Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Finante


Qdidactic » bani & cariera » finante
Buget si trezorerie - test grila



Buget si trezorerie - test grila


Buget si trezorerie


MULTIPLE CHOICE (1)


Se considera urmatoarele date privind veniturile bugetelor publice:

Indicatorul

Suma (miliarde RON)

Venituri ale bugetului de stat




Venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat, din care:


- venituri din transferuri de la fondul asigurarilor pentru somaj


Venituri ale fondului asigurarilor sociale de sanatate, din care:


- venituri din transferuri de la fondul asigurarilor pentru somaj


- venituri din transferuri de la bugetul de stat


- venituri din transferuri de la bugetul asigurarilor sociale de stat


Venituri ale fondului asigurarilor pentru somaj


Venituri ale institutiilor publice autonome


Venituri ale bugetelor locale, din care:


- venituri din transferuri de la bugetul de stat


- venituri din transferuri de la fondul asigurarilor pentru somaj


- venituri din transferuri de la alte bugete locale


Veniturile publice totale general consolidate sunt:

a.

57,40 miliarde RON;

b.

56,29 miliarde RON;

c.

49,50 miliarde RON;

d.

48,51 miliarde RON.


ANS:   B


2. Se dau urmatoarele date privind transferurile efectuate din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru anul N:

Indicatorul

Program anul N (miliarde lei)

Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de stat


Indemnizatia de somaj


Alte ajutoare, alocatii si indemnizatii


Plati compensatorii


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetele locale pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca


Contributii si cotizatii la organisme internationale


Plati pentru stimularea crearii de noi locuri de munca


Sa se calculeze valoarea transferurilor neconsolidabile.

a.

10800 miliarde lei;

b.

9900 miliarde lei;

c.

3100 miliarde lei;

d.

10790 miliarde lei.

ANS:   A


3. Se dau urmatoarele date privind bugetul general consolidat al Romaniei pentru anul N (mii miliarde ROL):

Indicatorul

Executie anul N

Venituri ale bugetului de stat


Venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Venituri ale fondului asigurarilor sociale de sanatate


Venituri ale fondului asigurarilor pentru somaj


Venituri ale altor bugete


Venituri ale bugetelor locale


Total venituri din transferuri consolidabile


Cheltuieli ale bugetului de stat


Cheltuieli ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuieli ale fondului asigurarilor sociale de sanatate


Cheltuieli ale fondului asigurarilor pentru somaj


Cheltuieli ale altor bugete


Cheltuieli ale bugetelor locale


Credite externe acordate ministerelor


Cheltuieli reprezentand rate de capital si diferente de curs aferente datoriei pulice (ajustari)


Total cheltuieli cu transferuri consolidabile


PIB


Determinati ponderea soldului bugetului general consolidat in PIB!

a.


b.


c.


d.



ANS:   B

4. Se dau urmatoarele date privind bugetul general consolidat al Romaniei pentru anul N (mii miliarde ROL):

Indicatorul

Executie anul N

Venituri ale bugetului de stat


Venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Venituri ale fondului asigurarilor sociale de sanatate


Venituri ale fondului asigurarilor pentru somaj


Venituri ale altor bugete


Venituri ale bugetelor locale


Total venituri din transferuri consolidabile


Cheltuieli ale bugetului de stat


Cheltuieli ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuieli ale fondului asigurarilor sociale de sanatate


Cheltuieli ale fondului asigurarilor pentru somaj


Cheltuieli ale altor bugete


Cheltuieli ale bugetelor locale


Credite externe acordate ministerelor


Cheltuieli reprezentand rate de capital si diferente de curs aferente datoriei pulice (ajustari)


Total cheltuieli cu transferuri consolidabile


PIB


Determinati ponderea soldului bugetului general consolidat in PIB!

a.


b.


c.


d.



ANS:   C


5. Se cunosc urmatoarele date:

Indicatori

Valori anul N (mld.u.m.)

Veniturile bugetului de stat


Cheltuielile bugetului de stat


Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuielile ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Veniturile bugetelor locale


Cheltuieli ale bugetelor locale


PIB


Sa se determine soldul fiecarui buget!

a.

SBS=80 mld.u.m.; SBASS=50 mld.u.m.; SBL=-60 mld.u.m.;

b.

SBS=50 mld.u.m.; SBASS=80 mld.u.m.; SBL=-60 mld.u.m.;

c.

SBS=-80 mld.u.m.; SBASS=-50 mld.u.m.; SBL=60 mld.u.m.;

d.

SBS=880 mld.u.m.; SBASS=450 mld.u.m.; SBL=540 mld.u.m..


ANS:   C


6. Se cunosc urmatoarele date:

Indicatori

Valori anul N (mld.u.m.)

Veniturile bugetului de stat


Cheltuielile bugetului de stat


Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuielile ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Veniturile bugetelor locale


Cheltuieli ale bugetelor locale


PIB


Sa se determine ponderea soldului fiecarui buget in buget respectiv!

a.

%SBS in BS = 9,1%.; % SBASS in BASS = 11,1%.;

%SBL in BL=11,1%;

b.

%SBS in BS =16,7%; % SBASS in BASS = 20%;

%SBL in BL= 20%;

c.

. %SBS in BS =20%; % SBASS in BASS =25%;

%SBL in BL= 25% ;

d.

. %SBS in BS = 16,7%; % SBASS in BASS =20%;

%SBL in BL=25%.

ANS:   B

7. Se cunosc urmatoarele date:

Indicatori

Valori anul N (mld.u.m.)

Veniturile bugetului de stat


Cheltuielile bugetului de stat


Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuielile ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Veniturile bugetelor locale


Cheltuieli ale bugetelor locale


PIB


Sa se determine ponderea soldului bugetului public national in bugetul respectiv!


a.


b.


c.


d.




ANS:   B


8. Se cunosc urmatoarele date:

Indicatori

Valori anul N (mld.u.m.)

Veniturile bugetului de stat


Cheltuielile bugetului de stat


Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuielile ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Veniturile bugetelor locale


Cheltuieli ale bugetelor locale


PIB


Sa se determine ponderea soldului bugetului public national in PIB!


a.


b.


c.


d.




ANS:   C










9. Se cunosc urmatoarele date cu privire la executia bugetara pentru anii N si N+1 in cazul Romaniei:

Indicatori

U.M.

N

N+1

Veniturile bugetului de stat

mld. lei



Veniturile bugetelor locale

mld. lei



Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat

mld. lei



Deflator PIB (1999=100)




Sa se determine modificarea reala absoluta si relativa a veniturilor bugetului public national luand in calcul deflatorul PIB;

a.

35333,3 mld. lei si 25%;

b.

18026,9 mld. lei si 11,9%;

c.

33333,3 mld. lei si 20%;

d.

33333,3 mld. lei si 11,9%.



ANS:   C


10. Se cunosc urmatoarele date cu privire la executia bugetara pentru anii N si N+1 in cazul Romaniei:

Indicatori

U.M.

N

N+1

Veniturile bugetului de stat

mld. lei



Veniturile bugetelor locale

mld. lei



Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat

mld. lei



Deflator PIB (1999=100)




Sa se determine modificarea absoluta si relativa a veniturilor bugetului public national;

a.

100000 mld. lei si 50%;

b.

1000000 mld. lei si 40%;

c.

150000 mld. lei si 20%;

d.

10000 mld. lei si 50%.



ANS:   A















11.

Se dau urmatoarele date privind transferurile efectuate din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru anul N:

Indicatorul

Program anul N (miliarde lei)

Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de stat


Indemnizatia de somaj


Alte ajutoare, alocatii si indemnizatii


Plati compensatorii


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetele locale pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca


Contributii si cotizatii la organisme internationale


Plati pentru stimularea crearii de noi locuri de munca


Sa se calculeze valoarea transferurilor neconsolidabile.


a.

10800 miliarde lei;

b.

9700 miliarde lei;

c.

11880 miliarde lei;

d.

5790 miliarde lei.



ANS:   C


12. Se dau urmatoarele date privind transferurile efectuate din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru anul N:

Indicatorul

Program anul N (miliarde lei)

Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de stat


Indemnizatia de somaj


Alte ajutoare, alocatii si indemnizatii


Plati compensatorii


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetele locale pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca


Contributii si cotizatii la organisme internationale


Plati pentru stimularea crearii de noi locuri de munca


Sa se calculeze valoarea transferurilor neconsolidabile.

a.

10800 miliarde lei;

b.

14040 miliarde lei;

c.

11880 miliarde lei;

d.

3790 miliarde lei.



ANS:   B

13. Se dau urmatoarele date privind transferurile efectuate din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru anul N:

Indicatorul

Program anul N (miliarde lei)

Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de stat


Indemnizatia de somaj


Alte ajutoare, alocatii si indemnizatii


Plati compensatorii


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetele locale pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca


Contributii si cotizatii la organisme internationale


Plati pentru stimularea crearii de noi locuri de munca


Sa se calculeze valoarea transferurilor neconsolidabile.


a.

10800 miliarde lei;

b.

12960 miliarde lei;

c.

9880 miliarde lei;

d.

3790 miliarde lei.



ANS:   B


14. Se dau urmatoarele date privind transferurile efectuate din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru anul N:

Indicatorul

Program anul N (miliarde lei)

Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de stat


Indemnizatia de somaj


Alte ajutoare, alocatii si indemnizatii


Plati compensatorii


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetele locale pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca


Contributii si cotizatii la organisme internationale


Plati pentru stimularea crearii de noi locuri de munca


Sa se calculeze valoarea transferurilor consolidabile.


a.

10800 miliarde lei;

b.

9900 miliarde lei;

c.

3100 miliarde lei;

d.

10790 miliarde lei.



ANS:   C


15. Se dau urmatoarele date privind transferurile efectuate din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru anul N:

Indicatorul

Program anul N (miliarde lei)

Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de stat


Indemnizatia de somaj


Alte ajutoare, alocatii si indemnizatii


Plati compensatorii


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetele locale pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca


Contributii si cotizatii la organisme internationale


Plati pentru stimularea crearii de noi locuri de munca


Sa se calculeze valoarea transferurilor consolidabile.


a.

3410 miliarde lei;

b.

9700 miliarde lei;

c.

11880 miliarde lei;

d.

5790 miliarde lei.



ANS:   A


16. Se dau urmatoarele date privind transferurile efectuate din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru anul N:

Indicatorul

Program anul N (miliarde lei)

Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de stat


Indemnizatia de somaj


Alte ajutoare, alocatii si indemnizatii


Plati compensatorii


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetele locale pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca


Contributii si cotizatii la organisme internationale


Plati pentru stimularea crearii de noi locuri de munca


Sa se calculeze valoarea transferurilor consolidabile.

a.

4030 miliarde lei;

b.

14040 miliarde lei;

c.

11880 miliarde lei;

d.

3790 miliarde lei.



ANS:   A

17. Se dau urmatoarele date privind transferurile efectuate din bugetul asigurarilor pentru somaj pentru anul N:

Indicatorul

Program anul N (miliarde lei)

Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de stat


Indemnizatia de somaj


Alte ajutoare, alocatii si indemnizatii


Plati compensatorii


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate


Transferuri din bugetul asigurarilor pentru somaj catre bugetele locale pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca


Contributii si cotizatii la organisme internationale


Plati pentru stimularea crearii de noi locuri de munca


Sa se calculeze valoarea transferurilor consolidabile.


a.

10800 miliarde lei;

b.

12960 miliarde lei;

c.

3720 miliarde lei;

d.

3790 miliarde lei.



ANS:   C


18.

Se dau urmatoarele date privind bugetul general consolidat al Romaniei pentru anul N (mii miliarde ROL):

Indicatorul

Executie anul N

Venituri ale bugetului de stat


Venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Venituri ale fondului asigurarilor sociale de sanatate


Venituri ale fondului asigurarilor pentru somaj


Venituri ale altor bugete


Venituri ale bugetelor locale


Total venituri din transferuri consolidabile


Cheltuieli ale bugetului de stat


Cheltuieli ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuieli ale fondului asigurarilor sociale de sanatate


Cheltuieli ale fondului asigurarilor pentru somaj


Cheltuieli ale altor bugete


Cheltuieli ale bugetelor locale


Credite externe acordate ministerelor


Cheltuieli reprezentand rate de capital si diferente de curs aferente datoriei pulice (ajustari)


Total cheltuieli cu transferuri consolidabile



PIB




Determinati ponderea soldului bugetului general consolidat in PIB!


a.


b.


c.


d.




ANS:   A


19.

Se dau urmatoarele date privind bugetul general consolidat al Romaniei pentru anul N (mii miliarde ROL):

Indicatorul

Executie anul N

Venituri ale bugetului de stat


Venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Venituri ale fondului asigurarilor sociale de sanatate


Venituri ale fondului asigurarilor pentru somaj


Venituri ale altor bugete


Venituri ale bugetelor locale


Total venituri din transferuri consolidabile


Cheltuieli ale bugetului de stat


Cheltuieli ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuieli ale fondului asigurarilor sociale de sanatate


Cheltuieli ale fondului asigurarilor pentru somaj


Cheltuieli ale altor bugete


Cheltuieli ale bugetelor locale


Credite externe acordate ministerelor


Cheltuieli reprezentand rate de capital si diferente de curs aferente datoriei pulice (ajustari)


Total cheltuieli cu transferuri consolidabile


PIB


Determinati ponderea soldului bugetului general consolidat in PIB!


a.


b.


c.


d.




ANS:   B








20.

Se dau urmatoarele date privind bugetul general consolidat al Romaniei pentru anul N (mii miliarde ROL):

Indicatorul

Executie anul N

Venituri ale bugetului de stat


Venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Venituri ale fondului asigurarilor sociale de sanatate


Venituri ale fondului asigurarilor pentru somaj


Venituri ale altor bugete


Venituri ale bugetelor locale


Total venituri din transferuri consolidabile


Cheltuieli ale bugetului de stat


Cheltuieli ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuieli ale fondului asigurarilor sociale de sanatate


Cheltuieli ale fondului asigurarilor pentru somaj


Cheltuieli ale altor bugete


Cheltuieli ale bugetelor locale


Credite externe acordate ministerelor


Cheltuieli reprezentand rate de capital si diferente de curs aferente datoriei pulice (ajustari)


Total cheltuieli cu transferuri consolidabile


PIB


Determinati ponderea soldului bugetului general consolidat in PIB!


a.


b.


c.


d.




ANS:   C


21.

Se dau urmatoarele date privind bugetul general consolidat al Romaniei pentru anul N (mii miliarde ROL):

Indicatorul

Executie anul N

Venituri ale bugetului de stat


Venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Venituri ale fondului asigurarilor sociale de sanatate


Venituri ale fondului asigurarilor pentru somaj


Venituri ale altor bugete


Venituri ale bugetelor locale


Total venituri din transferuri consolidabile


Cheltuieli ale bugetului de stat


Cheltuieli ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuieli ale fondului asigurarilor sociale de sanatate


Cheltuieli ale fondului asigurarilor pentru somaj


Cheltuieli ale altor bugete


Cheltuieli ale bugetelor locale


Credite externe acordate ministerelor


Cheltuieli reprezentand rate de capital si diferente de curs aferente datoriei pulice (ajustari)


Total cheltuieli cu transferuri consolidabile


PIB


Determinati ponderea soldului bugetului general consolidat in PIB!


a.


b.


c.


d.




ANS:   A


22.

Se cunosc urmatoarele date:

Indicatori

Valori anul N (mld.u.m.)

Veniturile bugetului de stat


Cheltuielile bugetului de stat


Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuielile ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Veniturile bugetelor locale


Cheltuieli ale bugetelor locale


PIB


Sa se determine soldul fiecarui buget!


a.

SBS=-55 mld.u.m.; SBASS=-77 mld.u.m.; SBL=22 mld.u.m.;

b.

SBS=55 mld.u.m.; SBASS=77 mld.u.m.; SBL=-22 mld.u.m.;

c.

SBS=-80 mld.u.m.; SBASS=-50 mld.u.m.; SBL=60 mld.u.m.;

d.

SBS=880 mld.u.m.; SBASS=450 mld.u.m.; SBL=540 mld.u.m..



ANS:   A


23.

Se cunosc urmatoarele date:

Indicatori

Valori anul N (mld.u.m.)

Veniturile bugetului de stat


Cheltuielile bugetului de stat


Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuielile ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Veniturile bugetelor locale


Cheltuieli ale bugetelor locale


PIB




Sa se determine soldul fiecarui buget!


a.

SBS=-60 mld.u.m.; SBASS=-84 mld.u.m.; SBL=24 mld.u.m.;

b.

SBS=60 mld.u.m.; SBASS=84 mld.u.m.; SBL=-24 mld.u.m.;

c.

SBS=-80 mld.u.m.; SBASS=-50 mld.u.m.; SBL=60 mld.u.m.;

d.

SBS=880 mld.u.m.; SBASS=450 mld.u.m.; SBL=540 mld.u.m..



ANS:   A


24.

Se cunosc urmatoarele date:

Indicatori

Valori anul N (mld.u.m.)

Veniturile bugetului de stat


Cheltuielile bugetului de stat


Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuielile ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Veniturile bugetelor locale


Cheltuieli ale bugetelor locale


PIB


Sa se determine soldul fiecarui buget!


a.

SBS=88 mld.u.m.; SBASS=55 mld.u.m.; SBL=-66 mld.u.m.;

b.

SBS=-88 mld.u.m.; SBASS=-55mld.u.m.; SBL=66 mld.u.m.;

c.

SBS=-80 mld.u.m.; SBASS=-50 mld.u.m.; SBL=60 mld.u.m.;

d.

SBS=880 mld.u.m.; SBASS=450 mld.u.m.; SBL=540 mld.u.m..



ANS:   B


25.

Se cunosc urmatoarele date:

Indicatori

Valori anul N (mld.u.m.)

Veniturile bugetului de stat


Cheltuielile bugetului de stat


Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuielile ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Veniturile bugetelor locale


Cheltuieli ale bugetelor locale


PIB


Sa se determine soldul fiecarui buget!

a.

SBS=80 mld.u.m.; SBASS=50 mld.u.m.; SBL=-60 mld.u.m.;

b.

SBS=50 mld.u.m.; SBASS=80 mld.u.m.; SBL=-60 mld.u.m.;

c.

SBS=-80 mld.u.m.; SBASS=-50 mld.u.m.; SBL=72 mld.u.m.;

d.

SBS=-96 mld.u.m.; SBASS=-60mld.u.m.; SBL=72 mld.u.m..


ANS:   D

26.

125. Se cunosc urmatoarele date:

Indicatori

Valori anul N (mld.u.m.)

Veniturile bugetului de stat


Cheltuielile bugetului de stat


Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuielile ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Veniturile bugetelor locale


Cheltuieli ale bugetelor locale


PIB


Sa se determine ponderea soldului fiecarui buget in buget respectiv!


a.

%SBS in BS =16,7%; % SBASS in BASS = 20%;

%SBL in BL= 20%;

b.

%SBS in BS = 9,1%.; % SBASS in BASS = 11,1%.;

%SBL in BL=11,1%;

c.

%SBS in BS =20%; % SBASS in BASS =25%;

%SBL in BL= 25% ;

d.

%SBS in BS = 16,7%; % SBASS in BASS =20%;

%SBL in BL=25%.



ANS:   A


27.

Se cunosc urmatoarele date:

Indicatori

Valori anul N (mld.u.m.)

Veniturile bugetului de stat


Cheltuielile bugetului de stat


Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat


Cheltuielile ale bugetului asigurarilor sociale de stat


Veniturile bugetelor locale


Cheltuieli ale bugetelor locale


PIB


Sa se determine ponderea soldului fiecarui buget in buget respectiv!

a.

%SBS in BS = 9,1%.; % SBASS in BASS = 11,1%.;

%SBL in BL=11,1%;

b.

%SBS in BS =20%; % SBASS in BASS =25%;

%SBL in BL= 25% ;

c.

%SBS in BS =16,7%; % SBASS in BASS = 20%;

%SBL in BL= 20%;

d.

%SBS in BS = 16,7%; % SBASS in BASS =20%;

%SBL in BL=25%.


ANS:   C

Buget si trezorerie

Lector univ. dr. Mladen Luise


MULTIPLE CHOICE (2)


Din punct de vedere al continutului, bugetul public nu poate fi analizat ca:

a.

document;

b.

lege;

c.

sistem de fluxuri financiare;

d.

instrument de politica monetara;

e.

instrument de politica financiara.



ANS:   D


2. Executia bugetului de stat reprezinta:

a.

activitatea de examinare a proiectului bugetului de stat;

b.

activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget;

c.

exclusiv calcularea si plata impozitelor de catre contribuabili;

d.

dezbaterea in Parlament a bugetului de stat.



ANS:   B


3. Incasarea veniturilor bugetare se poate realiza prin mai multe procedee. Care dintre acestea nu este corect?

a.

calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor;

b.

calcularea, retinerea si varsarea la bugetul de stat a impozitului datorat de catre o terta persoana;

c.

impunerea si debitarea de catre organele fiscale;

d.

calcularea si plata directa a impozitelor ce nu au fost stabilite prin lege;

e.

utilizarea timbrelor fiscale.



ANS:   D


4. Printre etapele executiei veniturilor bugetare nu se regaseste:

a.

asezarea veniturilor bugetare;

b.

lichidarea veniturilor bugetare;

c.

angajarea veniturilor bugetare;

d.

emiterea titlului de percepere;

e.

perceperea veniturilor bugetare.


ANS:   C

5. Ce se intelege prin buget general consolidat?

a.

resursele si cheltuielile bugetului de stat;

b.

resursele si cheltuielile bugetelor componente ale sistemului bugetar, cumulate la nivel national, din care se elimina transferurile dintre bugete;

c.

resursele si cheltuielile bugetului public national, din care se elimina transferurile dintre bugete;

d.

resursele si cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale, cumulate la nivel national;

e.

nici una dintre variantele mentionate.



ANS:   B


6. Atributiile de coordonare si finalizare a elaborarii proiectului bugetului de stat nu revin:

a.

Parlamentului;

b.

Guvernului;

c.

Ministerului Economiei si Finantelor;

d.

Bancii Centrale.



ANS:   D


7. Care dintre etapele enumerate mai jos nu apartine executiei cheltuielilor publice?

a.

angajarea;

b.

ordonantarea;

c.

negocierea;

d.

plata;

e.

lichidarea.



ANS:   C


8. Aprobarea bugetului de stat se face astfel:

a.

de catre consiliile judetene;

b.

de catre Ministerul Economiei si Finantelor;

c.

prin lege;

d.

de catre Guvern;

e.

prin organele institutiilor financiare.



ANS:   C





9. Din bugetele locale sunt finantate, de regula, cheltuielile pentru:

a.

cercetare;

b.

scopuri militare;

c.

desfasurarea activitatii administratiei publice locale;

d.

datoria publica externa;

e.

nici una dintre cele de mai sus.



ANS:   C


10. Prin bugete locale intelegem:

a.

bugetele proprii ale oraselor cu mai putin de 150000 locuitori;

b.

documentele prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielilor unitatilor administrativ-teritoriale;

c.

bugetele unitatilor private la nivel local, care au personalitate juridica;



ANS:   B


11. Care din urmatoarele metode nu apartine metodelor moderne de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare?

a.

metoda majorarii (diminuarii);

b.

metoda de planificare, programare, bugetizare;

c.

metoda managementului prin obiective;

d.

metoda bazei bugetare zero;

e.

metoda rationalizarii optiunilor bugetare.



ANS:   A


12. Care din urmatoarele metode nu face parte din metodele clasice de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetare?

a.

metoda automata;

b.

metoda majorarii (diminuarii);

c.

metoda evaluarii indirecte;

d.

metoda evaluarii directe.


ANS:   C









13. Ce se intelege prin credit bugetar, conform Legii finantelor publice (L.nr.500/2002)?

a.

plata unei sume efectuata de un agent economic sau de o institutie publica in vederea stingerii unei obligatii legale;

b.

suma aprobata prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar;

c.

partea din unele venituri ale bugetului de stat ce se aloca unitatilor administrativ-teritoriale in vederea echilibrarii bugetelor proprii ale acestora;

d.

nici una dintre variantele de mai sus.



ANS:   B


14. In ce se concretizeaza aplicarea principiului universalitatii bugetare?

a.

asigurarea efectuarii cheltuielilor unui stat din veniturile sale curente;

b.

inscrierea veniturilor si cheltuielilor in buget in totalitate, in sume brute;

c.

depersonalizarea veniturilor bugetare;

d.

inscrierea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-un singur document.



ANS:   B


15. In ce se concretizeaza aplicarea principiului unitatii bugetare?

a.

inscrierea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-un singur document;

b.

depersonalizarea veniturilor bugetare;

c.

veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume;

d.

toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala.



ANS:   A


16. Principiul anualitatii bugetului de stat nu se refera la:

a.

la perioada in care au loc intocmirea si aprobarea bugetului de stat;

b.

la perioada in care are loc executia veniturilor si a cheltuielilor bugetului de stat;

c.

la clasificarea si repartizarea indicatorilor financiari in functie de perioada analizata.


ANS:   C


17. Care dintre urmatoarele trasaturi nu caracterizeaza principiul neafectarii veniturilor bugetare?

a.

ansamblul resurselor este afectat pentru acoperirea ansamblului cheltuielilor;

b.

depersonalizarea veniturilor bugetare;

c.

repartizarea resurselor financiare pe destinatiile cheltuielilor nu implica egalitatea dintre un anumit venit si o anumita cheltuiala;

d.

un anumit venit este folosit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli.


ANS:   D


18. Care dintre urmatoarele bugete nu este cuprins in bugetul public national?

a.

bugetul de stat;

b.

bugetele locale;

c.

bugetele fondurilor speciale;

d.

bugetul asigurarilor sociale de stat.



ANS:   C


19. Echilibrul bugetar reprezinta:

a.

egalitatea dintre veniturile si cheltuielile bugetare;

b.

acoperirea integrala a deficitului bugetului de stat din resurse interne;

c.

echilibrarea cu deficitele inregistrate pe perioada unei guvernari;

d.

nici una dintre variantele de mai sus.



ANS:   A


20. Starea de echilibru la nivelul bugetului general consolidat reprezinta:

a.

veniturile publice totale neconsolidate cheltuielile publice totale neconsolidate;

b.

veniturile publice totale cheltuielile publice totale;

c.

veniturile publice totale consolidate cheltuielile publice totale consolidate;

d.

veniturile publice totale < cheltuielile publice totale.



ANS:   C


21. Din punct de vedere organizational, trezoreria statului indeplineste cinci functii principale. Care sunt acestea?

1. gestionar al veniturilor si cheltuielilor publice;

2. emitent si intermediar pe piata financiara;

3. autoritate publica in domeniul financiar;

4. imprumutator de ultim rang;

5. gestionar al instrumentelor de interventie financiara publica;

6. coresponsabil al echilibrului financiar macroeconomic.


a.


c.


b.


d.




ANS:   B





22. In structura resurselor proprii ale bugetului Uniunii Europene nu sunt cuprinse:

a.

taxele vamale si contributiile agricole rezultate din comertul cu terte tari;

b.

contributia pe zahar si izoglucoza;

c.

aplicarea unei cote uniforme la o baza a TVA, conform reglementarilor comunitare;

d.

impozitele pe venit percepute persoanelor fizice si juridice;

e.

resursa de echilibru ce rezulta din aplicarea la VNB-ul fiecarui stat membru a unei "cote de apel".



ANS:   D


23. Fondurile speciale elaborate anual constituie o exceptie de la principiul:

a.

unitatii bugetare;

b.

echilibrului bugetar;

c.

specializarii bugetare;

d.

publicitatii;

e.

unitatii monetare.



ANS:   A


24. Avantajul respectarii principiului universalitatii consta in:

a.

usurarea evidentierii veniturilor si cheltuielilor, fiind posibila compensarea intre cheltuieli si venituri proprii;

b.

posibilitatea corectarii corelatiilor dintre anumite venituri si cheltuieli cu destinatie speciala;

c.

cunoasterea cat mai exacta a volumului total al veniturilor si cheltuielilor publice;

d.

posibilitatea compararii volumului total al veniturilor si cheltuielilor publice din diverse state.



ANS:   C


25. Nu reprezinta o derogare de la principiul unitatii bugetare:

a.

bugetele anexa;

b.

bugetele extraordinare;

c.

bugetele locale;

d.

bugetele autonome;

e.

conturile speciale de trezorerie.



ANS:   C




26. Derogarile de la principiul unitatii bugetare sunt:

1. bugetele anexa;

2. donatiile si sponsorizarile;

3. conturile speciale de trezorerie;

4. fondurile de sprijin.


a.


c.


b.


d.




ANS:   A


27. Caracterul de buget consolidat decurge din:

a.

insasi natura statului, care in mod traditional isi asuma sarcina finantarii serviciilor publice;

b.

importanta bugetului ca instrument cu putere de lege, prin care se reflecta politica promovata de guvern;

c.

modalitatile de exercitare a functiilor finantelor publice;

d.

tehnica intocmirii lui, in conformitate cu care se elimina transferurile dintre diferitele categorii de bugete componente.



ANS:   D


28. Sumele si cotele defalcate din impozitul pe venit si TVA apar in bugetul de stat la:

a.

venituri, cu semnul minus deoarece se scad;

b.

venituri, cu semnul plus deoarece se aduna la consolidare;

c.

cheltuieli, cu semnul minus deoarece se scad;

d.

cheltuieli, cu semnul plus deoarece se aduna la consolidare.



ANS:   A


29. Bugetul public national este format din:

a.

totalitatea bugetelor centrale;

b.

totalitatea bugetelor publice;

c.

bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale;

d.

bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale;

e.

bugetul de stat, bugetul fondurilor speciale si bugetele locale.



ANS:   C




30. Legile bugetare nu cuprind:

a.

la venituri, estimarile anului bugetar;

b.

la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizarile continute in legi specifice, in structura functionala si economica a acestora;

c.

deficitul sau excedentul bugetar, dupa caz;

d.

lista ordonatorilor principali de credite;

e.

reglementari specifice exercitiului bugetar.



ANS:   D


31. Anexele legilor bugetare nu cuprind:

a.

sintezele bugetului de stat, bugetului Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate;

b.

bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele la acestea;

c.

sintezele veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale;

d.

sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si criteriile de repartizare a acestora;

e.

alte anexe specifice.



ANS:   C


32. Ordonantarea constituie:

a.

etapa in care se confirma ca livrarile de bunuri si servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata;

b.

etapa in care institutia publica verifica angajamentele asumate;

c.

etapa in care are loc identificarea si dimensionarea materiei impozabile a unei persoane fizice sau juridice, care, potrivit legii, intra sub incidenta impozitarii;

d.

etapa in cadrul careia se determina cuantumul impozitului aferent materiei impozabile in raport cu cotele de impozit si alte conditii prevazute de lege.



ANS:   A


33. Prevederile bugetare privind veniturile reprezinta:

a.

limite maxime ce nu pot fi depasite;

b.

limite maxime de atins;

c.

limite minime ce pot fi depasite.



ANS:   C




34. Prevederile bugetare privind cheltuielile reprezinta:

a.

limite maxime ce nu pot fi depasite;

b.

limite maxime de atins;

c.

limite minime ce pot fi depasite.



ANS:   A


35. Emiterea titlului de percepere consta in:

a.

incasarea efectiva a sumei datorate de catre debitor;

b.

achitarea efectiva de catre institutia publica a sumei datorate catre furnizori sau creditori;

c.

executarea silita a debitorilor;

d.

inscrierea cuantumului venitului bugetar intr-un act pe baza caruia se autorizeaza organul fiscal pentru perceperea unui venit bugetar.



ANS:   D


36. Clasificatia bugetara presupune:

a.

corelarea cheltuielilor cu sursele de venit din care se finanteaza;

b.

gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare;

c.

gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare in ordine alfabetica;

d.

gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare in ordinea descrescatoare a sumelor.



ANS:   B


37. In practica bugetara internationala, exercitiul bugetar poate:

a.

incepe la o alta data decat 1 ianuarie;

b.

dura mai putin de 12 luni;

c.

incepe la orice data, cu conditia finalizarii la 31 decembrie;

d.

incepe doar pe 1 ianuarie.



ANS:   A


38. In practica bugetara din Romania, exercitiul bugetar poate:

a.

incepe la o alta data decat 1 ianuarie;

b.

dura mai putin de 12 luni;

c.

incepe la orice data, cu conditia finalizarii la 31 decembrie;

d.

incepe doar pe 1 ianuarie.



ANS:   D


39. Asezarea constituie:

a.

etapa in care institutia publica verifica angajamentele asumate;

b.

etapa in care are loc identificarea materiei impozabile a unei persoane fizice sau juridice, care, potrivit legii, intra sub incidenta impozitarii si determinarea marimii acesteia;

c.

etapa in cadrul careia se determina cuantumul impozitului aferent materiei impozabile in raport cu cotele de impozit si alte conditii prevazute de lege;

d.

etapa in care se confirma ca livrarile de bunuri si servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.



ANS:   B


40. Conform clasificatiei bugetare, veniturile se grupeaza in:

a.

capitole si subcapitole;

b.

parti, capitole si subcapitole;

c.

titluri, articole si alineate;

d.

parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si alineate, dupa caz.



ANS:   A


41. Sistemul de gestiune bugetara presupune:

a.

inchiderea bugetului la data expirarii anului bugetar;

b.

functionarea conturilor de venituri si cheltuieli mai mult de un an;

c.

gestionarea separata a veniturilor si cheltuielilor;

d.

realizarea cheltuielilor doar dupa incasarea veniturilor;

e.

functionarea conturilor de cheltuieli pana la cheltuirea tuturor fondurilor.



ANS:   A


42. Sistemul de exercitiu bugetar presupune:

a.

realizarea cheltuielilor doar dupa incasarea veniturilor;

b.

functionarea conturilor de venituri si cheltuieli timp de 2-3 luni;

c.

inregistrarea in bugetul anului respectiv a veniturilor si cheltuielilor aferente acelui an, dar incasate/cheltuite dupa expirarea sa;

d.

incasarea veniturilor cu cel putin 2-3 luni inaintea realizarii cheltuielilor.



ANS:   C






43. In derularea procesului bugetar nu revin responsabilitati:

a.

ordonatorilor de credite;

b.

contribuabililor;

c.

Parlamentului;

d.

Ministerului Economiei si Finantelor;

e.

Guvernului.



ANS:   B


44. In cazul sistemului de exercitiu, contul de executie bugetara cuprinde:

a.

operatiunile de incasari si plati derulate efectiv in anul respectiv, indiferent de exercitiul bugetar la care se refera;

b.

totalitatea operatiunilor care privesc anul bugetar respectiv, chiar daca incasarea sau efectuarea platilor se realizeaza dupa inchierea anului bugetar;

c.

indicatorii bugetari proiectati pentru anul bugetar urmator.



ANS:   B


45. Angajarea, ca etapa in executia cheltuielilor bugetare, constituie:

a.

actul care genereaza obligatia unei institutii publice de a plati o suma de bani unui tert pe baza unui act juridic;

b.

etapa in care institutia publica verifica angajamentele asumate;

c.

etapa in cadrul careia se determina cuantumul impozitului aferent materiei impozabile in raport cu cotele de impozit si alte conditii prevazute de lege;

d.

etapa in care se confirma ca livrarile de bunuri si servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata.



ANS:   A


46. Rolul Parlamentului in procesul bugetar consta in:

a.

elaborarea bugetelor centrale;

b.

adoptarea legilor bugetare anuale, a celor de rectificare si a legii contului general de executie;

c.

avizarea bugetelor locale;

d.

urmarirea executiei bugetare.



ANS:   B





47. Bugetul general consolidat se obtine prin:

a.

insumarea bugetelor centrale;

b.

agregarea bugetelor publice si eliminarea transferurilor dintre acestea;

c.

consolidarea bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor locale;

d.

agregarea bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale.



ANS:   B


48. Lichidarea veniturilor bugetare constituie:

a.

stabilirea cuantumului impozitului aferent materiei impozabile, pe baza cotelor si a altor elemente prevazute de lege;

b.

etapa in care institutia publica verifica angajamentele asumate;

c.

etapa in care se confirma ca livrarile de bunuri si servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata;

d.

etapa in care are loc identificarea materiei impozabile a unei persoane fizice sau juridice, care, potrivit legii, intra sub incidenta impozitarii.



ANS:   A


49. Procesul bugetar al fiecarui an se incheie cu:

a.

elaborarea unui set de recomandari privind executia bugetara;

b.

realizarea unei analize privind incasarea veniturilor;

c.

aprobarea contului general de executie;

d.

redactarea unui studiu privind incadrarea in indicatorii macroeconomici prevazuti initial.



ANS:   C


50. Aprobarea bugetului este realizata de:

a.

Guvern;

b.

Banca Nationala a Romaniei;

c.

Ministerul Economiei si Finantelor;

d.

Parlament;

e.

Ordonatorii de credite bugetare.



ANS:   D







51. In cazul sistemului de gestiune, contul de executie bugetara cuprinde:

a.

operatiunile de incasari si plati derulate efectiv in anul respectiv, indiferent de exercitiul bugetar la care se refera;

b.

totalitatea operatiunilor care privesc anul bugetar respectiv, chiar daca incasarea sau efectuarea platilor se realizeaza dupa inchierea anului bugetar;

c.

indicatorii bugetari proiectati pentru anul bugetar urmator.



ANS:   A


52. Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin:

a.

unitatile teritoriale ale trezoreriei statului;

b.

unitatile teritoriale ale CEC-ului;

c.

unitatile teritoriale ale Bancii Nationale a Romaniei;

d.

intermediul primariilor.



ANS:   A


53. Excedentul bugetelor locale, in urma regularizarii cu bugetul de stat a transferurilor, se utilizeaza in urmatoarea ordine pentru:

a.

constituirea fondului de rulment;

b.

constituirea fondului de tezaur;

c.

rambursarea imprumuturilor restante, plata dobanzilor, a comisioanelor si a altor costuri aferente, constituirea fondului de rulment;

d.

rambursarea imprumuturilor restante, plata dobanzilor si a comisioanelor aferente.



ANS:   C


54. Gruparea functionala a cheltuielilor bugetare se face pe:

a.

cheltuieli curente si de capital;

b.

venituri fiscale si nefiscale;

c.

institutii ai caror conducatori sunt ordonatori de credite bugetare;

d.

destinatiile (ramurile si domeniile de activitate) catre care sunt orientate resursele.



ANS:   D









55. Incasarea veniturilor la bugetul de stat se poate realiza prin urmatoarele procedee:

calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor;

impunerea si debitarea de catre organele fiscale;

calcularea, retinerea si varsarea la bugetul de stat a impozitului datorat de catre o terta persoana;

debitarea la sursa;

utilizarea timbrelor fiscale.


a.


c.


b.


d.




ANS:   B


56. Alegeti ordinea corecta a etapelor executiei cheltuielilor bugetare:

lichidarea;

ordonantarea;

angajarea;

asezarea;

plata.


a.


c.


b.


d.




ANS:   C


57. Elaborarea proiectului bugetului de stat se bazeaza pe:

prognozele indicatorilor macroeconomici si sociali;

propunerile de venituri detaliate ale ordonatorilor principali de credite;

posibilitatile de finantare a deficitului bugetar;

date istorice privind cheltuielile bugetare pe ultimii zece ani;

propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite.


a.


c.


b.


d.




ANS:   B







58. . Executia cheltuielilor bugetare are la baza anumite principii. Care dintre principiile enumerate mai jos este corect:

a.

creditele bugetare sunt rambursabile si purtatoare de dobanda;

b.

creditele bugetare vizeaza finantarea bugetara temporara si gratuita;

c.

creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite doar in situatii de lipsa acuta a resurselor financiare;

d.

creditele bugetare aprobate si neutilizate pana la sfarsitul exercitiului bugetar sunt anulate.



ANS:   D


59. Consolidarea este operatiunea de:

a.

schimbare a unui imprumut de stat cu un altul cu o rata a dobanzii mai mica si cu o scadenta mai indepartata;

b.

eliminare a transferurilor consolidabile in scopul evitarii dublei lor evidentieri;

c.

eliminare a subventiilor in scopul identificarii indicatorilor bugetului general consolidat;

d.

refinantare a datoriei publice.



ANS:   B


60. Afirmatia "veniturile si cheltuielile se inscriu in buget in totalitate, in sume brute" corespunde:

a.

principiului neafectarii veniturilor bugetare;

b.

principiului universalitatii;

c.

principiului unitatii;

d.

principiului specializarii bugetare;

e.

principiului unitatii monetare.



ANS:   B


61. Stingerea creantelor fiscale nu se realizeaza prin:

a.

plata;

b.

compensare;

c.

lichidare;

d.

restituire;

e.

executare silita sau anularea creantelor fiscale.



ANS:   C




62. Executia veniturilor bugetare are la baza anumite principii. Care dintre principiile enumerate mai jos este corect:

a.

impozitele, taxele sau alte obligatii de natura acestora pot fi inscrise in buget si incasate, chiar daca acestea nu au fost stabilite prin lege, insa din considerente speciale se impune acest lucru.;

b.

legea bugetara anuala aproba, pentru fiecare an, lista impozitelor, taxelor si a cotelor acestora, precum si a celorlalte venituri ale statului care urmeaza sa se perceapa;

c.

este permisa perceperea contributiilor directe sau indirecte chiar daca aceste nu au fost stabilite prin lege.



ANS:   B


63. Care dintre urmatoarele sisteme de executie bugetara este aplicat in Romania:

a.

sistemul de exercitiu;

b.

sistemul de gestiune;

c.

sistemul de executie;

d.

nici unul din sistemele de mai sus.



ANS:   B


64. Dezavantajul sistemului de exercitiu consta in:

a.

pe perioada de prelungire a exercitiului bugetar functioneaza in paralel doua bugete, ceea ce ingreuneaza operatiunile de evidenta si control;

b.

nu permite cunoasterea cu exactitate a venituilor si cheltuielilor bugetare corespunzatoare anului bugetar incheiat;

c.

prevede inregistrarea in bugetul anului respectiv a veniturilor si cheltuielilor aferente acelui an, dar incasate/cheltuite dupa expirarea sa.



ANS:   A


65. Dezavantajul sistemului de gestiune consta in:

a.

pe perioada de prelungire a exercitiului bugetar functioneaza in paralel doua bugete, ceea ce ingreuneaza operatiunile de evidenta si control;

b.

nu permite cunoasterea cu exactitate a venituilor si cheltuielilor bugetare corespunzatoare anului bugetar incheiat;

c.

prevede inregistrarea in bugetul anului respectiv a veniturilor si cheltuielilor aferente acelui an, dar incasate/cheltuite dupa expirarea sa.



ANS:   B


66. Care dintre metodele de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetare enumerate se aplica in Romania:

a.

metoda majorarii (diminuarii);

b.

metoda evaluarii directe;

c.

metoda automata;

d.

metoda bazei bugetare zero;

e.

metoda rationalizarii optiunilor bugetare.



ANS:   B


67. Printre trasaturile bugetului public nu se regaseste:


a.

bugetul public este un act de previziune;

b.

bugetul public este un act de autorizare;

c.

bugetul public este un act de justitie sociala;

d.

bugetul public este un act de control;

e.

bugetul public este un act anual.



ANS:   C


68. In calitate de gestionar al veniturilor si cheltuielilor publice, trezoreria are urmatoarele roluri:

1. asigura echilibrarea intrarilor si iesirilor de fonduri;

2. acopera decalajele temporare intre intrarile si iesirile de fonduri;

3. asigura acoperirea necesitatilor de finantare ale statului (in situatia

inregistrarii de deficite bugetare la finele anului bugetar) prin

imprumuturi pe termen mediu si lung;

4. acorda imprumuturi pe termen scurt din excedentele de lichiditati

existente in cursul exercitiului bugetar;

5. controleaza o serie de institutii financiare.


a.


c.


b.


d.



ANS:   A


69. Pentru a-si indeplini rolul de gestionar al instrumentelor de interventie financiara publica, Trezoreria statului poate apela la urmatoarele mijloace:

1. acordarea de autorizari speciale in favoarea unei intreprinderi;

2. acordarea de prime in vederea subventionarii unei parti din cheltuielile

unei anumite activitati desfasurate de catre o intreprindere;

3. acordarea de plati compensatorii pentru concedierile colective din

intreprinderi;

4. acordarea de bonificatii de dobanda;

5. garantarea creditelor contractate de catre anumite intreprinderi.

a.


c.


b.


d.



ANS:   B

70. Care au fost factorii responsabili de declansarea crizei bugetare europene de mijlocul anilor '70?

1. liberalizarea schimburilor comerciale internationale in cadrul GATT, care au dus la reducerea taxelor vamale;

2. aparitia excedentelor in productia agricola a statelor membre ale UE;

3. reducerea veniturilor provenite din TVA;

4. efectuarea unor cheltuieli prea mari de la buget;

5. existenta problemelor legate de echilibrul institutional in cadrul Uniunii.

a.


c.


b.


d.




ANS:   B


71. Care dintre resursele proprii ale bugetului UE enumerate mai jos nu face parte din resursele traditionale?


a.

resursa bazata pe venitul national brut;

b.

taxele vamale;

c.

contributiile agricole;

d.

contributia pe zahar si izoglucoza.



ANS:   A


72. Principiul universalitatii bugetare regrupeaza doua reguli. Care sunt acestea?

1. regula neafectarii veniturilor;

2. regula bugetului brut;

3. regula echilibrului;

4. regula transparentei bugetare.


a.


c.


b.


d.




ANS:   B


73. O derogare de la principiul universalitatii bugetare in cazul bugetului general al Uniunii Europene o constituie:


a.

mecanismul cheltuielii "negative";

b.

existenta bugetelor autonome ale unor organisme a caror finantare se executa din bugetul general;

c.

acordarea unor imprumuturi din bugetul general.



ANS:   A






74. Principiul bunei gestionari financiare - care se aplica in cazul bugetului general al Uniunii Europene - este definit in raport cu:

1. principiul economiei;

2. principiul eficientei;

3. principiul eficacitatii;

4. principiul echilibrului.


a.


c.


b.


d.




ANS:   A


75. Resursa de echilibru a bugetului Uniunii Europene o constituie:


a.

taxele vamale;

b.

resursa bazata pe TVA;

c.

resursa bazata pe venitul national brut;

d.

contributia pe zahar si izoglucoza.



ANS:   C


76. Care dintre resursele proprii ale bugetului Uniunii Europene are ponderea cea mai mare in buget?


a.

resursa bazata pe TVA;

b.

resursa bazata pe VNB-ul statelor membre;

c.

resursele proprii traditionale.



ANS:   B


77. Ce procent din veniturile nationale brute ale statelor membre revine bugetului anual al Uniunii Europene?


a.

aproximativ 50%;

b.


c.

aproximativ 1%;

d.

peste 5%.



ANS:   C










78. Din fondurile provenite de la bugetului Uniunii Europene se finateaza o gama larga de activitati. Caror domenii le corespund acestea?

1. agricultura si pescuit;

2. infrastructura;

3. educatia si formarea profesionala;

4. stimularea firmelor de intermedieri financiare;

5. subventionarea marilor competitori din industrie;

6. politicile sociale si ale ocuparii fortei de munca;

7. politicile de mediu;

8. impulsionarea dezvoltarii economice in zone subdezvoltate ale lumii.


a.


c.


b.


d.




ANS:   C


79. Autoritatea bugetara la nivelul Uniunii Europene este reprezentata de:


a.

Consiliul si Parlamentul European;

b.

Comisia si Parlamentul European;

c.

Consiliul de Ministri;

d.

Parlamentul European.



ANS:   A


80. Pentru ce perioada de timp se aproba cadrul financiar multianual (perspectiva financiara) la nivelul Uniunii Europene?


a.

5-7 ani;

b.

2-3 ani;

c.

un an;

d.

10 ani.



ANS:   A


81. Ce se intampla in cazul in care bugetul Uniunii Europene, in urma executiei, inregistreaza un sold pozitiv?


a.

suma respectiva este iscrisa in bugetul anului urmator ca venit;

b.

suma respectiva este iscrisa in bugetul anului urmator ca cheltuiala;

c.

suma respectiva se restituie statelor membre.



ANS:   A





82. Ce se intampla in cazul in care in urma executiei bugetului general al Uniunii Europene se inregistreaza un deficit?


a.

se apeleaza la imprumuturi pe termen lung;

b.

suma respectiva se inscrie in bugetul anului urmator la partea de cheltuieli;

c.

se vor solicita contributii suplimentare de la statele membre.



ANS:   B


83. Trezoreria statului se imprumuta nu numai pentru a acoperi eventualul deficit bugetar, ci si pentru a acorda, la randul sau, imprumuturi in scopul indeplinirii rolului statului de a promova dezvoltarea economica si de a asigura protectia sociala a populatiei. Carei functii a Trezoreriei ii corespunde aceasta afirmatie?


a.

functiei de gestionar al veniturilor si cheltuielilor publice;

b.

functiei de emitent si intermediar pe piata financiara;

c.

functiei de autoritate publica in domeniul financiar.



ANS:   B


84. Rectificarea bugetara in cazul bugetului de stat se poate realiza:


a.

o singura data pe an;

b.

de doua ori pe an;

c.

ori de cate ori este nevoie;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:   C


85. Care dintre modalitatile de acoperire a deficitului bugetar enumerate mai jos nu este practicata in Romania?

a.

contractarea de imprumuturi de stat pe piata interna;

b.

contractarea de imprumuturi de stat pe piata externa;

c.

emisiunea monetara;

d.

sustinerea temporara din resursele contului general al Trezoreriei statului.



ANS:   C












86. Care sunt functiile operationale ale Trezoreriei publice?

1. conducerea bugetului statului;

2. monitorizarea fondurilor extrabugetare;

3. gestionarea finantelor guvernamentale;

4. gestionarea finantelor private;

5. gestiunea imprumuturilor;

6. managementul portofoliului de active financiare guvernamentale;

7. contabilitatea operatiunilor guvernamentale.


a.


c.


b.


d.




ANS:   C


87. Una dintre functiile operationale ale Trezoreriei publice este cea de gestiune a imprumuturilor. Care dintre subfunctiile indicate nu este corecta?


a.

gestiunea imprumuturilor primite de catre stat, inclusiv a emisiunii de titluri;

b.

gestiunea imprumuturilor acordate de catre stat;

c.

gestiunea imprumuturilor agentilor economici privati;

d.

gestiunea garantiilor acordate de catre stat.



ANS:   C


88. Care dintre urmatoarele functii ale Trezoreriei nu apartine functiilor traditionale?


a.

functia de casier al statului;

b.

functia de intermediar financiar;

c.

functia de banca a statului.



ANS:   B


89. Functia Trezoreriei publice de autoritate publica in domeniul financiar se concretizeaza intr-un numar de misiuni. Care sunt acestea?

1. exercita controlul asupra unei serii de institutii financiare;

2. vegheaza la functionarea in bune conditii a ansamblului institutiilor care acorda imprumuturi in economie;

3. gestioneaza veniturile si cheltuielile publice;

4. este persoana juridica cu calitatea de actionar si de gestionar a participatiilor statului in toate sectoarele;

5. este asociata la actiunile autoritatilor publice in relatiile acestora cu organismele financiare internationale.


a.


c.


b.


d.




ANS:   A



90. Care dintre caracteristicile de mai jos nu apartine bonului de tezaur?


a.

are scadenta de un an sau mai putin;

b.

nu genereaza dobanda inainte de scadenta;

c.

se vinde cu un discount din valoarea de emisiune;

d.

sunt titlurile cele mai riscante.



ANS:   D


91. Care dintre caracteristicile de mai jos nu apartine biletului de Trezorerie?


a.

are scadenta intre 2 si 10 ani;

b.

este cotat pe piata secundara la un anumit procent din valoarea de emisiune;

c.

este un titlu foarte riscant;

d.

este negociabil si poate fi vandut pe piata secundara inainte de scadenta.



ANS:   C


92. Care dintre caracteristicile de mai jos nu apartine obligatiunilor pentru economisire?


a.

sunt destinate investitorilor individuali;

b.

sunt emise ca hartii de valoare sau sub forma electronica;

c.

pot fi comercializate pe piata secundara;

d.

nu au cupoane.



ANS:   C


93. Functionarea Treyorerie publice se realizeaza pe baza a trei categorii de conturi. Care sunt acestea?

1. sistemul conturilor de corespondent si al casieriilor;

2. sistemul conturilor de corespondent deschise la Banca Nationala;

3. contul general al Trezoreriei publice, deschis la Banca Nationala;

4. istemul conturilor de corespondent deschise la bancile comerciale.


a.


c.


b.


d.




ANS:   A


94. Trezoreria centrala este organizata in cadrul:


a.

Ministerului Economiei si Finantelor;

b.

Bancii Nationale;

c.

Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.



ANS:   A


95. Performanta managementului financiar este evaluata conform unor criterii. Care dintre criteriile enumerate nu este corect?


a.

eficacitate;

b.

eficienta;

c.

echilibru;

d.

echitate;

e.

economie.



ANS:   C


96. Care dintre afirmatiile urmatoare privind datoria publica nu este adevarata?


a.

datoria publica se stabileste si se gestioneaza distinct pe cele doua forme ale sale: datoria publica interna si datoria publica externa;

b.

in functie de scadenta imprumuturilor, datoria publica poate fi datorie pe termen scurt, pe termen mediu si pe termen lung;

c.

datoria publica bruta reprezinta valoarea totala a imprumuturilor, din care se deduce valoarea imprumuturilor plasate la institutiile statului.



ANS:   C






























Buget si trezorerie

Lector univ. dr. Mladen Luise


TRUE/FALSE


1. La nivelul bugetului Uniunii Europene, operatiunile de imprumut in scopul acoperirii unui eventual deficit bugetar sunt permise.


ANS:   F


2. La nivelul bugetului Uniunii Europene, operatiunile de imprumut in scopul acoperirii unui eventual deficit bugetar nu sunt compatibile cu sistemul resurselor proprii si nu sunt autorizate.


ANS:   T


3. In acord cu principiul anualitatii, bugetele de venituri si cheltuieli ale Uniunii Europene sunt adoptate pentru o perioada de un an, ce incepe de la 1 aprilie si se incheie la 31 martie.


ANS:   F


4. In acord cu principiul anualitatii, bugetele de venituri si cheltuieli ale Uniunii Europene sunt adoptate pentru o perioada de un an, ce incepe de la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie.


ANS:   T


5. In prezent, bugetul Uniunii Europene se intocmeste pe activitati, in vederea unei transparente sporite.


ANS:   T


6. Atunci cand se inregistreaza excedente de trezorerie, ajustarile financiare pe termen scurt sunt realizate prin cautarea plasamentelor cele mai remuneratorii.


ANS:   T


7. Atunci cand se inregistreaza excedente de trezorerie, ajustarile financiare pe termen scurt sunt realizate prin cautarea plasamentelor cu dobanda cea mai redusa.


ANS:   F


8. Atunci cand se inregistreaza deficite de trezorerie (goluri temporare de casa), ajustarile financiare pe termen scurt sunt realizate prin cautarea finantarilor cele mai putin oneroase.


ANS:   T


9. Atunci cand se inregistreaza deficite de trezorerie (goluri temporare de casa), ajustarile financiare pe termen scurt sunt realizate prin cautarea finantarilor cu cele mai mari costuri.


ANS:   F



10. Trezoreria publica desemneaza o entitate organizatorica a Ministerului de Finante, care are rolul de a asigura statului disponibilitatile financiare de care are nevoie, pentru a face fata obligatiilor sale.


ANS:   T


11. Executia bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor locale se asigura prin Trezoreria publica.


ANS:   T


12. Prin Trezoreria publica se asigura doar executia bugetului de stat.


ANS:   F


13. Prin Trezoreria publica se asigura doar executia bugetelor locale.


ANS:   F


14. Bonurile de tezaur sunt considerate titlurile de stat cele mai putin riscante.


ANS:   T


15. Bonurile de tezaur sunt considerate titlurile de stat cele mai riscante.


ANS:   F


16. Bonurile de tezaur sunt titluri de stat pe termen scurt.


ANS:   T


17. Bonurile de tezaur sunt titluri de stat pe termen lung.


ANS:   F


18. Toate titlurile de Trezorerie, in afara obligatiunilor de economisire, sunt foarte lichide si sunt greu de comercializat pe pietele secundare.


ANS:   T


19. Bonul de tezaur are maturitatea de 10 ani sau mai mult.


ANS:   F


20. Bonul de tezaur are scadenta de un an sau mai putin..


ANS:   T


21. Biletul de Trezorerie este negociabil si poate fi vandut pe piata secundara inainte de scadenta de catre detinator.

ANS:   T


22. Biletul de Trezorerie nu este negociabil si nu poate fi vandut pe piata secundara inainte de scadenta de catre detinator.


ANS:   F


23. Biletul de Trezorerie are scadenta intre 2 si 10 ani, avand un cupon de plata la fiecare 6 luni, fiind emis, de obicei, cu maturitati de 2, 3, 5 sau 10 ani.


ANS:   T


24. Biletul de Trezorerie are scadenta de un an sau mai putin.


ANS:   F


25. Obligatiunea de Trezorerie are maturitatea de 10 ani sau mai mult, avand atasate cupoane de plata la fiecare 6 luni, maturitatile la emisiune putand ajunge pana la 30 de ani.


ANS:   T


26. Titlurile de Trezorerie indexate cu inflatia, de regula cu indicele preturilor de consum, au rata cuponului constata, insa genereaza o suma diferita a dobanzii, deoarece principalul este ajustat, multiplicat in functie de inflatie.


ANS:   T


27. Titlurile de Trezorerie indexate cu inflatia sunt oferite cu scadente de pana la un an.


ANS:   F


28. Titlurile de Trezorerie indexate cu inflatia sunt oferite cu scadente de 5, 10 si 20 de ani.


ANS:   T


29. Obligatiunile pentru economisire nu pot fi comercializate pe piata secundara, insa dupa o perioada de detinere de 1 an ele pot fi rascumparate in orice moment, fiind astfel foarte lichide.


ANS:   T


30. Obligatiunile pentru economisire pot fi comercializate oricand pe piata secundara.


ANS:   F


31. Obligatiunile pentru economisire sunt foarte putin lichide deoarece nu pot fi comercializate pe piata secundara.


ANS:   F


32. Obligatiunile pentru economisire nu au cupoane, platile de dobanzi fiind compuse sau acumulate si platite la rascumpararea titlului.

ANS:   T


33. Documentele pe baza carora se realizeaza incasarea veniturilor bugetare sunt: chitantele, dispozitiile de plata, cecurile cu limite de suma. Aceste documente faciliteaza activitatea de control a incasarilor.


ANS:   T


34. Finantarea cheltuielilor din bugetul public national se realizeaza prin deschiderea de credite si efectuarea de plati in limita creditelor bugetare deschise.


ANS:   T


35. In toate tarile Uniunii Europene functiile Trezoreriei sunt, aproape complet, concentrate in cadrul Ministerului de Finante.


ANS:   F


36. In tari precum Austria, Finlanda, Suedia functiile Trezoreriei sunt realizate de catre una sau mai multe institutii, entitati organizatorice separate de Ministerului de Finante.


ANS:   T


37. Comisia Europeana a aplicat modelul organizarii distincte a functiilor Trezoreriei, cu directii distincte de executie bugetara si de control financiar, in acest fel functiile Trezoreriei sunt separate de celelalte functii ale managementului financiar si economic european.


ANS:   T


38. Acoperirea nevoilor de lichiditate care rezulta din decalajul dintre resurse si nevoi, a caror durata este, de regula, inferioara exercitiului anual se realizeaza din imprumuturi pe termen scurt.


ANS:   T


39. Acoperirea nevoilor de lichiditate care rezulta din decalajul dintre resurse si nevoi, a caror durata este, de regula, inferioara exercitiului anual se realizeaza din imprumuturi pe termen lung.


ANS:   F


40. Efectul de crowding-out desemneaza impactul pe care il are o emisiune de titluri de stat asupra pietei de capital in general, rezultatul fiind o crestere a ritmului de tranzactionare a titlurilor private.


ANS:   F


41. Efectul de crowding-out desemneaza impactul pe care il are o emisiune de titluri de stat asupra pietei de capital in general, rezultatul fiind o incetinire a ritmului de tranzactionare a titlurilor private.


ANS:   T


42. Efectul de crowding-out pe pietele de capital se datoreaza faptului ca titlurile de stat prezinta o serie de avantaje, de caracteristici mai favorabile in comparatie cu titlurile private.


ANS:   T


43. Efectul de crowding-out pe pietele de capital se datoreaza faptului ca titlurile de stat prezinta avantaje mai putine in comparatie cu titlurile private.


ANS:   F


44. Datoria publica se stabileste si se gestioneaza distinct pe cele doua forme ale sale: datoria publica interna si datoria publica externa.


ANS:   T


YES/NO


1. Pentru acoperirea unui eventual deficit bugetar la nivelul bugetului Uniunii Europene se poate apela la operatiuni de imprumut?


ANS:   N


COMPLETION


1. Etapa . . . . . . veniturilor bugetare se refera la stabilirea cuantumului impozitului aferent materiei impozabile, pa baza cotelor si a altor elemente prevazute de lege.


ANS:   lichidarii


2.

Etapa . veniturilor bugetare consta in identificarea materiei impozabile, care constituie baza pentru perceperea de venituri de la bugetul de stat, si determinarea dimensiunii acesteia.


ANS:   asezarii


3. .. publica reprezinta ansamblul obligatiilor financiare pe care le are Statul, la un moment dat, fata de creditorii interni sau externi, determinate de imprumuturile in moneda nationala sau in valuta, pe termen scurt, mediu si lung, contractate de catre stat direct sau garantate de catre acesta, inclusiv obligatiile fata de trezoreria publica pentru sumele avansate temporar in vederea acoperirii deficitelor bugetare.


ANS:   datoria


4. datoriei publice implica strategia si tacticile aplicate pentru acoperirea eficienta a nevoilor de finantare ale guvernului si pentru gestiunea portofoliului datoriei guvernului.


ANS:   managementul









Diferente (Grila 2)


Elaborarea proiectului bugetului de stat si a legilor bugetare anuale se face de catre:

a.

Parlament;

b.

Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice;

c.

Institutiile publice in ansamblu;

d.

Banca Nationala a Romaniei.



RASPUNS:                B



Care din urmatoarele metode nu apartine metodelor moderne de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare?

a.

metoda majorarii (diminuarii);

b.

metoda de planificare, programare, bugetizare;

c.

metoda managementului prin obiective;

d.

metoda bazei bugetare zero;

e.

metoda rationalizarii optiunilor bugetare.


RASPUNS:                A


Principiul anualitatii bugetului de stat nu se refera la:

a.

la perioada in care au loc intocmirea si aprobarea bugetului de stat;

b.

la perioada in care are loc executia veniturilor si a cheltuielilor bugetului de stat;

c.

la clasificarea si repartizarea indicatorilor financiari in functie de perioada analizata.



RASPUNS:                C


Cea de a doua etapa a procesului bugetar la nivelul bugetului de stat cuprinde dezbaterea si aprobarea bugetului la nivelul:

a.

Guvernului;

b.

Parlamentului;

c.

Ministerului Finantelor Publice;

d.

Bancii Nationale a Romaniei;

e.

Ordonatorilor de credite bugetare.



RASPUNS:                B


93. Debugetizarea reprezinta o derogare de la principiul:


a.

anualitatii bugetare;

b.

universalitatii;

c.

specializarii bugetare;

d.

unitatii bugetare.


RASPUNS:                D


94. In cadrul metodei majorarii (diminuarii) - una dintre matodele clasice de fundamentare a componentelor bugetului - veniturile previzionate se determina astfel:

a.

PVt+1=Vt(1+rV);

b.

PVt+1=Vt-1

c.

PVt+1=Vt*PIBt+1/PIBt



RASPUNS:                A

95. In cadrul metodei automate - una dintre matodele clasice de fundamentare a componentelor bugetului - cheltuielile previzionate se determina astfel:


a.

PCt+1=Ct(1+rC);

b.

PCt+1=Ct-1;       

c.

PCt+1=Ct*PIBt+1/PIBt



RASPUNS:                B


96. Ordonatorilor de credite bugetare nu le revin ca atributie:


a.

angajarea cheltuielilor bugetare;

b.

lichidarea cheltuielilor bugetare;

c.

ordonantarea platii cheltuielilor bugetare;

d.

plata efectiva a cheltuielilor bugetare.



RASPUNS:                D


97. Neconcordanta deplina intre termenele la care se incaseaza veniturile bugetare si cele la care se efectueaza cheltuielile bugetare (platile devanseaza incasarile) conduce la goluri temporare de casa. Acestea nu se acopera din:

a.

disponibilitatile banesti ale trezoreriei statului;

b.

imprumuturi prin emisiuni de titluri de stat pe termen scurt;

c.

imprumuturi prin emisiuni de titluri de stat pe termen lung.



RASPUNS:                C



98. Multiplicatorul cheltuielilor publice are urmatoarea expresie (unde "c" - inclinatia marginala spre consum);

a.

1/(1-c);

b.

-c/(1-c);

c.


d.

1/c.



RASPUNS:                A


99. Multiplicatorul fiscal are urmatoarea expresie (unde "c" - inclinatia marginala spre consum);


a.

1/(1-c);           

b.

1/c;

c.

-c/(1-c);          

d.




RASPUNS:                C


100. Analizand relatia care exista intre multiplicatorul fiscal si multiplicatorul cheltuielilor publice (c (0,1), "c"- inclinatia marginala spre consum), rezulta ca, pentru a lupta contra recesiunii, este mai eficace:


a.

cresterea cheltuielilor publice;

b.

reducerea fiscalitatii;

c.

reducerea cheltuielilor publice.



RASPUNS:                A


101. Una dintre functiile clasice ale trezoreriei publice este cea de casier al statului. Aceasta functie implica urmatoarele aspecte:

1. executia de casa a operatiunilor de incasari si plati efectuate de stat;

2. vegherea la existenta disponibilitatilor pentru a face fata angajamentelor statului;

3. furnizarea de capital unor intreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea.

a.


b.


c.


d.




RASPUNS:                A






102. In cazul aparitiei unui excedent de trezorerie, care din urmatoarele afirmatii nu este corecta?


a.

se inregistreaza un plus de resurse fata de nivelul normal al platilor;

b.

trezoreria poate acorda din suma respectiva imprumuturi pe termen scurt;

c.

trezoreria poate acorda din suma respectiva imprumuturi pe termen lung.



RASPUNS:                C









103. Bugetul Uniunii Europene cuprinde doua categorii de cheltuieli: cheltuieli obligatorii si cheltuieli neobligatorii. Cheltuielile obligatorii includ toate cheltuielile ce decurg din acordurile internationale incheiate, precum si din Tratatele Uniunii Europene. Controlul asupra cheltuielilor obligatorii il detine:


a.

Parlamentul European;

b.

Consiliul de Ministri;

c.

Comisia Europeana;

d.

Curtea de Justitie.



RASPUNS:                B


104. Bugetul Uniunii Europene cuprinde doua categorii de cheltuieli: cheltuieli obligatorii si cheltuieli neobligatorii. Cheltuielile neobligatorii includ cheltuielile care nu au fost prevazute in Tratate sau conventii internationale. Controlul asupra cheltuielilor neobligatorii il detine:


a.

Parlamentul European;

b.

Comisia Europeana; 

c.

Consiliul Uniunii Europene;

d.

Curtea de Justitie.


RASPUNS:                A


Responsabilitatea implementarii bugetului Uniunii Europene ii revine:

a.

Consiliului Uniunii Europene;

b.

Parlamentului European;

c.

Comisiei Europene;

d.

Comitetului Economic si Social European.


RASPUNS:                C


106. Instrumentele financiare prin care Uniunea Europeana sprijina implementarea Politicii Agricole Comune sunt:

1. Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare rurala (FEADR);

2. Fondul European pentru Pescuit (FEP);

3. Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA);

4. Fondurile Structurale;

5. Fondul de Coeziune.

a.


b.


c.


d.




RASPUNS:                B


Efectul de evictiune desemneaza impactul pe care il are o emisiune de titluri de stat asupra pietei de capital in general, rezultatul fiind o crestere a ritmului de tranzactionare a titlurilor private.


RASPUNS:                F


32. Efectul de evictiune desemneaza impactul pe care il are o emisiune de titluri de stat asupra pietei de capital in general, rezultatul fiind o incetinire a ritmului de tranzactionare a titlurilor private.


RASPUNS:                T


33. Pentru acoperirea unui eventual deficit bugetar la nivelul bugetului Uniunii Europene nu este posibila apelararea la operatiuni de imprumut.


RASPUNS:                T


34. Etapa lichidarii veniturilor bugetare se refera la stabilirea cuantumului impozitului aferent materiei impozabile, pa baza cotelor si a altor elemente prevazute de lege.


RASPUNS:                T


35. Etapa asezarii veniturilor bugetare consta in identificarea materiei impozabile, care constituie baza pentru perceperea de venituri de la bugetul de stat, si determinarea dimensiunii acesteia.


RASPUNS:                T


36. In ipoteza ca "c" - inclinatia marginala spre consum - este pozitiv si subunitar, valoarea absoluta a multiplicatorului fiscal este inferioara multiplicatorului cheltuielilor publice.


RASPUNS:                T


37. In ipoteza ca "c" - inclinatia marginala spre consum - este pozitiv si subunitar, valoarea absoluta a multiplicatorului fiscal este superioara multiplicatorului cheltuielilor publice.


RASPUNS:                F


38. Multiplicatorul bugetului echilibrat exprima influenta exercitata asupra nivelului venitului national de modificarea egala si simultana a cheltuielilor si veniturilor bugetare.


RASPUNS:                T


39. Multiplicatorul bugetului echilibrat exprima influenta exercitata asupra nivelului venitului national de cresterea echilibrata a veniturilor bugetare.


RASPUNS:                F

40. Multiplicatorul bugetului echilibrat exprima influenta exercitata asupra nivelului venitului national de reducerea cheltuielilor bugetare.


RASPUNS:                F

41. Mentinerea echilibrului bugetar era o axioma a clasicismului politicii bugetare si economice.

RASPUNS:                T

42. In epoca finantelor publice moderne este acceptata elaborarea bugetelor centrale cu deficit si este contestat principiul privind caracterul neproductiv al interventiei statului in economie.


RASPUNS:                T


43. Elaborarea bugetelor cu deficit era o axioma a clasicismului politicii bugetare si economice, ceea ce corespundea principiului neinterventiei statului in economie.


RASPUNS:                F


44. Deficitul bugetar are o componenta structurala (deficitul deliberat/voluntar) si o componenta conjuncturala (deficitul suportat). Prima componenta corespunde modificarilor determinate de politica bugetara, iar cea de a doua este datorata stabilizatorilor automati.


RASPUNS:                T


45. Deficitul bugetar are o componenta structurala (deficitul deliberat/voluntar) si o componenta conjuncturala (deficitul suportat). Prima componenta este datorata stabilizatorilor automati, iar cea de a doua corespunde modificarilor determinate de politica bugetara.


RASPUNS:                F


46. Bugetul general consolidat este un buget de sine statator in elaborare, aprobare, executie si raportare.


RASPUNS:                F


47. Operatiunea de ajustare bugetara presupune eliminarea din bugetul general consolidat a cheltuielilor de natura datoriei publice.


RASPUNS:                T


48. Debugetizarea consta in scoaterea in afara bugetului general al statului a unor cheltuieli si acoperirea lor din surse alternative.


RASPUNS:                T


49. In Romania, legea finantelor publice in vigoare (Legea nr. 500/2002) reglementeaza trecerea la finantarea bugetara pe baza de programe.


RASPUNS:                T


50. Metoda managementului prin obiective (MBO) are drept scop identificarea optiunilor orizontale privind diferentierea marimii creditelor bugetare pe ministere.


RASPUNS:                T

51. Printre dezavantajele metodei managementului prin obiective (MBO) se numara faptul ca nu permite formularea optiunilor orizontale, adica pe baza ei nu se poate justifica repartitia diferita a creditelor bugetare intre ministere.


RASPUNS:                F


52. Metoda "planificare, programare, bugetizare" (PPBS) permite doar identificarea optiunilor verticale privind dferentierea marimii creditelor bugetare in cadrul aceluiasi minister.


RASPUNS:                T


53. Bugetul de stat este un instrument de previziune atat pe termen scurt, rezultand din dimensionarea veniturilor si cheltuielilor bugetare la nivelul unui an, cat si pe termen mediu, prin elaborarea bugetelor pe programe.


RASPUNS:                T


54. Clasificatia economica grupeaza cheltuielile bugetare in functie de destinatia acestora pe domenii de activitate.


RASPUNS:                F


55. Cheltuielile bugetare sunt distribuite dupa clasificatia functionala, iar in cadrul acesteia fiecare nivel este explicitat dupa clasificatia economica.


RASPUNS:                T


56. Cheltuielile bugetare sunt distribuite dupa clasificatia economica, iar in cadrul acesteia fiecare nivel este explicitat dupa clasificatia functionala.


RASPUNS:                F


57. Legile bugetare anuale nu mai pot fi modificate in cursul exercitiului bugetar.


RASPUNS:                F


58. Legile bugetare anuale pot fi modificate in cursul exercitiului bugetar prin legi de rectificare.


RASPUNS:                T


59. Creditul de angajament reprezinta limita maxima pana la care se pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar.


RASPUNS:                F


60. Creditul de angajament reprezinta limita maxima a cheltuielilor ce pot fi angajate in cursul exercitiului bugetar, in limitele aprobate prin legea bugetara anuala.


RASPUNS:                T


61. Bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate se aproba de catre Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexa la legea bugetului de stat.


RASPUNS:                T


62. Bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate se aproba de catre Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexa la legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

RASPUNS:                F

63. Bugetul asigurarilor pentru somaj se aproba de catre Parlament ca anexa la bugetul asigurarilor sociale de stat.

RASPUNS:                T

64. Bugetul asigurarilor pentru somaj se aproba de catre Parlament ca anexa la bugetul de stat.


RASPUNS:                F


65. In prezent, bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste separat de bugetul de stat, insa se aproba in Parlament odata cu acesta.


RASPUNS:                T



66. Deficitele bugetare nu sunt in mod obligatoriu inflationiste.


RASPUNS:                T


67. Deficitele bugetare sunt intotdeauna inflationiste.


RASPUNS:                F


68. La punctul inferior al unui ciclu economic veniturile fiscale sunt mai mici, iar cheltuielile bugetare mai mari generand asa-numitul deficit ciclic.


RASPUNS:                T


69. La punctul inferior al unui ciclu economic veniturile fiscale sunt mai mici, iar cheltuielile bugetare mai mari generand asa-numitul deficit structural.


RASPUNS:                F


70. Trezoreria statului este un sistem unitar si integrat prin care statul asigura efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind fondurile publice si a altor operatiuni ale statului, in conditii de siguranta si in conformitate cu dispozitiile legale.

RASPUNS:                T

71. Persoana juridica cu calitatea de actionar si de gestionar al participatiilor statului in toate sectoarele economiei este trezoreria statului.

RASPUNS:                T



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright