Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Economie


Qdidactic » bani & cariera » economie
Sistemele de nevoi si activitatile economice. obiectul economiei politice



Sistemele de nevoi si activitatile economice. obiectul economiei politice


Cuvinte cheie: nevoi, interese economice, activitati economice, economie nationala


1. Continutul si structura nevoilor si intereselor economice


Nevoile reprezinta baza dezvoltarii societatii umane si motivatia oricarei activitati intreprinse de om. Din punct de vedere economic, nevoile (sau trebuintele) reprezinta acele relatii cu mediul ambiant prin care omul se desavarseste ca fiinta bio-psiho-sociala.

Nevoile au caracter dinamic, ele devenind tot mai complexe odata cu cunoasterea mediului inconjurator si perfectionarea mediului social.

Clasificarea nevoilor:

a) Dupa locul ocupat in cadrul relatiei om-mediu:

nevoi primare (exemplu: nevoia de hrana, casa, imbracaminte, etc.);

nevoi secundare (excemplu: nevoia de instruire, cultura, religie, etc.);

nevoi tertiare (exemplu: nevoia de participare la viata politica, la apararea tarii, la protejarea mediului inconjurator);

b) Dupa rolul lor:



nevoi de consum ale populatiei;

nevoi ale productiei sau altor activitati economice;

c) Dupa natura bunurilor cu care sunt satisfacute:

nevoi satisfacute prin consum de produse agricole sau industriale;

nevoi satisfacute prin prestare de servicii;

nevoi satisfacute prin obtinerea de informatii;

d) Dupa subiectul purtator al nevoii:

nevoi individuale;

nevoi de grup;

nevoi generale.

Intre diversele categorii le nevoi exista o stransa interdependenta, fapt care ne permite sa apreciem ca asupra indivizilor se manifesta la un moment dat, nu doar un singur tip, ci un sistem de nevoi. Din momentul in care aceste nevoi sunt constientizate de catre indivizi, ele devin interese economice, care nu reprezinta altceva decat o forma de realizare constienta a nevoilor si de satisfacere a lor prin activitati adecvate.

La fel ca si nevoile, interesele economice au o mare diversitate si sunt specifice fiecarei tari in parte. Pentru tara noastra, la ora actuala identificam urmatoarele tipuri de interese economice:

a) Dupa subiectul intereselor economice:

interese economice private (ale indivizilor);

interese economice publice;

b) Dupa obiectul intereselor economice:

interesul de a utiliza rational resursele naturale existente;

interesul de a utiliza eficient resursele de munca;

interesul de a dezvolta si consolida complexul economiei nationale;

interese privind evolutia favorabila a relatiilor economice externe.


2. Economia nationala - sistemul de baza al activitatilor si relatiilor economice



Atat nevoile, cat si interesele economice sunt satisfacute prin intermediul bunurilor economice (produse, servicii, informatii) obtinute in urma desfasurarii de activitati economice. Pentru ca o activitatea desfasurata de om sa aiba caracter economic, aceasta trebuie sa aiba urmatoarele trasaturi:

- sa fie realizata de oameni in mod constient, cu un anumit scop, utilizand resursele disponibile;

- sa aiba caracter creator;

- sa se caracterizeze prin continuitate (intrucat si nevoile oamenilor reapar dupa o anumita perioada de timp).

De-a lungul timpului s-a conturat o tendinta de amplificare si diversificare a activitatilor economice desfasurate, ca urmare a aparitiei progresului stiintifico-tehnic si cresterii schimbului de bunuri economice intre tari.

In fiecare tara se distinge o anumita structurare a activitatilor economice, structurare care arata configuratia economiei nationale a tarii respective.

In cadrul economiei nationale au loc urmatoarele tipuri de procese fundamentale:

procesul de productie (in cadrul sau se creaza bunuri economice);

procesul de repartitie (prin el se stabileste destinatia bunurilor obtinute);

procesul de schimb (asigura circulatia bunurilor economice):

procesul de consum (in cadrul sau are loc satisfacerea nevoilor);

procesul de cercetare stiintifica (asigura premisele perfectionarii celorlalte procese);

procesul de conducere (in cadrul acestuia are loc organizarea, dirijarea si controlul activitatilor economice).

Orice economie nationala este structurata pe trei mari sectoare:

sectorul primar (agricultura si silvicultura);

sectorul secundar (industria si constructiile);

sectorul tertiar (al serviciilor).

Din punctul de vedere al organizarii activitatilor economice, economia nationala se poate structura pe trei nivele:

microeconomic (nivelul agentilor economici);

mezoeconomic (nivelul ramurilor economice si al unitatilor teritoriale);

macroeconomic (ansamblul activitatilor economice dintr-o tara).

In cadrul activitatilor economice intre indivizi au loc relatii economice, care la randul lor pot fi clasificate:

a) Dupa obiectul activitatii:

relatii de productie;

relatii de repatitie;

relatii de schimb;

relatii de consum;

relatii de cercetare stiintifica;

relatii de conducere;

b) Dupa subiectul activitatii economice:

relatii intre agentii economici particulari;

relatii intre agentii economici publici;

relatii mixte (intre agentii economici publici si privati);

c) Dupa sfera geografica a activitatilor economice:

relatii interne ( intre agentii economici ai aceleiasi tari);

relatii externe (intre agenti economici din tari diferite);

d) Dupa apartenenta sectoriala a activitatilor economice desfasurate:

relatii intersectoriale (desfasurate intre indivizi antrenati in activitati apartinand unor sectoare diferite ale economiei nationale);

relatii interramuri (desfasurate intre indivizi antrenati in activitati apartinand unor ramuri diferite ale aceluiasi sector economic);

relatii intraramuri (desfasurate intre indivizi antrenati in activitati apartinand aceleiasi ramuri ale economiei nationale).

In concluzie, economia nationala reprezinta sistemul de baza de organizare si desfasurare a relatiilor si activitatilor economice in scopul satisfacerii nevoilor si intereselor economice.


3. Sistemul stiintelor economice. Economia politica - obiectul de studiu, trasaturile si functiile principale ale acesteia


Pentru a se orienta in cadrul activitatilor economice din ce in ce mai complexe, oamenii au simtit nevoia desprinderii unor reguli si legitati. stiinta care se ocupa cu studiul acestor legi si legitati este stiinta economica sau economia politica.

Ca orice stiinta, economia politica are obiect de cercetare propriu, limbaj specific, metode si instrumente de cercetare proprii. Aparitia sa (secolul al XVIII-lea) este atribuita scolii clasice engleze, ai carei reprezentanti sunt Adam Smith ( autorul lucrarii "Avutia natiunilor, cercetare asupra naturii si cauzelor ei" - 1776) si David Ricardo ("Despre principiile economiei politice si impunerii" - 1817). Meritul acestei scoli a fost acela de a fi trecut de la descrierea faptelor economice la analiza lor si de a fi definit conceptul de proces de productie.

A urmat randul scolii neoclasice de a-si aduce contributia la dezvoltarea stiintei economice, un secol mai tarziu. Principalii sai exponenti, Stanley Jevons ("Teoria economiei politice" - 1871), Carl Menger ("Fundamentele economiei politice" - 1871) si Leon Walras ("Elemente de economie politica pura" - 1874) au fundamentat concepte precum formarea preturilor pe piata cu concurenta libera si calculul utilitatii marginale).

Secolul XX este secolul inaintarii exponentiale in ceea ce priveste cunoasterea stiintifica a vietii economice si dezvoltarea economiei politice ca stiinta. Contributii majore au fost cele ale economistului englez John Maynard Keynes ("Teoria generala a mainii de lucru, dobanzii si a banilor" - 1936), sustinatorul interventiei statului in economie pentru asigurarea echilibrului vietii economice a unui stat, ale reprezentantilor curentului neokeynesist (Paul Samuelson, E Domar, A Hansen), sustinatorii teoriei asigurarii echilibrului dinamic pe baza modelelor economico-matematice, ale neoliberalilor (L. Erhard) si ale reprezentantilor radicalismului (John Galbraith).

Nu trebuie neglijata, in cadrul procesului de cunoastere a vietii economice, teoria economica a lui Karl Marx ("Capitalul"- 1867) care il plaseaza, prin continut,  intre scoala clasica si cea neoclasica.

Contributii la procesul de cunoastere stiintifica a vietii economice si dezvoltarea economiei politice au adus si economistii romani care au activat incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea (D.P. Martian, A.D. Xenopol, M. Kogalniceanu) sau oamenii politici care si-au desfasurat activitatea in perioada interbelica (V. Madgearu, V. Bratianu, st. Zeletin, M. Manoilescu).

Obiectul de studiu al economiei politice este reprezentat de ansamblul activitatilor, relatiilor economice si al legitatilor acestora, urmarindu-se satisfacerea nevoilor crescande ale omenirii, in conditiile unor resurse limitate.

Ca principale trasaturi ale stiintei economice desprindem:

- economia politica este o stiinta sociala, care studiaza procese si fenomene cu caracter dublu, atat obiectiv cat si subiectiv, intrucat activitatile si relatiile studiate se desfasoara intre oameni;

- este o stiinta teoretica intrucat cunoasterea realitatilor economice se face prin abstractizari si nu prin metode experimentale;

- are un caracter national intrucat interesele economice ale indivizilor se structureaza si satisfac la nivelul economiei nationale.

Principalele functii ale economiei politice:

Functia cognitiva - consta in elaborarea de noi categorii, legi, principii si teorii plecand de la realitatile vietii economice;

Functia instructiv-educativa - prevede formarea unui orizont economic cetatenilor unei tari, in scopul orientarii acestora catre activitatile cele mai eficiente, care sa sustina interesele economice ale tarii lor;

Functia normativa - se realizeaza prin fundamentarea strategiilor politice si economice ale agentilor economici si implicit ale tarilor din care acestia fac parte.


Teste de evaluare a cunostintelor


1) Care sunt cacateristicile sistemului de nevoi?

2) Stabiliti care sunt corelatiile intre populatie, trebuinte, resurse si activitatile economice pentru a evidentia faptul ca nevoile oamenilor reprezinta scopul activitatilor economice.

3) Explicatia sensul in care activitatea economica este modul fundamental prin care se manifesta societatea.

4) Explicati in ce consta insemnatatea studierii stiintei economice.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright