Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Economie


Qdidactic » bani & cariera » economie
Moneda si sistemul monetar - aplicatii



Moneda si sistemul monetar - aplicatii


Aplicatii

MONEDA SI SISTEMUL MONETAR




Probleme principale ce urmeaza sa fie dezbatute


Rolul indispensabil al monedei in pentru calculul economic, ca instrument rational de alocare a resurselor in cadrul structurii de productie.

Evidentierea rationamentului teoremei regresiei monetare in vederea explicarii originii banilor si modului in care moneda a aparut.

Necesitatea aplicarii teoriei generale a cererii si ofertei in domeniul monedei.

Cererea de bani si pretul banilor (puterea de cumparare a banilor); motivatiile cererii de bani si factorii ce afecteaza evolutia acesteia, pe termen scurt si pe termen  lung.

Oferta de bani; Cat de lichid trebuie sa fie un activ pentru a putea fi considerat moneda?; Masa monetara si structurile ei. Agregatele monetare.

Procesul creatiei monetare in cadrul unui sistem multi-bancar; Relatia baza monetara - masa monetara: multiplicatorul banilor de cont si procesul de ajustare a echilibrului monetar.



Teoria preferintei pentru lichiditate si portofoliul echilibrat; Relatia rata dobanzii - cerere de bani.

Politica monetara: continut, instrumente si functii. Mecanismele de transmisie a efectelor politicii monetare; Potenta politicii monetare in planul economiei reale.

Obiectivele politicii monetare legate de masa monetara si de rata dobanzii. Analiza politicii monetare in Romania si a eficacitatii acesteia.


Cuvinte cheie:


schimb indirect

dubla coincidenta a nevoilor

mijloc de schimb

calcul monetar

teorema regresiei monetare

moneda marfa

moneda fiduciara

puterea de cumparare a banilor

bunuri prezente/bunuri viitoare

preferinta de timp

cerere de bani

cerere monetara de schimb

cerere monetara de rezerva

rezerva monetara (detinere de bani)

mobiluri ale cererii de bani

masa monetara

sistem de compensare (clearing)

inovatie financiara/bani electronici

lichiditate

substitute monetare

agregat monetar (M1, M2)

moneda scripturala

creatie monetara

acoperire integrala

rezerva fractionara

multiplicator monetar

rata rezervei obligatorii

teoria cantitativa a banilor

viteza de circulatie a banilor

neutralitate monetara

non-neutralitate monetara

teoria preferintei pentru lichiditate

cost oportun al detinerii de bani

teoria echilibrului portofoliului

politica monetara

transmisia efectelor politicii monetare

decalaj monetar

scontare/rescontare

politica de "open market"

rata rezervei obligatorii

politica banilor ieftini

politica banilor scumpi




Formule de calcul si reprezentari grafice


Folosindu-va de datele oficiale ale unor tari (de exemplu Romania si Franta), completati in dreptunghiurile de mai jos elementele componente ale agregatelor monetare existente in economiile respective.















Puterea de cumparare a banilor

PCB = 1/P,

unde PCB este puterea de cumparare a banilor iar P este nivelul preturilor.


Multiplicatorul monetar


m = M / BM = (N + D) / (N + R) = (n + 1) / (n + r).

n = ponderea pe care o detine populatia din depozitele sale bancare in numerar (raportul numerar/depozite).

r = cota dorita de rezerve a bancilor in totalul depozitelor (raportul rezerve/depozite).


Oferta totala de bani este data de relatia

M = m BM, unde BM este baza monetara.


(1) Pe baza graficelor de mai jos, explicati modificarea pozitiei de echilibru pe piata monetara si modificarea pretului banilor, mai intai in conditiile expansiunii masei monetare (graficul A) si apoi in conditiile cresterii cererii de bani (graficul B).

(2) Aratati care sunt cei mai importanti factori ce ar putea explica asemenea modificari.

(3) Analizati implicatiile pe care expansiunea masei monetare si a cererii ce bani le pot avea asupra ratei dobanzii, prin luarea in considerare a atat a orizontului temporal scurt, cat si a termenului lung.

(4) Ce grafic corespunde intr-o mai mare masura evolutiilor proprii sistemelor monetare contemporane? De ce?



Grafic A


Grafic B




Intrebari de control si de aprofundare


De ce banii fac posibil calculul economic?

Analizati implicatiile teoremei regresiei monetare in vederea clarificarii in care moneda poate lua nastere.

Ce semnifica moneda marfa? Dar moneda fiduciara?

In ce constau determinarile obiective si mobilurile cererii de bani?

Explicati mecanismul formarii cererii de moneda ca functie de venit, de nivelul preturilor si de rata dobanzii, potrivit teoriei preferintei pentru lichiditate.

Definiti agregatul monetar si realizati tipologia agregatelor monetare pe exemplul Romaniei.

Explicati cum se realizeaza si cum se modifica echilibrul pietei banilor, prin luarea in considerare a anticiparilor publicului cu privire la reducerea valorii banilor.

Descrieti mecanismul prin care un sistem multi - bancar poate multiplica moneda scripturala. Care sunt ipotezele multiplicarii banilor de cont?

Explicati cum poate fi determinata masa monetara prin intermediul a doua raporturi:

- raportul dintre rezervele bancare in totalul depozitelor (R/D);

- raportul dintre numerarul detinut de populatie si depozitele bancare (N/D).

Explicati de ce in cadrul conceptiei keynesiste intre masa monetara si viteza de circulatie a banilor exista o relatie inversa, iar in cadrul conceptiei monetariste intre aceleasi variabile exista o relatie directa.

Analizati teoria cantitativa a banilor in varianta sa dinamica si evidentiati elementele distinctive ale acesteia fata de teoria cantitativa a banilor in varianta sa statica.

Potrivit teoriei preferintei pentru lichiditate, ilustrati analitic relatia dintre cererea de bani si rata dobanzii.

Explicati mecanismul de transmisie a efectelor politicii monetare si aratati care sunt cele doua etape prin care schimbarile in oferta monetara antreneaza efecte succesive pana la nivelul cererii agregate.

Enumerati instrumentele politicii monetare si analizati-le comparativ prin prisma practicilor monetare din Romania.

In Romania, in ultimii ani, a fost promovata politica banilor scumpi sau politica banilor ieftini? Argumentati cu date statistice.




Teste grila



Nivelul preturilor si puterea de cumparare a banilor:

a) nu sunt intotdeauna strans corelate;

b) sunt intotdeauna egale;

c) variaza proportional;

d) variaza invers proportional;

e) variaza in relatie directa in perioade de inflatie si invers proportional in recesiune.

Care dintre urmatoarele functii nu apartin caracteristicilor bancii centrale:

a) emisiunea de numerar;

b) acceptarea de depozite si acordarea de imprumuturi clientilor non-bancari;

c) supravegherea bancilor comerciale in vederea prevenirii falimentelor acestora;

Eseu: Subsistemul metodologic managerial
Lucrare: Oboseala in munca - cauzele oboselii

d) conducerea politicii monetare prin controlul, direct sau indirect, asupra ratelor dobanzilor sau masei monetare;

a)     imprumutator de ultim rang (banca a bancilor).

Prin cerere de bani se intelege:

a)     dorinta persoanelor individuale de a fi mai bogate;

b)     cererea de active financiare sub forma baneasca;

c)      un mijloc de control al ofertei de bani;

d)     dorinta persoanelor individuale de a-si transforma depozitele la vedere in depozite la termen;

e)     nici unul din raspunsurile de mai sus.

In conditiile cresterii veniturilor, cererea de bani:

a)     creste din motive de tranzactie si precautie;

b)     scade din motive de speculatie;

c)      creste din motive de tranzactie;

d)     scade din motive de tranzactie si speculatie;

e)     creste din motive de speculatie.

O scadere a cererii de bani, in conditii caeteris paribus, va avea ca efect:

a)     cresterea pretului banilor si a cantitatii de moneda pe piata;

b)     scaderea preturilor bunurilor si a cantitatii de moneda pe piata;

c)      scaderea pretului banilor si a cantitatii de moneda pe piata;

d)     cresterea preturilor bunurilor la aceeasi cantitate de moneda pe piata;

e)     nici un efect.

Stocul mediu de bani M1 destinat tranzactiilor este:

a)     corelat negativ cu marimea perioadei de plata si corelat pozitiv de nivelul venitului;

b)     corelat pozitiv atat de marimea perioadei de plata, cat si de nivelul venitului;

c)      corelat negativ atat de marimea perioadei de plata, cat si de nivelul venitului;

d)     corelat pozitiv de marimea perioadei de plata si corelat negativ de nivelul venitului.

e)     nici o afirmatie dintre cele de mai sus nu este corecta.

Daca se anticipeaza scaderea puterii de cumparare a banilor, cererea de moneda:

a)     scade, deoarece banii valoreaza mai mult in prezent decat in viitor;

b)     scade, deoarece oamenii tind sa cheltuiasca mai putini bani in prezent;

c)      creste, din motive de speculatie;

d)     scade, din motive de precautie si tranzactionale;

e)     creste, din motive de tranzactie.

Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte:

a)     cererea de bani pentru nevoi neprevazute nu este legata de venit;

b)     exista o cerere de bani pentru nevoi neprevazute datorita incertitudinii cu privire la incasarea venitului in viitor;

c)      cererea de bani pentru nevoi neprevazute este afectata de costul de oportunitate al pastrarii stocului de bani M1;

d)     exista o cerere de bani pentru nevoi neprevazute, ca urmare a cheltuielilor neasteptate;

e)     toate cele de mai sus.

Potrivit teoriei cantitative clasice a banilor, urmatorii indicatori se presupun a ramane constanti atunci cand are loc o modificare a masei monetare:

a)     v - viteza de circulatie a banilor;

b)     P - nivelul preturilor;

c)      Y - productia totala sau produsul national brut real;

d)     a si c;

e)     a si b.

Masa monetara reprezinta la un moment dat 5000 mld. u.m. Numerarul reprezinta 20% din marimea masei monetare. Care dintre urmatoarele consecinte este posibila in cazul constituirii unor depozite bancare de 100 mld. u.m.:

a)  masa monetara creste cu 100 mld. u.m.;

b)     masa monetara scade cu 100 mld. u.m.;

c)      numerarul scade cu 10%;

d)     numerarul creste cu 10%;

e)     banii de cont cresc cu 10%.

In cazul teoriei cantitative a banilor in varianta dinamica, modificarea masei monetare determina modificarea:

a)     pe termen scurt, in relatie directa, atat a preturilor cat si a productiei totale;

b)     pe termen lung, numai a productiei totale;

c)      pe termen scurt, in relatie directa, numai a preturilor;

d)     pe termen lung, in relatie invers proportionala, numai a preturilor;

e)     pe termen scurt, in relatie direct proportionala, a productiei totale.

In perioada T0 - T1 puterea de cumparare a banilor se reduce cu 20% iar viteza de circulatie a banilor creste de 2 ori. Volumul bunurilor economice creste cu 100% iar ponderea bunurilor destinate autoconsumului este 25%. In aceste conditii, masa monetara:

a) scade cu 20%;

b) scade cu 50%;

c) creste cu 100%;

d) creste cu 25%;

e) nu se modifica.




In ecuatia M = k*P*Y, factorul k:

a)     reprezinta procentul din venitul nominal (PNB nominal) pe care indivizii decid sa-l pastreze sub forma de bani;

b)     este inversul vitezei de rotatie a banilor;

c)      scade atunci cind ratele nominale ale dobinzii cresc;

d)     toate cele de mai sus;

e)     nici unul din raspunsurile de mai sus.

Principalul activ al bancilor comerciale este:

a)     imprumuturile acordate clientilor;

b)     obligatiunile si actiunile detinute;

c)      depozitele clientilor;

d)     rezervele de numerar;

e)     actiunile corespunzatoare actionariatului bancii.

Care dintre urmatoarele functii ale bancilor comerciale este principala functie pasiva:

a)     primirea spre pastrare a economiilor populatiei si agentilor economici nonfinanciari;

b)     crearea puterii de cumparare aditionala;

c)      coordonarea incasarilor din economia nationala;

d)     acordarea de imprumuturi agentilor economici, in functie de bonitatea lor financiara;

e)     coordonarea platilor efectuate pe teritoriul unei tari.

Diferenta esentiala dintre moneda si semimoneda (quasi-bani) este:

a)     moneda poate fi cheltuita imediat, fara nici o transformare, in timp ce semimoneda presupune asteptari, transformari si posibile pierderi de valoare;

b)     semimoneda include toate depozitele in conturi bancare, in timp ce moneda include numai numerarul;

c)      viteza de circulatie a monedei este mai ridicata comparativ cu cea a semimonedei;

d)     semimoneda circula in economie in masura in care publicul nebancar are incredere in solvabilitatea bancilor, in timp ce moneda (numerarul) circula daca are acoperire;

e)     semimoneda este compusa din toate activele ce pot fi transformate in moneda.

Reducerea cotei de rezerva obligatorie a bancilor are drept rezultat:

a)     cresterea ofertei de moneda si reducerea creditelor bancare;

b)     cresterea ofertei de moneda si a creditelor bancare;

c)      reducerea ofertei de moneda fara reducerea creditelor bancare;

d)     scaderea ofertei de moneda si cresterea creditelor bancare;

e)     reducerea ofertei de moneda si a creditelor bancare.

Ecuatia cantitativa traditionala a schimbului monetar permite sa se afirme ca, atunci cand stocul monetar creste:

a)     valoarea tranzactiilor scade, astfel incat si viteza de circulatie a banilor scade;

b)     in mod necesar preturile bunurilor cresc;

c)      valoarea tranzactiilor creste si/sau viteza de rotatie a banilor scade;

d)     in mod necesar valoarea tranzactiilor creste;

e)     in mod necesar volumul tranzactiilor creste.

