentate in tabelul anterior, se impune deflationarea masei monetare pe componente, prin impartire la indicele preturilor aferente celor 6 ani luati in calcul.

1. Analiza in dinamica a masei monetare M2

Prezentam evolutia in dinamica a agragatului monetar M2 in intervalul de timp 1993 - 1998, atat din punct de vedere nominal, exprimat in preturi curente cat si din punct de vedere real, luand in calcul si indicii preturilor de consum in perioada amintita.

Mentionez faptul ca indicele preturilor de consum (inflatia) in perioada 1993- 1998 a cunoscut urmatoarea dinamica.

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

predictii

Observatii:

1) Se remarca tendinta de crestere in timp, aproape exponentiala a agregatului monetar M2, spre deosebire de trendul "aproape" liniar ce pare a modela agregatul M1.

Ca dovada a faptului ca tendinta agregatului monetar M2, este bine exprimata de catre trendul exponential sta faptul ca valoarea coeficientului de determinare R² =0.99, care poate fi interpretata in maniera urmatoare: 99% din variatia masei monetare monetare M2 poate fi exprimata printr-o tendinta exponentiala.

Ecuatia de regresie, care ofera evolutia in timp a masei monetare M2 in  functie de timp este urmatoarea :

Masa monetara = 2843.4*e^{0.5085 * timpul} timpul = 0,1,2, corespunzator anilor 1993,1994, .

3) Daca tendinta se pastreaza si in urmatorii ani pentru care am realizat predictii, ecartul dintre agregatele monetare M1 si M2 se va adanci, iar acest aspect este explicat tocmai prin faptul ca sume din ce in ce mai mari de economii ale populatiei se vor indrepta catre banci.

2 Analiza corelata a agregatului monetar M2, in functie de alti indicatori monetari agregati

1 Specificarea modelului:

Sa presupunem ca dorim sa punem in evidenta o relatie functionala de forma urmatoare:

Agregat monetar M2 = f(M1, depozite in lei pe termen, depozite in valuta ale rezidentilor)+eroare

Doresc astfel sa studiez in ce masura evolutia masei monetare in sens largit este influentata de variatia masei monetare in sens restrans, de catre variatia depozitelor in lei pe termen, precum si de variatia depozitelor in valuta ale rezidentilor.

Doresc de asemenea sa cuantific si ponderea detinuta in cadrul variatiei de fiecare din factorii enumerati mai sus.

Econometric, modelul se poate prezenta de maniera urmatoare:

agregat_monetar_M2 = a0 +a1*M1 +  a2 * depozite in lei pe termen + a3 * depozite in valuta ale rezidentilor + eroare_model

Model econometric al masei monetare

Deoarece modelul este cu erori de tip aditiv, am preferat scrierea de mai sus.

Se impune precizarea ca stabilitatea modelului este oarecum influentata de esantionul relativ mic de date avute la dispozitie

2 Estimarea parametrilor modelului.

Utilizand modulul "Data Analysis" din cadrul pachetului Excel, au fost obtinute urmatoarele rezultate:

Prin urmare, modelul este de forma urmatoare:

agregat_monetar_M2 = -1125 +1.43067*M1 +  0.97135* depozite in lei pe termen + 1.7560 * depozite in valuta ale rezidentilor + eroare_model

Stabilitatea coeficientilor este indicata in tabelul de mai sus de coloana corespunzatoare lui Presp (probabilitati de respingere, care ofera probabilitatea ca valoarea estimatorului gasit sa difere de valoarea reala a parametrului care s-ar obtine daca esantionul ar corespunde cu intrega baza de date cu ajutarul careia se face estimarea.

Obs:

M2 e mai puternic influentat de catre depozitele populatiei la termen in lei.

2) Coeficientii prezenti in cadrul tabelului au urmatoarea semnifactie economica: exprima cu cate unitati se modifica variabila efect ( in cazul nostu agregatul monetar M2) ca urmare a modificarii cu o unitate a celor 3 variabile cauzale analizate.

3) Tabelul anterior ofera si limitele intre care se incadreaza parametrii modelului, avand astfel posibilitatea de a defini o banda de fluctuatii in care variabila efect (M2) ia valori, pentru probabilitatea setata la 0.95

3.Analiza stabilitatii modelului

Soliditatea unui model de predictie se poate cantari cu ajutorul testului F (Fisher-Snedecor), aplicat intregului model de regresie dar presupune si indeplinirea unor ipoteze cu privire la distributia erorilor.

Astfel, printre alte conditii, cea mai importanta consta in faptul ca  acestea nu trebuie sa fie autocorelate, si sa fie repartizate dupa legea de distributie normala N(0,s ), avand media nula si dispersia s

Testul Anova evidentiaza o probabilitate foarte mare de acceptare a modelului propus.De asemenea, deoarece R²= 98.57%, se poate deduce faptul ca variabila efect (agregatul monetar M2) este explicat intr-o proportie suficient de mare de catre cei trei factori inclusi in model

Distributia erorilor pentru fiecare variabila in parte, se prezinta de maniera urmatoare.

In general, modelele econometrice sunt elaborate pentru oferirea de predictii.

4.Predictii asupra evolutiei masei monetare  masei monetare, functie de factorii cauzali analizati.

Obs:

Se remarca faptul ca diferentele dintre masa monetara M2 ajustata(estimata) si masa monetara reala sunt minore, ceea ce surprinde inca o data stabilitatea modelului de regresie.

Urmatoarele 3 grafice evidentiaza legatura existenta intre agregatul monetar M2, privit ca variabila rezultat si cei trei factori explicativi inclusi in model:

a) in functie de agregatul monetar M1:

b) in functie de depozitele in lei pe termen:

c) in functie de depozitele in valuta ale persoanelor rezidente:

Concluzii finale:

In urma analizelor econometrice efectuate s-au obtinut urmatoarele concluzii

- masa monetara tinde sa se manifeste printr-o evolutie exponentiala in timp, exprimata in preturile curente, evolutie care devanseaza indicele preturilor de consum(inflatia), ceea ce indica faptul ca masa monetara tinde sa devina un factor generator de inflatie in economia romaneasca.

- variatia masei monetare pare a fi mai degraba influentata in timp de catre variatia agregatului monetar M1, apoi de catre variatia depozitelor in valuta (care au crescut spectaculos in cadrul perioadei analizate), si intr-o masura mai mica de catre depozitele populatiei in banci, la termen.

Bibliografie

Eugen Pecican- "Macroeconometrie"

Ghita Paul - "Economie politica" Edituta Economica 1999.

Piata financiara Nr 5,6,7,8/1999

Anuarul Statistic al Romaniei pe anul 1999, provenit de la Comisia Nationala de Statistica.