Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Asistenta sociala


Qdidactic » bani & cariera » management » asistenta sociala
Definirea conceptelor de deficienta, incapacitate, handicap



Definirea conceptelor de deficienta, incapacitate, handicap


Definirea conceptelor de deficienta, incapacitate, handicap


Definirea conceptelor mentionate in subtitlul de mai sus este importanta pentru modul in care abordam si evaluam persoana cu handicap.

Acesti termeni au fost uneori folositi intr-un mod neclar si confuz, reflectand intr-un mod predominant aspectele medicale, ignorandu-se imperfectiunile si deficientele societatii inconjuratoare.

Acesti termeni se gasesc intr-o evidenta schimbare, rezultand de fiecare data incercari de evaluare corecta a persoanelor cu handicap.


Deficienta

In domeniul sanatatii, (dupa International Clasification of Impairments, Disabilities and handicaps. A manual of clasification) deficienta corespunde pierderii de substanta sau alterarii unei functii sau a unei structuri psihologice, fiziologice sau anatomice. Uneori,notiunea de deficienta este inlocoita  cu notiune de tulburare. Dar, notiunea de deficienta este mult mai larga decat notiunea de tulburare, caci cuprinde si pierderi de substanta (spre exemplu, pierderea unui picior este o deficienta si nu o tulburare).

Deficienta (P. Daunt, T. Vrasmas, I. Musu 1996 p.10) poate fi rezultatul unei maladii, a unui accident, dar si a unor conditii negative din mediul de dezvoltare a unui copil, cu deosebire carentele afective.

Daca in Programul Mondial de Actiune Privind Persoanele cu Handicap – O.N.U. New York 1983 – notiunea de deficienta era definita ca:  „orice pierdere sau anomalie a structurii sau functiei psihologice, fiziologice sau anatomice”, in 1993, in Regulile Standard privind Egalizarea Sanselor pentru Persoanele cu Handicap adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, 20 XII 1993 (rezolutia 48/96) nu mai utilizeaza aceasta notiune, considerand-o inglobata in cea de dizabilitate in varianta engleza si incapacitate in varianta franceza.



Deficienta este caracterizata de pierderile de substanta sau de alterari care pot fi provizorii sau definitive. Acestea cuprind existenta sau aparitia  de anomalii, de insuficienta si de pierderi privind un membru, un organ, un tesut sau alta structura a organismului, inclusiv functia mentala. Deficienta reprezinta exteriorizarea starii patologice: ea este reflectarea tulburarilor manifestate la nivelul organului.

Pornind de la aceasta definire a deficientei, O.M.S. propune urmatoarea clasificare:

Clasificarea O.M.S. a deficientelor dupa „International Clasification of Impairments, Disabilities, and Handicaps. A Manual of Clasification relating to the consequences of desease”.


Deficiente intelectuale

Alte deficiente ale psihismului

Deficiente ale limbajului si vorbirii

Deficiente auditive

Deficiente ale aparatului ocular

Deficiente ale altor organe

Deficiente ale scheletului si ale aparatului de sustinere

Deficiente estetice

Deficiente ale functiilor generale, senzitive sau alte deficiente


Lista cu doua cifre ale categoriilor de deficiente


A. Deficiente intelectuale


Deficiente ale inteligentei

Retard mental profund

Retard mental sever

Retard mental mediu

Alt tip de retard mental

Alte deficiente ale inteligentei


Deficiente ale memoriei (15-16)

Amnezie

Alte deficiente ale memoriei


Deficiente ale gandirii (17-18)

Deficienta a desfasurarii si a formei gandirii

Deficienta continutului gandirii


Alte deficiente intelectuale (19)

Alte deficiente intelectuale


B. Alte deficiente ale psihicului


Deficiente ale constiintei si ale starii de veghe (20-22)

Deficienta claritatii constiintei si a starii de veghe

Deficienta intermitenta a constiintei

Alta deficienta a constiintei si a starii de veghe


Deficiente ale perceperii si ale atentiei (23-24)

Deficienta a perceperii

Deficienta a atentiei


Deficiente ale functiilor emotive si volitionale (25-28)

Deficienta a pulsiunilor

Deficienta a emotiei, a afectului si umorului

Deficienta a volitiei

Deficienta a functiilor psihomotrice



Deficiente ale comportamentului (29)

Deficienta a comportamentului


C.      Deficiente ale limbajului si vorbirii


Deficiente ale limbajului si ale vorbirii (30-35)

Deficienta severa a comunicariI

Deficienta a intelegerii si a utilizarii limbajului

Deficienta a functiilor extralingvistice si sublingvistice

Deficienta ale altor functii lingvistice

Alte deficiente de comunicare


Deficiente ale vorbirii (tulburari ale vorbirii) (35-39)

Deficienta vocala

Alta deficienta ale functiei vocale

Deficienta de forma a vorbirii

Deficienta a continutului vorbirii

Alta deficienta a continutului vorbirii


D.      Deficiente auditive


Deficiente ale acuitatii auditive (40-45)

Deficienta totala sau profunda a dezvoltarii auditive

Pierdere auditiva bilaterala profunda

Deficienta auditiva profunda a unei urechi cu deficienta severa a celeilalte urechi

Deficienta auditiva bilaterala severa

Deficienta auditiva profunda a unei urechi cu deficienta medie, lejera sau nula a celeilalte urechi

Alte deficiente a acuitatii auditive


Alte deficiente ale auditiei sau ale aparatului auditiv (46-49)

Deficienta a discriminarii vocale

Alta deficienta a functiei auditive

Deficienta a functiei vestibulare si a echilibrului

Alta deficienta a aparatului auditiv


E.          Deficiente ale aparatului ocular


Deficiente ale acuitatii vizuale (50-55)

Absenta ochiului

Deficienta profunda a celor doi ochi

Deficienta vizuala profunda a unui ochi cu viziune joasa a celuilalt ochi

Deficienta vizuala medie a celor doi ochi

Deficienta vizuala profunda a unui ochi

Alta deficienta a acuitatii vizuale


Alte deficiente ale functiei vizuale si ale aparatului ocular (56-58)

Deficienta a campului vizual

Alta deficienta vizuala

Alta deficienta oculara


F.          Deficiente ale altor organe


Deficiente ale organelor interne (60-66)

Deficienta organica si motrica ale organelor interne

Deficienta a functiei cardiorespiratorie

Deficienta a functiei gastrointestinale

Deficienta a functiei urinare

Deficienta a functiei de reproducere

Anomalie a organelor interne

Alta deficienta a organelor interne


Deficiente ale altor functii specifice (67-69)

Deficiente ale organelor sexuale

Deficienta a masticatiei si a deglutitiei

Deficienta legata de olfactie si de alte functii specifice


G. Deficiente ale scheletului si a aparatului de sustinere


Deficiente ale regiunilor capului si ale trunchiului

Deficiente ale regiunii capului si ale trunchiului mecanice si motrice


Deficiente mecanice si motrice ale membrelor (71-74)

Deficienta mecanica a membrului

Paralizie spastica a mai mult de un membru

Alta paralizie a membrelor

Alta defcicienta a membrelor


Alterarea membrelor (75-79)

Alterarea axei transversale a partilor proximale ale unui membru

Alterarea axei transversale a partilor distilate ale unui membru

Alterarea axei longitudinale a partilor proximale ale membrului superior

Alterarea axei longitudinale a partilor proximale a membrului inferior

Alterarea axei longitudinale a partilor distilate ale unui membru


H.  Deficiente estetice


Deficiente estetice ale capului si trunchiului (80-83)

Alterarea la nivelul capului

Diformitate a capului si a trunchiului

Alta deficienta a capului si trunchiului

Alta deficienta estetica a trunchiului


Deficiente estetice ale membrelor (84-87)

Defect de diferentiere a numitor parti ale corpului

Alta anomalie congenitala

Alta deficienta a partilor corpului

Alta deficienta estetica




Alte deficiente estetice (88-89)

Orificiu anormal sau artificial

Alta deficienta estetica


I Deficiente de functii generale, senzitive si alte deficiente


Deficiente de functii generale (90-94)

Deficienta multipla

Deficienta mustipla a continentei

Susceptibilitate anormala la traumatisme

Deficienta a metabolismului

Alta deficienta a functiilor generale


Deficiente senzitive (95-98)

Deficienta senzitiva la nivelul capului

Deficienta la nivelul trunchiului

Deficienta la nivelul membrului superior

Alta deficienta senzitiva


Alte deficiente (99)

Alta deficienta


Incapacitate – dizabilitate


In domeniul sanatatii, o incapacitate corespunde oricarei reduceri (rezultat al unei deficiente) partiale sau totale, a capacitatii de a indeplini o activitate intr-un mod sau in limitele considerate ca normale pentru o fiinta umana.

Termenul de incapacitate insumeaza dupa Regulile Standard privind Egalitatea Sanselor pentru Persoanele cu Handicap 1993, un mare numar de limitari functionale. Persoanele pot avea incapacitati cauzate de disfunctionalitati fizice, intelectuale sau senzoriale, de conditii de sanatate sau boli mintale. Aceste disfunctionalitati, conditii sau boli pot fi de natura permanenta sau temporara.

Incapacitatea se caracterizeaza printr-o perturbare, prin exces sau lipsa, in indeplinirea unei activitati sau in manifestarea unui comportament. Aceste tulburari pot fi temporare sau permanente, reversibile sau ireversibile, progresive sau regresive. Incapacitatile pot fi: fie consecinta directa a deficientelor, fie un raspuns al individului in particular, la nivel psihologic, la o deficienta fizica senzoriala sau alta.

Incapacitatea reprezinta obiectivarea unei deficiente ca atare, reflecta perturbarile la nivelul persoanei insasi.

Incapacitatea priveste in fapt, capacitatile luate in sensul activitatilor compozite considerate in general ca devenite esentiale ale vietii cotidiene. Aceasta cuprinde spre exemplu: perturbarile comportamentului, ale ingrijirilor corporale (cum ar fi controlul eliminarilor si capacitatea de a se spala si a se hrani singur), ale indeplinirii altor activitati ale vietii cotidiene si ale locomotiei (cum este capacitatea de a merge). 

Unii specialisti ( C. Gill) abordand dizabilitatea, incapacitatea, vorbesc despre aceasta ca despre o „omniprezenta invizibila” datorata numarului mare de persoane cu dizabilitate (aproximativ 50 de milioane de cetateni americani – rezulta din Actul Americanilor cu Dizabilitati, 1990) si incearca sa ofere „modele” de intelegere a fenomenului dizabilitatii.

-Modelul moral sugereaza ca dizabilitatea are semnificatie religioasa sau morala prin faptul ca oamenii devin deficienti ca o pedeapsa pentru pacate.

- Modelul medical – in acest model dizabilitatea este totdeauna o problema sau un defect masurabil, localizat la persoana, diminuand calitatea vietii intr-o anumita masura. Aceste persoane au nevoie de tratament sau ameliorare si necesita interventia medicilor experti.

Modelul medical poate fi abordat intr-o varianta progresista numit modelul reabilitarii. Scopul nu va fi tratarea defectului – ci va avea menirea sa ajute persoana sa-si recastige functionarea normala, independenta, cat mai mult posibil.

Persoanele active cu dizabilitate, impreuna cu nedeficientii au elaborat un nou model pentru intelegerea dizabilitatii, care pleaca de la definirea problemelor dizabilitatii.

- Modelul social sau al grupului minoritar in care dizabilitatea este considerata o dimensiune a diferentelor intre oameni (si nu un defect, o deficienta), sensul ei derivand din reactia societatii la persoanele care deviaza de la standardele culturale (si care nu e innascut la individ) depinde de calitatea acomodarii intre individ si societate (si nu de severitatea deficientei). Este parte a varietatii diferentelor intre oameni (si de aceea nu are nevoie de eradicare, de dezradacinare, pentru ca diferenta intre oameni nu este o problema primordiala) poate fi redresata printr-o gama de variante pentru ca problemele dizabilitatii izvorasc din interactiunea complexa dintre individ si societate si implica mai multi specialisti (medici, avocati, sociologi, psihopedagogi, asistenti sociali, psihologi, politicieni, arhitecti, jurnalisti).

Din acest punct de vedere, cat  egoria dizabilitatii a fost construita social ca raspuns la varietatile bilogice.

Studiile despre dizabilitate examineaza cauzele sociale, politice, culturale, economice ale statului persoanelor cu dizabilitate, clasificand cauzele sociale ale opresiunii determinate de caracterisitcile biologice.

Din punct de vedere O. M. S., clasificarea dizabilitatilor (incapacitatilor) este urmatoarea:

Incapacitati privind comportamentul

Incapacitati privind comunicarea

Incapacitati privind ingrijirile corporale

Incapacitati privind locomotia

Incapacitati privind utilizarea corpului in anumite sarcini

Neindemanari

Incapacitati revelate in anumite situatii

Incapacitati privind aptitudini particulare

Alte restrictii de activitati




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright