Inceputul societatii capitaliste in europa

-Trebuiesc cautate in perioada in care se realizeaza o acumulare prin capital,active comerciala desfasurate mai ales d ktre state si orasele mai mari din europa occidentala incepand mai ales in principal q orasele italiene Venetia si Genova. Aceste orase republici au desfasurat un negot intens in intreg bazinul marii medeteraniene qprinxand zona d sud a europei, nord a africii(magree) si zonele din orientul apropiat egipt.- -termenul d capitalism are dif.acceptounii(utilizari si resurse) fie:-economice,sociale, idiologik.- -este legat obligatoriu d stat,populatie,capitalui este BOEAU MICHELE-autorul,"istoria capitalismului"d la 1500 la 2000. Jean Michell -istoria continentului europ.trib.ec. - -capitlismul a constituit din totdeauna o realitate fundamentala nationala,dar pt capitalismele puternica si dinamice acesta a tins sa depaseask granitele ajungand sa contribuie impreuna q alti factori d modificare configuratiei limii. - -capitalismul k societate repr o structusa sociala economic si cultura transformatoare kre sau ivit p neobservate in europa sec al 15-lea si 16-lea mai intai in zona maditerana urcand apoi spre tarile d jos Belgia,Olanda ktre Aglia sec 18-19lea knd prin revolutia industriala a ajuns astazi sa domine. Europocentrism-europa centrala a lumii. In formele sale clasice capit European a irodiat kte alte zone ale lumii unde e qnosqt chear forme mai evaluate mai complexe SUA si Japonica.

Prima etapa a aqmularii d kpital D la aur si mirodenii pana la kpital krte "aur si mirodenii".- -perioada kpitalista in europa a avut loc o sarie d progrese relative lente in cea ce au privit mijloql d productie;insa aparitia se dezv oraselor sporirea productiei mestesugarite,aqmularea d bogatii,inmultirea schimburilor inclusive prin util tot in larga a bunurilor,au adus ktre sf evolutiei mediu intrucat la o renestere a qnoasterii,a stiintei a artei. Renasterea sec al 14-15 lea se regaseste comertul,mestesugul, oamenii sunt mai luminati, incep q incet sa reduk in actualitate anumite valori din antichitatea clasik Greco-romana, qlturi,mari matematicieni,sunt faqti qnosqti prin intermediul operelor lor, ganditori antice. Eropenii regasesc frumusetea,spiritual uman din grecia antic. Orasele europene incep sa se populeze q opera de arte statui,marile descoperiri antice, statui nudiste. Apare in Italia apoi in Germania ,europa d nord in perioade lui d cantemir, sf sec 17-lea inceputul sec 18-lea. Perioada aceasta sec 14-15 este foarte importanta in europa, definitorii pt europa contemporana pana atunci europa era sa cada sub autoritatea arabilor si a musulmanilor. Spania sprijinita de francezi au incerkt sa staureask sai alunga p arabi din spania ramane o mare putere in europa. Rolui romaniei q sarbii ungure si polone au jukt in sravilirea, prabusirea imp ottoman. Capitalismul kre apare in europa la mijloql,ktre mileniului 2 crestin al erei noastre sa suprapus intr-un mod fericit q spiritual qceritor al europenilor exersat de catre imp ottoman bizantin exersat d cruciade,expeditii ale nobililor in oriental apropiat. - - sa suprapus q spiritual inteprinzator ale europenilor-au fost oameni kre erau dispusi d a face ceva axate p introspectie- gustul pt qnoastere -descoperirea unor tehnici noi ele navogatiei -spiritul evanghelizarii mileniului 2 raspandirea invataturii bisericii crestine 1-misionarul; 2- militarul,ostasul; 3-guvernatorul, administratorul . Cea cei mana p eur p noul drum al renasterii descoperirilor era rationalitatea. -utilizarea tot mai accentuate a banilor in cadrul societetii europene insusirea muncii suplimentare a taranilor sub forma rentei-munk apoi sub forma banilor, e vigoarea comertului d tote felurile, sporirea burgheziei negustoresti au markt afirmarea si constituirea statelor nationale in europa, portugalia, spania,Austria Italia,vor contribui la extinderea schimburilor la scara mondiala, pt acesta cei mai importanti beneficiari au fost statele q acces direct la mare sau oceane. - primele etape de nastere catitalismului European sunt legate de cucerirea si jefuirea Americii respective dupa marea descoperire realizata de Christofer Columb.-dorinta de a evita dificultatile a determinat orintarea unora dintre europeni catre descoperirea unor bogatii,resurse,filozofie este zona indiei.-1492- urmareste fenomenul si explicatile lui Cr.Columb reuseste sa convinga pe Ferdinand sa caute noul drumu catre India.-au descoperit indiile de vest,America despuci da numele sau.

- 1524 - Francisco Mageranu - reuseste sa realizeze inconjurul lumii pe apa in europa. Dupa aceste mari descoperiri se deschide epoca mari goane de aur,bogatii,europa descoperisera eldorado (tara aurului). Hernand Cortes - cuceritorul americi centrale, - luarea in stapanire a teritoririlor americane a permis ca intr-o scurta perioada de timp din SUA sa fie transferate in europa ( sp.port ) circa 18000 de tone argint si apoximativ 2000 de aur."Aurul este cel mai bun lucru din lume si poate chear sa trimita suflete in rai " Columb.Jefuirea bogatiilor din mexic, in mod special a fost insotita si de exterminarea masiva a populatiei de indieni fie prin uciderea acestea, exterminarea in minele de aur, fie datorita bolilor ( aduse de soldati) . Ca urmarea jafului din teritoriul nou, descoperite de regii Spaniei isi achita normele datoriei pe care le aveau,cumpara cantitatile europene de marfuri de la negustori italieni,olandezii sau englezii,in acest fel o parte din aurul American adus in Spania ajunge in Genova,Paris,Amsterdam.-Pe masura ce metalele pretioase devin tot mai abundente preturile produselor cresc -Salariul real al lucrarilor a scazut cu 50% din aceasta cauza suveranii regii, autoritatea centrala sunt nevoiti sa recurga la o serie de masuri arbitrare care sa oblige locuitorii fara ocupatie la prestarea unui munci obligatorii.-Principala cauza a scumpirilor care au urmat au constituit o abundenta de aur si argint.Italia:

"Nicolo Machiaveli" principe- intr-o guveranre bine organizata statul trebuie sa fie bogat si cetatenii saraci.-Scopul scuza mijloacele-a format aceasta idée Nicolo M.-Pt ca statul sa fie bogat,guvernantii trebuie sa ia masuri ca aurul si argintul sa fie impiedicat sa iasa in afara, dar in acelasi timp, statul nu poate faptui acest lucru, pt ca bogatia statului se bazeaza nu pe aur si argint oricat de mult ar fi el ci pe bogatia mestesugarilor si negustorilor sai.Dar bogatii de aur si argint a facut sa se inmulteasca cantitatea de bani care cirula in Europa, si care incepe sa masoare toate lucrurile.In acest mod avem de-a face un flux de metale pretioase din spre SUA, Spania si Portugalia iar de aici catre bancile din Genova, tarile de jos Amsterdam, mai tarziu catre bancile din Anglia.O alta sursa de imbogatire a constituit-o comertul cu sclavii(coastele Africii Occidentale)-Capitalist a venit murder de sange in lume.Daca iesirea metalelor pretioase din stat nu poate fi oprita prin masuri de constrangere metoda care s-a impus era aceea sa se cumpere mai putin din afara si sa se vanda mai mult in alte tari ca aceasta sa se produca trebuiesc facute marfuri de calitate.-Sa creeze o balanta comerciala excedentara"sa exporti mai putin si a importi mai mult".In ascensiune a burghezieieuropene se contureaza mai clar in sec. XVII-lea in 1700 cand provinciile unite(Belgia si Olanda)dezvolta un comert infloritor, o agricultura moderna, intensiva, climatului de toleranta religioasa extrem de favorabila.-Un alt pericol a fost invazia sau expansiunea populatiei evreesti mai intai in Spania apoi a doua franta acceptata de societate, loc prielnic a fost olanda si belgia.olanda incepe sa detina o suprematie economica in sec XVII-lea avand la baza 3 puncte de sprijin(pilonii).

→ una dintre criticile cele mai aspre aduse teoriei hobbesiene este faptul ca aceasta presupune o agresivitate naturala a omului. Totusi, daca ostilitatea dintre indivizi ar fi innascuta T comunitatea civila ar fi imposibila (or, unul dintre scopurile lui Hobbes este de a arata cum se incheaga aceasta). Nu in ultimul rand este de notat ca starea naturala nu este la Hobbes o incercare de a descrie o stare de lucruri reala. Ea este o constructie rationala a ceea ce s-ar intampla daca nu ar exista societatea civila. Este ceea ce in matematica se numeste metoda reducerii la absurd.

→ Hobbes este pretuit pentru frumoasa claritate si pentru stilul limbajului sau. Pe de alta parte, el sustinea ca "adevarul si falsul sunt atribute ale vorbirii, nu ale lucrurilor. Iar acolo unde nu este vorbire, nu este nici adevar si nici fals". Prin aceasta el este unul dintre parintii filosofiei analitice.

John Locke

→ Locke s-a nascut intr-o familie anglicana cu inclinatii spre puritanism, tatal sau, un modest notar, luptand de partea Parlamentului in timpul razboiului civil. A studiat la Christ Church, Oxford, si, la fel ca si Hobbes, avea sa fie dezamagit de ceea ce avea sa invete T avea sa critice sistemul si sa-si prezinte propriile conceptii despre educatie in Thoughts about Education (1693). De asemenea, la fel ca si Hobbes, el avea sa fie sprijinit de oameni cu influenta, precum Lord Shaftesbury, care, de altfel, prin actiunile sale politice l-a enorm atat in plan privat cat si in plan intelectual.

→ reputatia sa de teoretician politic avea se bazeaza pe Doua tratate despre carmuire (1690). Alte lucrari importante sunt: Eseu asupra intelectului uman (1689) si Scrisoare despre toleranta (1693), in care se ocupa de sfera legitima a libertatii de constiinta religioasa.

→ Doua tratate despre carmuire este in mod vadit o respingere a ideilor lui Sir Robert Filmer care, in cartea sa Patriarcha sau Natural Rights of Kings, argumenta asupra faptului ca jurisprudenta liberala a lui Grotius si Pufendorf are la baza premise false. In timp ce ei sustineau ca lumea a fost data, la inceput, tuturor si ca proprietatea si carmuirea au aparut mai tarziu, ca produse ale unui acord, Filmer argumenta, despre Creatie, ca i-a conferit lui Adam proprietatea privata si dreptul de a conduce T autoritatea politica era data, astfel, de Dumnezeu, si nu conferita prin optiunea individuala a unor persoane libere in prealabil.

→ el respinge teoriile lui Filmer si, la fel ca si Hobbes, prezinta o ilustrare a starii naturale. In viziunea sa aceasta este o stare de egalitate si perfecta libertate intre oameni. Totusi, contrar a ceea ce afirmase Hobbes, starea naturala nu era aceea a unui conflict universal, caci exista o lege naturala care determina respectarea drepturilor altuia. Mai mult, el considera ca intr-adevar omul este inclinat sa-si conserve existenta proprie, dar concomitent si pe cea a intregii umanitati. Ceea ce lipseste acestei stari naturale este existenta unui judecator comun, care ar trebui investit cu autoritatea de a aplica legea T in starea naturala fiecare tinde de "a-si judeca propria cauza" si sa-si rezolve dupa interesul propriu diferendele si conflictele care se ivesc intre oameni: "oamenii deci ies din starea naturala si intra intr-o societate politica atunci cand creeaza si inscauneaza Judecatori si Suverani pe pamant, pe care-i investesc cu autoritatea de a le judeca pricinile, de a pedepsi nedreptatile care pot fi facute oricarui membru al societatii".

→ diferenta esentiala dintre Hobbes si Locke este aceea ca starea naturala descrisa de Locke este cu mult mai putin violenta decat cea a lui Hobbes, iar puterile pe care el le atribuie conducatorilor sunt, de asemenea, mai putin absolute.

→ Locke considera ca adevaratul fundament al guvernarii este apararea proprietatii individuale. Acest termen de proprietate este inteles intr-un sens mai larg care cuprinde "viata, libertatea si bunurilor". In starea naturala, aceasta era "foarte periculoasa si nesigura", de vreme ce lipsea orice fel de garantie juridica

1.Compania olandeza a indiilor orientale care renumea impreuna cu toti negustorii care facea comert cu partea de rasarit.-Aceasta companie avea ca scop supravegherea celor 73 de companii comerciale member, avea grija de organizarea flotei formulare,pretentia ca in zonele in care se desfasoara comertul sa nu navigheze nici o corabie de alta natiune.

2.Infiintarea bancii din Amsterdam-avea mai multe functii-presiunea sub forma de depozit,lingouri sau monede cu o valoare mai mare de 300 de florini.-putea acorda imprumuturi negustorilor in orice fel de moneda doreau acestia.-era o banca de plati permitand efectuare platilor dintre comercianti in limitele depozitelor pe care le aveau in banca)-banca devine o banca principala de credit de imprumut de societate companiei,pt guverne pt economitati urbane,orase.

3.Flota-formata din vase grele,erau bine aparate de tunuri-flota olandeza care formata intre 40-60 de vase de lupta cu o armata marcata 12.000 de lucratori-angaja cu precadere marinari straini, englezi, olandezi, portughezi, spanioli.-in acelasi timp flota olandeza adduce in europa zahar, produse textile si mirodenii in cantitati enorme la jum sec XVII olanda controla comertul mondial trans-atlantic.-aducand materii prime din colonii isi dezvolta o industrie proprie care este de mare tehnicitate si rafinament, sau din Africa de sud diamante-dezvolta o industrie a diamantelor-olanda datorita acestui avant economic va ajunge la sec XVII o tara de economii infloritoare si cu o retea bancara puternica si sigura, deasemenea dezvolta o serie de industrii fine:aparate optice, tipareste carti in toate limbile europene