Banca Nationala controleaza:

a)     baza monetara prin operatiuni de piata deschisa (open-market);

b)     baza monetara prin cota rezervelor pentru conturile de depozit;

c)      multiplicarea monetara prin operatiuni de open-market;

d)     multiplicarea monetara prin cerintele de rezerve in conturile de depozit;

e)     nici o varianta din cele de mai sus nu este corecta.

Daca se urmareste cresterea ofertei de moneda, atunci banca centrala trebuie:

a)     sa achizitioneze titluri guvernamentale;

b)     sa reduca rata dobanzii la refinantarea bancilor comerciale;

c)      sa reduca cota rezervelor obligatorii;

d)     toate alternativele de mai sus;

e)     nici una dintre alternativele de mai sus.

Se presupune existenta unui sistem bancar in care cota rezervelor obligatorii este fixata la nivelul de 100%. Daca o banca comerciala primeste din strainatate o depunere de 10.000 unitati monetare, atunci:

a)     activele bancilor comerciale cresc cu 10.000 unitati monetare;

b)     pasivele bancilor comerciale cresc cu 10.000 unitati monetare;

c)      creditele bancare sunt egale cu zero;

d)     toate alternativele de mai sus;

e)     nici una dintre alternativele de mai sus.

Cresterea masei monetare se regaseste integral in cresterea preturilor daca:

a)     cererea de moneda in termeni reali se reduce;

b)     cererea de moneda in termeni reali ramane constanta;

c)      cererea de moneda in termeni reali scade;

d)     masa monetara in termeni reali creste;

e)     masa monetara in termeni reali se reduce.

Daca Banca Nationala doreste sa creasca cantitatea de moneda in circulatie prin operatiuni pe piata deschisa, atunci:

a)     vinde titluri de stat;

b)     cumpara titluri de stat;

c)      cumpara bunuri si servicii;

d)     vinde bunuri si servicii;

e)     nu face nimic din cele de mai sus pentru ca politica de "open-market" se refera la deschiderea pietei agroalimentare.




5. Identificati prin Adevarat sau Fals urmatoarele propozitii si justificati raspunsul:


Aparitia banilor nu a permis eliminarea completa a dublei coincidente a nevoilor.


In absenta unei unitati de masura cardinale specifice tuturor schimburilor, calculul economic e imposibil.


Potrivit teoremei regresiei monetare, moneda nu este o marfa, ci un bun stabilit prin lege spre a fi utilizat ca intermediar al tuturor schimburilor.


Pretul banilor reprezinta dobanda pe care debitorul consimte s-o plateasca celui care da bani cu imprumut.


Cererea nominala de bani este direct proportionala cu nivelul preturilor.


Pretul banilor decurge din raportul existent intre stocul de bani din economie si cantitatea de bani pe care oamenii aleg sa o detina.


Preferintele de timp indica evaluarea unui bun prezent intr-o masura mai mare decat acelasi bun disponibil la un moment dat in viitor.


Potrivit teoriei preferintei pentru lichiditate, oamenii cheltuiesc banii mai repede la rate nominale ale dobanzii mai mici.


Cererea de bani este un flux iar venitul monetar este un stoc.


In cazul in care viteza de circulatie a banilor este constanta si PIB-ul in termeni reali creste, atunci nivelul preturilor va creste si el daca guvernul nu va majora oferta de bani.


Keynesistii sustin ca relatia dintre oferta de bani si cererea agregata este puternica si previzibila.


Monetaristii sustin ca o politica discretionara, fie ea fiscala sau monetara, va avea un efect destabilizator asupra economiei. Stabilitatea pe termen lung a preturilor poate fi realizata numai prin impunerea unor tinte monetare.


Rezultatul unei modificari a ofertei nominale de bani este acela ca economia se deplaseaza catre un nou echilibru, in cadrul caruia preturile nominale se modifica proportional cu oferta de bani, in vreme ce variabilele reale si preturile relative raman neschimbate.


Masa monetara dintr-o economie este egala cu suma detinerilor individuale de bani.



Includerea instrumentelor monetare in agregatele monetare ia in considerare criteriul lichiditatii.


Anticiparea scaderii puterii de cumparare a banilor tinde sa determine scaderea valorii banilor in prezent.


Banca Centrala poate controla oferta reala de bani mult mai usor decat oferta nominala de bani.


Orice masa monetara este la fel de buna ca oricare alta cu conditia sa fie constanta.


In conditiile ratei rezervei de 100% nu poate avea loc procesul de creatie monetara.


Banca Centrala poate fixa oferta de bani si accepta rata dobanzii de echilibru indicata de ecuatia cererii de bani sau poate fixa rata dobanzii si accepta oferta de echilibru de bani indicata de ecuatia cererii de bani; nu poate alege si rata dobanzii si oferta de bani in acelasi timp.


Pe termen scurt, oferta de bani este determinata, intr-o mare masura, de cererea de bani.


Banca Centrala poate reduce oferta de bani prin reducerea volumului de cash pe care bancile comerciale trebuie sa il pastreze ca rezerva.




Probleme



1. Situatia financiara a Bancii Nationale de Credit se prezinta astfel:

Banca Nationala de Credit

Active

Pasive

Rezerve

Depozite          500.000 $

400.000 $ Credite

a) daca Banca Centrala impune o rata a rezervei obligatorii de 5%, cat vor fi atunci rezervele excedentare ale BNC?

b) care este creatia monetara rezultata in conditiile in care BNC decide eliminarea rezervelor sale excedentare?


Se cunosc urmatoarele corelatii intre indicatorii monetari si variabilele independente:

cererea de bani pentru mobilul tranzactional si prudential este exprimata prin ecuatia Cb1 = 0,4 Y + 10 u.m., unde Y reprezinta venitul national;

cererea de bani pentru mobilul speculativ este Cb2 = 100 - 100 d', unde d' reprezinta rata dobanzii (o rata a dobanzii de 10% intra in ecuatia lui Cb2 cu valoarea de 0,1);

oferta de moneda este inelastica in raport cu rata dobanzii, la nivelul de 50 u.m.

Se cere:

a)     sa se determine nivelul ratei dobanzii care asigura echilibrul pietei monetare in cazul in care Y = 100 u.m.;

b)     sa se reprezinte grafic, printr-o diagrama cerere - oferta, echilibrul de la punctul a);

c)      Care va fi efectul cresterii cu 50% a lui Y asupra cererii de moneda? Reprezentati grafic acest efect. Care va fi nivelul ratei dobanzii care va echilibra piata monetara?

d)     Sa se determine acomodarea monetara pe care va trebui sa o intreprinda Banca Nationala pentru a reduce rata dobanzii la nivelul sau anterior (determinat la punctul a);

e)     Sa se determine modul in care va trebui sa actioneze Banca Nationala, prin politica rezervelor obligatorii, astfel incat rata dobanzii sa fie mentinuta la nivelul determinat la punctul a, cunoscandu-se faptul ca expansiunea depozitelor la vedere are loc fara retentie de numerar si fara ca bancile sa mentina rezerve monetare excedentare.

Se cunoaste in acest scop structura masei monetare: numerarul in circulatie este 10 u.m. iar depozitele bancilor comerciale la Banca Nationala sunt de 10 u.m.


3. "100% acoperire" inseamna un raport rezerve /depozite egal cu 1. O astfel de schema a fost propusa in SUA pentru a imbunatati controlul Sistemului Federal de Rezerve asupra ofertei de bani.

a)     aratati de ce o astfel de solutie ar putea imbunatati controlul monetar;

b)     cum ar arata in acest caz bilanturile bancilor?

c)      in acest caz bancile ar fi mai profitabile?

Presupunem ca oferta nominala de bani este 20 mil. lei, ca nivelul general al preturilor este 2000 lei, venitul real este de 100.000 lei si ca sectorul privat doreste sa pastreze 10% din venitul sau real ca rezerva monetara (stocuri de numerar).

a)     Care este stocul real de bani detinut de sectorul privat?

b)     Daca oferta nominala de bani creste de la 20 la 40 mil. lei iar nivelul preturilor nu se modifica, care este stocul real de bani detinut de sectorul privat? Ce se intimpla cu coeficientul k din Ecuatia Cambridge?

c) Ce se intampla cu cheltuiala sectorului privat si ce consecinte are evolutia acesteia?


5. Bancile comerciale dintr-o economie hotarasc sa pastreze 5% din depozite sub forma de rezerve de bani cash. Populatia hotaraste sa pastreze o cantitate de bancnote si monede in circulatie egala cu un sfert din depozitele de la banca. Stocul de bani cu putere ridicata din economie este de 12 mil. u.m.

a)     Determinati marimea multiplicatorului monetar;

b)     Care este marimea stocului de bani , daca si publicul si bancile pastreaza cantitatea dorita de bani cash;

c)      Presupunem atunci ca bancile decid sa pastreze numai 4% din depozitele lor, ca bani cash. Determinati marimea multiplicatorului monetar;

d)     Care este acum marimea stocului monetar de echilibru?

e)     Presupunem acum ca bancile hotarasc din nou sa pastreze 5% din depozite sub forma de bani cash, dar ca populatia creste cantitatea pastrata de bani cash la 30% din depozitele sale bancare. Care este acum marimea multiplicatorului monetar?

f)      Care este acum marimea stocului monetar de echilibru?

g)     Care sunt concluziile ce se pot desprinde analizind rezultatele obtinute?


6. Raspundeti urmatoarelor intrebari si analizati situatiile specifice:

a)     ce este baza monetara?

b)     ce se intampla cu baza monetara atunci cand Banca Nationala achizitioneaza bonuri de tezaur prin operatiuni de open-market, caeteris-paribus?

c)      Determinati modificarile in oferta de bani, atunci cind Banca Nationala achizitioneaza bonuri de tezaur evaluate la 1000 u.m., iar gospodariile isi sporesc sumele pastrate in conturile curente cu 1000 u.m.


Presupunem ca oferta nominala de bani este de 400 u.m., nivelul general al preturilor este 1, output-ul real la nivelul ocuparii depline este de 2.000 u.m., iar k este 0,20. De ce, atunci cand oferta nominala de bani este 800 u.m., nivelul general al preturilor creste la 2? Comentati aceasta situatie din punctul de vedere al oportunitatii adoptarii de decizii de politica monetara.


8. Oferiti solutiile urmatoarelor cerinte:

a)     Sa se calculeze inflatia anuala in cazul in care oferta de bani creste cu 6% anual, viteza de rotatie a monedei scade cu 1%, iar PIB-ul in termeni reali creste cu 3%.

b)     Sa presupunem ca valoarea totala  a tranzactiilor intr-o economie este de 200.000 u.m., iar oferta de bani este de 20.000 u.m. Sa se calculeze viteza de rotatie a banilor.

c)      Sa se calculeze oferta de bani in cazul in care PIB-ul este 200.000 mld. lei, iar viteza de rotatie a banilor este 4;

d)     De ce este mai dificil pentru Banca Centrala sa controleze cererea reala de bani decat cererea nominala de bani.




Texte ce pot fi analizate


"Elementul central in problema economica a banilor este valoarea de schimb obiectiva a banilor, in mod popular numita putere de cumparare. Acesta este, in mod necesar, punctul de pornire a tuturor discutiilor; [ . ] Prin aceasta nu trebuie sa se inteleaga faptul ca valoarea subiectiva este mai putin importanta in teoria monetara decat in alta parte. Estimarile subiective ale indivizilor sunt fundamentele evaluarii economice a banilor, intocmai precum in cazul celorlalte bunuri. [ . ] In teoria valorii bunurilor nu este necesara acordarea vreunei atentii asupra valorii de schimb obiective. In aceasta teorie, toate fenomenele valorii si determinarii pretului pot fi explicate pe baza valorii subiective de utilizare, ca punct de plecare. Lucrurile stau altfel in teoria valorii banilor; deoarece banii, in contrast cu celelalte bunuri, isi pot indeplini functia lor economica doar daca poseda valoare obiectiva de schimb, o investigatie a valorii subiective necesita o investigatie prealabila in valoarea de schimb obiectiva. [ . ] Odata de a fost stabilita o rata de schimb intre moneda si bunurile de pe piata, aceasta continua sa exercite o influenta de-a lungul perioadei in care se manifesta; Astfel valoarea de schimb obiectiva a banilor din trecut are o anumita semnificatie pentru evaluarile asupra banilor din prezent si din viitor. [ . ] Inainte ca un bun economic sa inceapa sa functioneze ca bani el trebuie sa posede deja valoare de schimb bazate pe anumite cauze, altele decat functia sa monetara." (Ludwig von Mises, The Theory of Money and Credit [1912], Liberty Found, Indianapolis, 1981, cap. 7 "The Concept of the Value of Money" si cap. 8 "The Determinants of the Objective Exchange Value, or Purchasing Power of Money", p. 117-33.)


"Un individ ce detine o anumita avutie trebuie sa-si pastreze aceasta avutie in active specifice diverse. Toate aceste active formeaza portofoliul. S-ar putea ca unele persoane sa gindeasca ca un investitor va dori sa-si plaseze toate activele sale in sectoarele cu cea mai inalta rata a profitului (cu cel mai inalt randament). Daca se tine seama de faptul ca randamentul majoritatii activelor este incert, atunci ar fi nechibzuit sa se pastreze intregul portofoliu intr-un singur fel de activ cu un anumit grad de risc. Potin avea cea mai ferma convingere ca actiunile pe care le detii isi vor dubla valoarea in urmatorii doi ani dar trebuie sa fii atit de intelept si sa admiti ca orice previziune este departe de a fi infailibila. Deci, la fel cum ai putea cistiga o gramada de bani, se poate intimpla si sa pierzi o gramada de bani. De aceea, un investitor prudent, adversar al riscului, «nu va pune toate oualele in acelasi cos»." (James Tobin)


" . Rata dobanzii din orice moment, fiind recompensa pentru renuntarea la lichiditate, masoara refuzul acelora refuzul acelora care poseda bani de a renunta la controlul imediat asupra lor. Rata dobanzii nu este "pretul" care stabileste un echilibru intre cererea de resurse pentru investitii si acceptarea abtinerii de la consumul curent. Ea este "pretul" care echivaleaza dorinta de a pastra avutia sub forma de numerar si cantitatea de numerar disponibila; ceea ce are drept implicatie ca, daca rata dobanzii ar fi mai scazuta, adica daca recompensa pentru renuntarea la numerar ar fi micsorata, cantitatea totala de numerar pe care ar dori s-o pastreze ar depasi numerarul existent, si ca, daca rata dobinzii ar fi majorata ar exista un surplus de numerar pe care numeni nu ar fi dispus sa-l pastreze. Daca aceasta explicatie este corecta, cantitatea de bani este celalalt factor care, impreuna cu preferinta pentru lichiditate, determina rata efectiva a dobinzii in imprejurari date." (J. M. Keynes, Teoria generala a folosirii miinii de lucru, a dobinzii si a banilor, Bucuresti, 1970, p. 188-189).


"Definirea potrivita a banilor este o functie a institutiilor financiare si a practicilor sociale care se dezvolta in timp, de regula foarte lent, dar uneori cu bruschete dramatica. Puteti chiar spune ca oamenii de stiinta nu pot conveni asupra celei mai bune definitii a banilor, deoarece publicul ale carui practici determina ca ceva sa devina bani, nu stie el insusi ce va utiliza in anul viitor ca mijloc de schimb. [ . ] Factorul critic in pastrarea valorii banilor este disponibilitatea limitata si increderea ca masa monetara va continua sa fie limitata. Natura a facut aurul rar. Depinde de FED pentru a mentine rare bancnotele Sistemului Federal de Rezerve si depozitele la cerere. Multi oameni insa au mai multa incredere in trainicia naturii decat in trainicia bancilor centrale si guvernului. Iata de ce unii oameni inteligenti si bine informati ar dori sa ne vada revenind la un adevarat standard aur, in cadrul caruia numerarul s-ar putea schimba cu aur intr-un anumit raport fix." (Paul Heyne, Modul economic de gandire, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991, p. 359, 370


"Ceea ce ne trebuie nu este un conducator monetar indeminatic al vehiculului economic, care sa rasucesca in permanenta volanul pentru a se adapta iregularitatilor neasteptate ale drumului, ci anumite mijloace care sa-l impiedice pe pasagerul monetar aflat pe locul din spate ca balast sa se aplece din cind in cind in fata si sa smucesca volanul, ceea ce ar putea arunca masina in sant." (Milton Friedman, A Program for Monetary Stability, 1959).


Bancile se confrunta insa si cu un cost al detinerii de rezerve. Rezervele nu aduc dobinda, asa ca , pastrind rezerve mai mici, banca poate investi in active aducatoare de dobinda, sporindu-si profiturile. Reducerea rezervelor permite efectuarea unor investitii sau a unor imprumuturi creatoare de dobinda. [ . ] Cu cat banca detine mai multe rezerve, cu atit scade probabilitatea de a fi afectata de costul imprumutarii. Dar cu cit are rezerve mai mari, cu atit creste valoarea dobinzilor la care renunta. In afara de reglementarile legale privitoare la rezervele obligatorii, decizia bancii cu privire la rezerve mai este influentata si de alti trei factori. Primul este nesiguranta, incertitudinea legata de fluxul depozitelor nete cu cit intrarile si iesirile de numerar sunt mai variabile, cu atit banca va dori sa aiba rezerve mai mari. Al doilea factor este costul imprumuturilor la care trebuie sa apeleze banca atunci cind ramine fara rezerve. Al treilea factor este dobinda pierduta ca urmare a detinerii rezervelor." (Rudiger Dornbush, Stanley Fischer, Macroeconomia, Ed. Sedona, Timisoara, 1997, p. 295).


" . bancile din sistemul monetar contemporan nu stau pur si simplu degeaba, asteptand constituirea unor depozite de numerar, pentru ca apoi, cand s-a creat deja un depozit, sa inceapa sa acorde imprumuturi care sunt multipli ai acelui depozit (desi, cu siguranta, este adevarat ca depozitele lor sunt multipli ai rezervelor lor). Dimpotriva, bancherii moderni incep de obicei de la celalalt capat. Ei asteapta pana cand au gasit un prilej favorabil de acordare a imprumutului si apoi fac pasii pentru a se asigura ca fondurile sunt disponibile pentru a acorda imprumutul. Acest lucru poate fi facut fie oferind dobanzi mai mari pentru depozite, fie prin imprumutarea lor de pe pietele monetare. In lumea rapoartelor, bancile incaseaza pasiv depozite si apoi le utilizeaza pentru a acorda imprumuturi. In lumea moderna insa, bancile lucreaza pe piete inalt competitive, atat pentru depozite, cat si pentru imprumuturi. Pe o piata competitiva, va exista o rata a dobanzii care face clearing-ul pietei, atat pentru banii de depozit, cat si pentru imprumuturi. Bancile nu-si pot extinde activitatea in nici una dintre piete fara a tine cont de curba ofertei de depozite si, respectiv, de curba cererii de imprumuturi cu care se confrunta." (Richard Lipsey, Alec Chrystal, Economia pozitiva, Ed. Economica, Bucuresti, 1999, p. 748).




Bibliografie


Butler, Eamonn

Milton Friedman. A quide to his economic thought, Universe Books, New York, 1985.

Cerna, Silviu

Sistemul monetar si politica monetara, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1996.

Heyne, Paul

Modul economic de gandire, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991.

Friedman, Milton

Capitalism si libertate, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1995, cap. 3.


Keynes, J. Maynard

Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970, cap. 15.

Lipsey, Richard Principiile economiei, Editura Economica, 2002.

Chrystal, Alec

Economia pozitiva, Editura Economica, Bucuresti, 1999.


Mankiw, Gregory

Principes de l'Economie, Economica, Paris, 1998.


Menger, Carl

Principles of Economics [1871], Libertarian Press, Inc., 1994.


Mises, Ludwig von

The Theory of Money and Credit [1912], Liberty Found, Indianapolis, 1981.

Rothbard, Murray

Man, Economy and State, Nash Publishing, Los Angeles, 1970.


Raspunsuri:


Teste grila

1. d; 2. b; 3. b; 4. a; 5. d; 6. b; 7. a; 8. a; 9. d; 10. c; 11. a; 12. d; 13. d; 14. a; 15. a; 16. a; 17. b; 18. c; 19. a; 20. d; 21. d; 22. b; 23. b


Propozitii "Adevarat/ Fals":

1. F; 2. A; 3. F; 4. F; 5. A; 6. A; 7. A; 8. F; 9. F; 10. F; 11. F; 12. A; 13. F; 14. A; 15. A; 16. A; 17. F; 18. A; 19. A; 20. A; 21. F; 22. A; 23. A


Probleme:

1. a) Rezervele excedentare sunt 50.000 $


2. a) Functia cererii de bani este: Cb = Cb(Y) + Cb(i) = 0,4Y + 100i + 110. Echilibrul pietei monetare este dat de relatia Cb = M, unde M = 50 u.m. Rata dobanzii de echilibru pentru Y = 100 u.m. este 100% (i = 1).

c) Pentru Y1 = 1,5 Y0 = 150 u.m., Cb1 = Cb(Y1) + Cb(i). Cererea de bani creste cu 20 u.m. Rata dobanzii de echilibru este 120% (i = 1,2).

d) Banca Nationala trebuie sa sporeasca oferta de bani la M1, pentru care echilibrul monetar se realizeaza la rata dobanzii de 100%. M1 = 70 u.m.


4. a) Stocul real de bani detinut de sectorul privat este 0,10 x 100.000 = 10.000 lei, care este egal cu oferta reala de bani 20.000.000/2.000 = 10.000 lei.

b) Stocul real de bani detinut de sectorul privat se dubleaza si va fi 20.000 lei. Coeficientul k creste de la 0,10 la 0,20.

c) Cheltuiala sectorului privat creste dar cresc si preturile, deoarece economia opereaza in conditii de ocupare deplina. Nivelul general al preturilor creste pana ajunge la 4.000 lei iar coeficientul k devine din nou 0,10, iar oferta de bani egaleaza cererea de bani.


5. a) Multiplicatorul monetar este m = (n + 1) / (n + r), unde n = ponderea pe care o detine populatia din depozitele sale bancare in numerar (numerar/depozite), iar r = cota dorita de rezerve a bancilor in totalul depozitelor (rezerve/depozite). Deci, m1 = 4,17.

b)     Stocul de bani va fi M1 =  m1 x H = 50,04 mil.

c)      In noua situatie multiplicatorul va fi m2 = 4,31.

d)     Stocul monetar de echilibru pentru m2 devine M2 = 51,72 mil.

e)     Noua valoare a multiplicatorului monetar va fi m3 = 3,71.

f)      Stocul monetar de echilibru va fi M3 =  44,25 mil.


6. b) Baza monetara creste.

c)      Banii din afara conturilor bancare au crescut cu 1.000 u.m.; nu exista o crestere a depozitelor din conturi, deoarece sporul bazei  monetare este pastrat ca bani in afara sistemului bancar. Oferta de bani (agregatul M1) creste cu 1.000 u.m.


8. a) Inflatia anuala va fi 1,88%.

b) Viteza de rotatie a banilor este 10.

c) Oferta de bani este 50.000 mld. lei.



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright