Utilitatea economica

Utilitatea economica

Subsectiunea 1. Legea utilitatii marginale

Subsectiunea 2. Surplusul consumatorului

Subsectiunea 3. Constrangerea bugetara

Subsectiunea 4. Curba venit-consum(Curba lui Engel)

Subsectiunea 5. Efectul de venit si efectul de substitutie

Ce stim despre:Utilitatea economica

1. Notiunea de utilitate cunoaste in economie doua acceptiuni: utilitate in sens general, sau intrinseca si utilitate economica. Utilitatea intrinseca exprima capacitatea unui bun de a satisface o nevoie datorita proprietatilor sale. De exemplu, toti suntem de acord cu afirmatia ca o umbrela ne apara de ploaie. Utilitatea intrinseca a umbrelei, data de caracteristicile sale (este realizata dintr-un material impermeabil, are o anumita forma s.a.) este capacitatea de a ne apara de ploaie. Ea este aceeasi pentru toata lumea: Anca, Andreea, Marius etc. si nu depinde de ceea ce credem noi despre acea umbrela. De aceea spunem ca utilitatea intrinseca are caracter obiectiv: nu depinde de aprecierile subiective ale indivizilor.

Utilitatea economica, spre deosebire de cea intrinseca, are caracter predominant subiectiv. Motivul? Ea exprima capacitatea unui bun economic de a satisface nevoia unui consumator dat, cu gusturi si preferinte specifice. De exemplu, daca umbrela despre care am vorbit are culoarea rosie, iar dumneavoastra nu va place aceasta culoare, nu o veti cumpara, ceea ce inseamna ca pentru dumneavoastra ea nu are utilitate economica, ci are doar utilitate intrinseca. Utilitatea economica este diferita de la un consumator la altul. Mai mult, ea difera pentru fiecare unitate suplimentar consumata dintr-un bun. Daca in exemplul cu umbrela, aveati acasa circa cinci umbrele, chiar daca cea rosie va placea, nu ati fi cumparat-o pentru ca nu aveati nevoie de ea. Aceasta inseamna ca cea de-a sasea umbrela avea pentru dumneavoastra utilitate zero.

NU CONFUNDA!

Utilitatea intrinseca cu Utilitatea economica; utilitatea intrinseca este obiectiva, data de proprietatile bunului, pe cand cea economica este preponderent subiectiva, data de aprecierea consumatorului.

2. Utilitatea totala (UT) exprima satisfactia totala resimtita de un consumator dat prin consumul unei anumite cantitati dintr-un bun economic. Utilitatea marginala (UM) este satisfactia suplimentara resimtita din consumul ultimei unitati dintr-un bun. Putem scrie ca: UM = UT / X, in care X este bunul economic consumat. Pe masura ce se consuma neintrerupt dintr-un bun, utilitatea marginala scade, iar utilitatea totala creste cu o ratie descrescatoare reprezentata de utilitatea marginala. Ca sa inteIegeti de ce, sa luam urmatorul exemplu: veniti de la scoala la pranz si va este ingrozitor de foame, dar nu aveti la dispozitie decat friptura la gratar. Mancati prima bucata de friptura, fara de care simteati ca veti lesina de foame si pe care o apreciati ca vitala, dar inca nu v-ati saturat, o mancati si pe a doua, dar parca ati mai manca; la a treia bucata va saturati, ceea ce inseamna ca ati atins punctul de satietate. Desigur ca va simtiti mai bine dupa trei fripturi; satul, decat dupa prima care abia va domolise foamea, ceea ce inseamna ca utilitatea totala a crescut cu fiecare friptura consumata. Dar ea a crescut din ce in ce mai incet pentru ca nevoia nu mai era la fel de intensa, adica fiecare bucata a avut o utilitate marginala din ce in ce mai mica. Relatia dintre cantitatea consumata dintr-un bun si utilitatea sa marginala poarta numele de legea utilitatii marginale descrescatoare.

3. Un consumator rational este acela care consuma cea mai buna combinatie de bunuri pe care si-o poate permite. Prin cea mai buna combinatie de bunuri intelegem satisfactie maxima pe care o obtine consumatorul, deci trebuie sa respectam conditia: UMx/ Px = UMy/ Py, in care UMx si UMy reprezinta utilitatile marginale, iar Px si Py sunt preturile celor doua bunuri. Relatia exprima dorinta consumatorului de a maximiza satisfactia pentru fiecare unitate monetara cheltuita.

A-si permite pentru un consumator inseamna a se incadra in venitul pe care il are, ceea ce inseamna ca vom scrie: V = xPx+ yPy, in care x si y sunt cantitatile consumate din bunurile X si Y, iar V este venitul consumatorului.

Pentru o mai buna intelegere a alegerii consumatorului rational sa luam si un exemplu. Sa presupunem ca Ileana are un venit saptamanal de 150.000 lei, pe care doreste sa-l cheltuiasca pe cafea si prajituri. Pretul unei cafele este de 5.000 lei, iar cel al unei prajituri de 25.000 lei. Utilitatea totala si utilitatea marginala se prezinta astfel:

Am calculat utilitatea marginala ca un raport intre sporul utilitatii totale si sporul cantitatii consumate. De exemplu, pentru cea de-a doua unitate de cafea utilitatea marginala este: UM = (115 - 60)/(2 - 1) = 55.

Pentru a determina cantitatile consumate de Ileana din cele doua bunuri, vom pune conditiile de maximizare a utilitatii si de incadrare in venitul disponibil de 150.000 lei:

UMx/Px = UMy/ Py

V=xPx+ yPy,

ceea ce inseamna ca:

UM cafea/5.000 = UM prajituri/25.000 si

150.000 = 5.000x + 25.000y, in care x si y reprezinta cantitatea consumata de cafea, respectiv de prajituri. Transformand cele doua ecuatii obtinem:

UM cafea/UM prajituri=1/5 si 30 = x + 5y. Verificand in tabel, observam ca utilitatea marginala a cafelei este de cinci ori mai mica decat cea a prajiturilor pentru cinci cafele si cinci prajituri. Daca x = y = 5, in ecuatia venitului vom avea: 30 = 5 + 25, ceea ce inseamna ca Ileana va consuma saptamanal cinci cafele si cinci prajituri.

O rezolvare intuitiva a acestei probleme se poate realiza determinand raportul dintre UM si pret pentru cele doua bunuri sub forma urmatorului tabel:

Prima cafea aduce o satisfactie de 12 la o unitate monetara cheltuita, pe cand prima prajitura aduce 16, ceea ce inseamna ca va fi preferata prajitura. De asemenea a doua si a treia prajitura aduc satisfactia de 14, respectiv 12 la un leu cheltuit, mai mult decat prima cafea (12). A patra prajitura aduce insa o satisfactie de 10, mai mica decat satisfactia succesiva a primelor trei cafele. Ileana s-ar putea opri la 3 cafele si 4 prajituri, caz in care ar cheltui 15.000 + 100.000 = 115.000 lei. Dar cum ea doreste sa cheltuiasca 150.000 lei va consuma cinci unitati din fiecare bun, cantitati la care raportul utilitatilor marginale se egalizeaza cu raportul preturilor.

Intrebari frecvente pe aceasta tema

1. Poate fi utilitatea marginala negativa?

Da, atunci cand bunul consumat ne provoaca o insatisfactie. De exemplu, va doare capul si luati o aspirina, dar durerea nu va trece complet. Din acest motiv mai luati o aspirina si aveti surpriza neplacuta ca incepe sa va doara stomacul. Aceasta inseamna ca cea de-a doua aspirina a avut utilitate marginala negativa. Desigur, atunci cand utilitatea marginala este negativa, utilitatea totala scade. Exista si bunuri cu utilitate totala negativa: de exemplu, poluarea.

2. Cum difera utilitatea in functie de imprejurari?

Sa revenim la exemplul cu umbrela. Spuneam ca daca aveti acasa cinci umbrele nu o mai cumparati pe a sasea, deoarece nu aveti nevoie de ea. In schimb, daca trebuie sa ajungeti urgent la o intalnire, dar ploua torential si v-ati uitat umbrela acasa, veti cumpara cea de-a sasea umbrela si, mai mult decat atat, aceasta va avea o utilitate foarte mare.

3. Bunurile economice al caror consum este interzis, cum ar fi drogurile, au utilitate economica?

Desigur. Consumatorii de droguri cumpara aceste bunuri pentru ca apreciaza satisfactia pe care o resimt de pe urma consumului lor.

4. Consumatorul este subordonat principiului rationalitatii economice?

DA. La fel ca orice agent economic, consumatorul incearca sa maximizeze raportul dintre venituri si cheltuieli, indiferent de forma pe care o imbraca acestea. Astfel, daca primiti cadou de ziua dumneavoastra de la parinti un milion de lei, veti incerca sa consumati cat mai mult cu putinta cu acesti bani, ceea ce inseamna ca ganditi rational.

Ce stim despre: Cererea reprezinta cantitatea dintr-un anumit bun pe care consumatorii doresc si pot sa o cumpere in functie de pretul acelui bun pe o perioada de timp determinata.

NU CONFUNDA!

Cererea cu Cantitatea ceruta; cererea este o relatie intre cantitatea ceruta dintr-un bun si pretul acelui bun; grafic ea se prezinta sub urmatoarea forma:

P           

A

Q' Q

Cantitatea ceruta este Q' pe acest grafic

Legea cererii exprima relatia inversa intre pret si cantitatea ceruta: cand pretul creste, cantitatea ceruta scade si invers.

Cererea se modifica in timp; factorii economici cei mai importanti care modifica cererea sunt:

a. pretul;

b. venitul agentilor economici.

Elasticitatea cererii reprezinta modificarea cererii in functie de factorii ce o determina. Coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret (Ec/p) se determina conform relatiei:

Ec/p = (-ΔQ/Q₀) / (ΔP/P₀)

- daca Ec/p> 1 cererea de bunuri este elastica;

- daca Ec/p= 1 cererea de bunuri este cu elasticitate unitara;

- daca Ec/p < 1 cererea de bunuri este inelastica;

- daca Ec/p = 0 cererea este perfect inelastica;

- daca Ec/p = +∞ cererea este perfect elastica.

Coeficientul de elasticitate in functie de venit (Ec/v):

Ec/v = (ΔQ/Q₀) / (ΔV/V₀)

Bunurile economice se grupeaza in functie de relatia dintre cerere si venit astfel:

a. bunuri normale: cele pentru care venitul si cererea evolueaza in aceeasi directie (Ec/v > 0); de exemplu: autoturismele, imbracamintea, distractiile s.a.;

b. bunuri inferioare: cele pentru care cererea si venitul evolueaza in sensuri diferite (Ec/v < 0); de exemplu:, painea, fasolea, cartofii s.a.

AUTOEVALUARE

UNITATEA III

I.        TESTE GRILA

Cand utilitatea marginala este pozitiva, utilitatea totala:

a)      Creste; b) scade; c) nu se modifica.

Autoturismul si combustibilul cu care acesta functioneaza reprezinta un exemplu de bunuri

a)      Coplementare; b) substituibile; c) cu care aduc satisfactie maxima cumparatorului

In cazul in care decideti sa va cumparati o pereche de pantofi sau o pereche de sandale, cele doua bunuri sunt :

a)      Sustituibile; b) coplementare; c) fara utilitate economica.

II.      RASPUNDETI CU ADEVARAT (A) SAU FALS (F):

Utilitatea economica nu depinde de perioada in care este consumat un anumit bun.

Utilitatea economica depinde de cantitatea dintr-un bun consumata.

Utilitatea totala este descrescatoare

Utilitatea totala este suma utilitatilor marginale

Bugetele de familie se determina prin insumarea bugetelor individuale.

III.     PROBLEME:

Ioana consuma succesiv patru mandarine, a caror utilitate marginala se prezinta astfel:

Se cer:

a)      Sa se completeze tabelul;

b)      Sa se explice ce relatie exista intre utilitatea totala si utilitatea marginala.

Ovidiu obtine saptamanal de la parinti 100.000 de lei bani de buzunar. De tre ori pe satamana distribuie pizza, activitatea in urma careia incaseaza 300.000 de lei, In zilele in care merge la scoala, isi cumpara pateuri in valoare de 10.000 de lei si suc in valoare de 20.000 lei. Intocmiti bugetul individual al lui Ovidiu si aratati ce tip de buget este.

Raspunsuri:

I.          1a, 2a, 3a;  II. 1A, 2A, 3F, 4A, 5F;

III. 1 UT: 100, 170, 210, 210. Se observa ca UT creste atata timp cat utilitatea marginala este pozitiva, Cand utilitatea marginala este 0, cea totala este maxima si constanta.

2. Venituri 400.000 lei, cheltuieli: 150.000 lei. Bugetul este excedentar ( exccedentul este de 250.000 lei).