Manipulari in prezentarea elementelor care compun situațiile financiare

Manipularea informațiilor financiare nu vizeaza doar imputarea eronata in situațiile financiare a efectelor unor tranzacții sau evenimente ci și prezentarea informațiilor. Alocarea unor active necurente in categoria celor curente și invers, alocarea unor elemente de datorie la capitaluri proprii, alocarea unor cheltuieli ordinare in categoria elementelor extraordinare, includerea in cifra de afaceri a unor venituri care nu au legatura cu exploatarea sunt practici utilizate de unele companii pentru a manipula comportamentul publicului.

Prima ancheta referitoare la manipularea de informatii financiare prin clasificarea inadecvata a articolelor din situatiile financiare a fost realizata de catre Ronen si Sadan.[1] In cadrul acesteia s-a ajuns la concluzia ca managerii au manipulat profitul (profit operational) prin utilizarea elementelor extraordinare.

Godfrey si Jones (1999)[2] au analizat o ancheta indreptata catre unele societatile din Australia, compuse in principal din lucratori ce fac parte dintr-un sindicat și unde presiunea sindicala este mare. Sub aceasta presiune, administratorii societatilor au inregistrat un profit net constant din exploatare, prin inregistrarea unor cheltuieli/venituri extraordinare drept cheltuieli/venituri ordinare.

Aceste tehnici sunt mentionate in literatura de specialitate drept practici de contabilitate creativa si au ca efecte manipularea imaginii performanței financiare și a fluxurilor de trezorerie.

Modificarea clasificarii elementelor in contul de profit și pierdere

O tehnica de manipulare consta in clasificarea venitului extraordinar in categoria veniturilor ordinare sau venit din alte activitati și respectiv clasificarea cheltuielilor de exploatare in categoria cheltuielilor extraordinare. Pot exista manipulari și in alocarea unor elemente de venituri și cheltuieli intre rezultatul din activitați continue și rezultatul din activitați abandonate sau intrerupte. Prin aceste practici, fara a schimba suma de venituri sau cheltuieli, s-a incercat a se da impresia ca profitul operational al societatii a crescut sau a scazut sau ca a crescut marja bruta.

Un exemplu in ceea ce priveste aceasta practica este operatiunea realizata in anul 1999 de catre societatea IBM (SUA). Societatea, in urma vanzarii unei filiale (vanduse Global Network catre AT&T), a incasat 4 miliarde dolari și a inclus in suma respectiva cheltuieli administrative și de desfacere, efectul fiind inregistrarea unui profit operational egal cu aceasta valoare. Astfel, societatea a economisit o suma importanta in cheltuielile de exploatare a companiei si s-a dat impresia ca a crescut profitul operational.

Modificarea clasificarii elementelor din tabloul fluxurilor de trezorerie

Pentru ca o entitate sa dea impresia ca are forța de a obține o performanța ridicata și durabila nu va realiza doar operatiuni care sa arate un profit impunator. Pe langa acestea, va incerca sa dea impresia ca are un flux de numerar suficient și asigurator pentru atat pentru creditori cat și pentru investitori.