Metode utilizate de asistentul social in vederea reintegrarii sociale a minorilor delicventi

METODE UTILIZATE DE ASISTENTUL SOCIAL IN VEDEREA REINTEGRARII SOCIALE A MINORILOR DELICVENTI

1. Centrele de reeducare

1.1.Aspecte ale procesului de resocializare a minorilor delincvnti

Continutul procesului de resocializare a mionrilor delincventi nu poate depasi nivelul actual de educatie,cultura,aspiratii si civilizatie al intregii societati.Finalitatea spre care se tinde,adica accea ca delincventul sa traverseze pedeapsa fara a i se altera personalitatea si comportamentul,iar la sfarsitul procesului de resocializare sa-si manifeste optiunea de a duce o viata in respect fata de lege si normele morale.

Este mai bine sa previi decat sa pedepsesti.Acest dicton, vechi si intelept,se adreseaza si subiectilor,structurilor si substructurilor institutionale implicate in activitatea de reeducare a delincventului.Trebuie sa tinem cont de faptul ca cel care savarseste o infractiune,oricat de grava ar fi aceasta ,nu este si nu poate fi considerat in genere ca irecuperabil si situat in afara procesului educativ,ci,dimpotriva,trebuie implicat cu mai multa amploare in acest proces.Problema capata o intensitate aparte cand ne raportam la recuperarea delincventilor minori.

In literatura de specialitate se arata ca eficienta procesului de resocializare este determinata de o multitudine de factori,generali si particulari.Totodata,factorii generali se determina in raport cu situatia social-economica din tara(realizarea dreptului la munca, asigurarea cu locuinta,primirea unui ajutor social),iar factorii particulari,specifici-in raport cu situatia prezenta a sistemului corectional.

Din punct de vedere stiintific,educarea si,mai ales,reeducarea individului,trebuie sa inceapa devreme.Astazi,minorul delincvent poate fi gasit destul de des in strada fara a

'beneficia' de tratament,nici chiar de simplele masuri de educatie.Activitatea institutiilor care au atributii directe fata de minorii delincventi este orientata mai mult la organizarea lucrului de prevenire si doar foarte putin spre activitatea de reeducare.

In spatele activitatilor formal-reglementate ale institutiilor specializate in tratarea tinerilor delincventi gasim o fenomenologie umana diversa care uneori ajuta, alteori impiedica procesul de reeducare a minorilor.Intre acestea, grav afectata este imaginea si experienta minorilor cu 'adultul':multi minori provenind din familii cu tensiuni acute intre parinti,fiind timp indelungat martori ai unor conduite la limita moralitatii din partea acestora,au suportat pedepse si privatiuni arbitrare sau chiar au fost indemnati sa comita infractiuni.Numai cunoasterea persoinalitatii minorului nu este suficienta atat timp cat influentele masive,,cateodata hotaratoare pentru destinul lor,vin din partea vietii de grup,a relatiilor interpersonale ce se stabilesc intre ei pe timpul executarii masurii.

Intru realizarea procesului de resocializare a minorilor,actiuniile de reeducare trebuie sa se bazeze pe anumite principii stintifice stipulate si in actele internationale de baza :

. Principiul interventiei precoce,unul dintre principiile de baza,sustine ideea ca un delincvent ocazional sau un predelincvent poate fi reeducat mai usor decat un recidivist ;

. Principiul individualizarii masurilor,actiunilor si metodelor de reeducare ;

. Principiul coordonarii si continuitatii actiunilor de reeducare si reinsertie sociala a minorilor si tinerilor;

. Principiul contiunarii actiunilor educative si de sprijinire psihosociala si economica a minorilor si tinerilor reeducati.

Programele reeducative ce se desfasoara in institutiile speciale trebuie sa ia in considerare o mare diversitate de categorii de minori,astfel fiind posibila satisfacerea exigentelor 'principiului personalitatii',sanctiunile pentru orice minor delincventa fiind modelate conform gravitatii delictelor comise,circumstantele personale si atitudinii relevate de minor.

Principalele tehnici utilizate in lucrul cu minorii-autoevaluarea,consilierea, influenta pozitiva,terapia cognitiva-este necesar a statua o serie de modalitati de recuperare a minorilor infractori bine determinate si argumentate,in activitatea de aplicare a carora un loc aparte il ocupa psihologul si asistentul social,dat fiind faptul ca ei pot da explicatii si pot rezolva problemele frecvente.

In acest sens evidentiem:

.Oforma ampla de lucru-programul de terapie sociala ce porneste de la cunoasterea si combaterea cauzelor generatoare si favorizante a delincventei la nivel macrosocial,psihosocial si individual.In procesul de reeducare trebuie inclusa si formarea pozitiei sociale active- in conditiile izolarii,arta si capacitatea de a trai se manifesta nu prin planificarea si pregatirea unor evenimente importante realizarii unor scopuri,dar prin capacitatea de a trai o zi fara neplaceri.

.Odirectie de actiune este realizarea unor expuneri si dezbateri despre lume si viata, special concepute pentru minori.Se concentreza pe faptul ca insusirea lor de catre minorii delincventi va permite formarea mai rapida a conceptiei morale despre conduita de fiecare zi.

.Alte directii de actiune:identificarea,construirea si mentinerea relatiilor interpersonale positive intre minorii din grupele de formare. In acest proces trebuie sa fie antrenat tot personalul didactic.

.Drept metoda de resocializare , care are succese mari in tarile dezvoltate mentionam metoda relatiilor de grup. Ea se bazeaza pe teoria asociatiilor diferentiale si consta in punerea infractorului in contact cu grupuri sociale care respecta legea, aplicandu-se in general in perioada de probatiune.

1.2.Exigente functionale ale resocializarii minorilor cu comportamente delincvente

Urmarind reintegrarea si readaptarea tinerilor delincventi la cerintele vietii sociale,prin asimilarea unor norme,valori,atitudini si cunostinte compatibile cu principiile morale de convietuire sociala,procesul de resocializare intreprins in institutiile de profil implica o serie de exigente functionale vizand atat continuitatea scopurilor sale in timp cat si derularea sa in raport cu mai multe etape succesive.In acest proces trebuie sa se tina seama de evolutia previzibila a colectivitatii si a factorilor formativi-educativi care vor exercita influente asupra conduitei minorilor,ca si de resursele financiare si de personalul necesar pentru o actiune de resocializare cat mai eficace si eficienta.Fixarea obiectivelor procesului de resocializare trebuie sa se bazeze pe proiectarea in prealabil a finalitatilor (recuperarea si reintegrarea in societate a minorilor,inducerea capacitatii de autonomie personala,modelarea constiintei moral-juridice,etc.),in legatura directa cu cele mai 'presante'prioritati(eliminarea tendintelor de evaziune,evitarea 'asociatiilor diferentiale' negative intre minorii internati,etc.).Corespunzator realizarii acestor obiective,trebuie create posibilitati efective de control al eficacitatii si eficientei diferitelor procedee educative folosite in terapia educativa,ca si modalitati de evaluare a rezultatelor. Considerand terapia de gup ca o actiune absolut indispensabila,dar neignorand aspectetle individualizate si personalizate ale terapiei cazurilor 'problema',atribuim procesului de resocializare intreprins in institutiile specializate urmatoarele caracteristici:

a)globalitate-concretizata in utilizarea conjugata a eforturilor de natura pedagogic formativa si informativ-culturala prin care se poate asigura minorilor internati o linie de conduita adecvata,asimilarea unor deprinderi pozitive,a unor norme si valori corespunzatoare in domeniul teoretic-general, profesional, moral, juridic, etc, caracterul global al procesului de resocializare vizeaza integrarea actiunilor educatorilor, profesorilor, maistrilor-instructori,psihologilor,asistentiilor sociali,intregului personal intr-un efort comun,care vizeaza reintegrarea sociala a minorilor,redarea lor familiei si societatii;

b)continuitate-manifestata prin luarea in 'custodie'a minorului,pana la sfarsitul ciclului educativ,adica de la inceputul internarii pana la recuperarea si reintegrarea sociala a fostului delincvent.Continuitatea implica evitarea discontinuitatilor terapeutice (aparute,de pilda,a fugii acestora),evitarea paralelismelor in actiunile intreprinse,de exemplu,de catre psiholog sau educator,evitarea incredintarii succesive a minorului unor colective diferite sau mai multor diriginti,etc.

c)integrare-constand in reunire,intr-o perspectiva unitara,impartasita de catre intregul personal,a tuturor procedeelor si tehnicilor de resocializare,imbinand latura terapeutica cu cea preventiva,functiile de supraveghere si control al comportamentului cu cele de reabilitare sociala,integrarea are o functie de sinteza,deoarece concentreza eforturile personalului specializat si face complementare actiunile acestuia.

Aceste caracteristici asigura sau ar trebui sa asigure eficacitatea si eficienta procesului de resocializare din scolile in care sunt internati minorii care nu au raspundere penala datorita lipsei de discernamant in momentul comiterii delictului.

1.3.Obiective si actiuni ale scolilor de reeducare

Activitatea scolilor de reeducare din reteaua Ministerului Muncii si Protectiei Sociale a cunoscut atat sub aspectul formelor , cat si al continutului perioade de incertitudini , confuzii si cautari,datorate,pe de o parte,lipsei unui sistem propriu si incercarilor de a prelua in mod necritic metodologia reeducarii,fara a valorifica propria experienta,iar,pe de alta parte,conceptiei gresite de a subaprecia fenomenul delincventei juvenile,In cadrul institutiilor de reeducare a minorilor delincventi accentul s-a pus pe activitatiile productive si de invatamant,prin crearea la minori a unor deprinderi si aptitudini de munca si invatatura si prin pregatirea pentru o reisertie normala in societate.

Problemele sociale cu care se confrunta aceste institutii de resocializare sunt deosebit de complexe,ele vizand, pe de o parte,structura si compozitia efectivului de minori internati,continutul si formele de scolarizare si calificare,iar,pe de alta parte, structura si compozitia personalului didactic din aceste scoli,baza materiala,cooperarea cu institutiile locale etc.De la inceput, aceste scoli se confrunta cu o serie de dificultati datorate eterogeneitatii provenientei rezidentiale,familiale si scolare a celor internti si limitarii posibilitatilor de calificare scolara si profesionala.Din acest punct de vedere,majoritatea celor internati doresc sa obtina o calificare intr-o meserie sau profesie care sa fie mai usoara,sa se desfasoare intr-un mediu ambiant deopotriva placut si care sa asigure surse de venituri ridicate,ignorand faptul ca posifilitatiile de calificare oferite de aceste scoli sunt destul de limitate.Nivelul redus de scolarizare constatat la majoritatea minorilor internati in aceste scoli atat in raport cu varsta,cat si cu numarul de clase absolvite,ca si lipsa interesului pentru invatatura ridica, deasemenea,probleme speciale in fata personalului educativ din scoliile speciale de reeducare.In afara de aceste dificultati, personalul educativ din scolile de reeducare este nevoit sa lucreze asupra unor minori traumatizati psihic,trasatura determinata de mediul familial in care acestia au crescut,dar si de insuccesele scolare.Aceasta caracteristica genereaza,la multi minori internati,reactii de aparare sau de sfidare si reprezinta una din dificultatiile cele mai mari in actiunea de reeducare.

Avand in vedere aceste dificultati,actiunea de educatie prin munca si pentru munca intreprinsa in scolile speciale de reeducare se intemeiaza pe urmatoarele coordonate principale:

-orientarea scolara si profesionala a minorilor,inteleasa ca actiune educativa,prin care minorul este pregatit pentru alegerea si exercitarea unei meserii sau profesii;

-recuperarea scolara a minorilor internati pentru a fi in masura sa invete o meserie in conformitate cu aptitudinile lor;

-constientizarea asupra pericolului social al faptelor sale anterioare,sensibilizarea lui la actiunea de reeducare,intelegerea necesitatilor de a se integra intr-o viata sociala normala si demna;

-participarea efectiva la munca ( invatatura , calificare , productie , activitati gospodaresti si tabere de munca etc)

Pentru realizarea acomodarii cu un regim ordonat de munca si viata,pentru cunoasterea regulilor de comportare si pentru orientarea scolara si profesionala,dupa carantina medicala obligatorie,minorii delincventi sunt supusi examinarii psihopedagogice ,a nivelului de cunostinte generale,fiind testati si asupra aptitudinilor si intereselor in vederea orientarii lor profesionale.In acest scop, se au in vedere varsta,nivelul de scolarizare, aptitudinile, optiunile minorului, zona geografica de provenienta, profesia parintilor,posibilitatile de plasare in munca si profilul scolii de reeducare.In functie de acestea si rezultatele examinarii,minorii sunt indrumati si ajutati sa hotarasca asupra ce vor face in etapa resocializarii in scoala de reeducare,fiind repartizati intr-un colectiv de scolarizare si calificare.

Propunand-si ca scop principal resocializarea minorilor,prin dobandirea capacitatilor si aptitudinilor pozitive de convietuire in societate si prin formarea unui profil etic compatibil cu normele si valorile societatii noastre,scolile de profil din reteaua Ministerului Muncii si Protectiei Sociale depun toate eforturile pentru a asigura conditii optime de dezvoltare a minorilor si de structurare a personalitatii lor.

1.4.Factorii frenatori ai procesului de reeducare si resocializare a minorilor internati in centrele de reeducare

a)Fluctuatia elevilor si exigentele continuitatii procesului de resocializare

Dupa cum s-a mentionat anterior ,minorii delincventi se repartizeaza in scolile speciale ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale in functie de natura si gravitatea infractiunii comise,tinand seama de varsta lor si de discernamantul tata de actele antisociale pe care le-au savarsit.

Exista multa superficialitate si lipsa de orientare in activitatea comisiilor pentru ocrotirea minorilor,care nu tine seama de situatia reala a minorilor in cauza,de starea sanatatii lor psihice sau de antecedentele carierei lor infractionale,repartizand uneori fara criterii ferme,cazuri care tin de profilul altor institutii specializate.

O alta problema la fel de importanta cu care se confrunta aceste scoli o reprezinta permanenta fluctuatie a efectivului minorilor,data fiind repartizarea in tot cursul anului si,uneori,chiar in preajma vacantelor.In aceste conditii nu exista o continuitate succesiva,pe etape si pe ansamblul efectivului,a eforturilor si actiunilor educative,manifestandu-se o mare eterogenitate a colectivelor claselor si o perturbare permanenta a procesului de invatamant.Integrarea scolara devine dificila,iar minorii internati mai tarziu nu pot beneficia de actiunile de resocializare intreprinse inca de la inceputul anului scolar.Pendularea permanenta a elevilor si reinchegarea colectivelor scolare prejudiciaza continuitatea procesului de resocializare,amenintand, in permanenta, coeziunea,in curs de realizare,a grupurilor de minori.

b)Problema 'asocierilor diferentiale'in scolile de reeducare

Conduita minorului delincvent in cadrul scolii reprezinta rezultatul interactiunii complexe a unui ansamblu de factori obiectivi si subiectivi,printre care se numara:particularitatile constiintei individuale,stare de spirit,impulsurile, deprinderile, atitudiniile, insusirile morale negative sau pozitive,influenta familiei si a altor instante de socializare 'primara',efectele reeducarii,influenta cadrelor,a grupului de prieteni etc. Implicand o relativa standardizare si uniformizare sociala si,implicit,limitarea creativitati,procesul de resocializare se desfasoara in mare parte dupa exigente eteronome care impiedica,adeseori,pe minor sa actioneze conform proprilor convingeri si aspiratii, formate in contexte anterioare,deficitare sub aspect socializator.In consecinta,pana la dobandirea autonomiei de conduita si dezvoltarea creativitatii,elevul este dirijat de climatul scolar,de structurile relationale si de valorile ce ghideaza aceste structuri. Manifestarile frecvente de hiperdirijare si hipercontrol al conduitelor,care atrag dupa sine conformismul si suprimarea creativitatii,il obliga,deseori,pe elev sa-si construiasca propriul sau univers,orientat de valori si norme particulare,si sa opteze pentru un mod de convietuire 'ilicit',disimulat de relatiile formale cu cadrele didactice,cu educatorii,cu celelalte categorii de personal cu sarcini de resocializare.

Avand in vedere problema 'asocierilorii diferentiale',a influentei reciproce exercitate de elevii insisi,de multe ori in dauna eforturilor pozitive intreprinse de cadrele de reeducare.Venind din medii diferite si avand experiente extrem de diferite,minorii se 'asociaza' in cadrul colectivelor nu atat in functie de cerintele procesului instructiv-educativ,ci de simpatii si afinitati proprii,de multe ori aceasta asociere creand adevarate grupuri de influenta cu consecinte extrem de neplacute asupra climatului scolar.Este semnificativ de relevat ca si asocierile intre elevi au loc pe baza unor 'specializari' delincvente,nefiind rare cazurile in care minorii care au comis un anumit tip de delicte isi fac prieteni dintre cei care au comis delicte similare.

c)Comportamentul de evaziune a minorilor internati

In majoritatea institutiilor de resocializare a minorilor,fuga reprezinta o problema inca nesolutionata,ale carei efecte se resimt atat in plan organizational-prin perturbarea procesului de socializare-cat si in plan social-prin posibila reiterare a comportamentului delincvent.Fuga minorului este una dintre cele mai acute probleme cu care se confrunta scoliile de reeducare. Cele mai frecvente cauze de fuga sunt:absenta unui regim mai 'militarizat',numarul prea redus de paznici , lipsa unui sistem adecvat de paza,complementar cu spatiul prea restrans in cadrul caruia elevii isi desfasoara activitatea.

Atat cauzele interne care tin de structura personalitatii , cat si cele externe , dependente de regimul resocializator , declanseaza o serie de 'procese motivationale'care se concretizeaza in adevarate 'evadari in masa' ale minorilor. Se fuge in grup, cu complicitatea celorlalti,se profita de lipsa de vigilenta a cadrelor de supraveghere sau pur si simplu se trece peste obligatia de a reveni la scoala dupa terminarea invoirilor sau a vacantei.Multi dintre parinti accepta aceasta fuga,asimiland-o unei intoarceri acasa a 'fiului risipitor' sau 'ratacitor',chiar daca peste o perioada minorul va incepe sa reitereze faptele delincvente pentru care a fost internat.

2.Centrele de supraveghere si reintegrare sociala

In temeiul prevederilor Ordonantei Nr.92 din 29 august 2000,s-au infiintat serviciile de supraveghere si reintegrare sociala.Printre atributiile acestor centre se numara si unele referitoare la minorii cu comportament delincvent:

.Supravegheaza executarea obligatiilor impuse minorului de catre instanta de judecata,prevazute de art.103 alin.3 lit.a)-f) din Codul Penal;

.Intocmesc la cererea instantelor de judecata,referate de evaluare (anexa) cu privire la inculpati;

.Colaboreaza cu institutiile publice in vederea executarii masurii obligatorii minorului la prestarea unei activitati neremunerate intr-o institutie de interes public;

.Initiaza si deruleaza programe speciale de protectie,asistenta sociala si juridica a minorilor si tinerilor care au savarsit infractiuni;

.Desfasoara,la cerere,activitati de consiliere individuala a infractorilor.

3.Directiile pentru Protectia Drepturilor Copilului

O alta institutie abilitata in vederea realizarii procesului de resocializare este Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului,care are urmatoarele atributii:

.Pregateste luarea masurilor educative pentru copiii care au savarsit o fapta prevazuta de legea penala,dar nu raspunde pnal.In acest scop asigura ingrijirea si supravegherea copilului care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si,dupa caz, sunt plasati in regim de urgenta in cadrul unor spatii special amenajate, pana la clarificarea situatiei lor judiciare si acorda asistenta juridica si de specialitate pentru acesti copii;

.Asigura si urmareste aplicarea masurilor educative stabilite de comisua pentru protectia copiilor.

STUDIU DE CAZ

Studiul urmareste traiectoria sociala a minorului ce a comis un delict,pentru a evidentia influenta factorilor negativi asupra comportamentului minorului.In continuare voi incerca sa urmaresc un caz de delincventa juvenila ce a ajuns in vizorul sistemului nostru judiciar.

Obiectivele cercetarii:

. Abordarea unor metode de cercetare care sa permita verificarea ipotezelor;

. Identificarea cauzelor ce au determinat comportamentul delicvent;

. O prezentare succinta a masurilor folosite in cadrul procesului de resocializare.

Ipotezele cercetarii:

. Un anturaj negativ din punct de vedere social duce la formarea comportamentelor delincvente in randul minorilor;

. Masurile de supraveghere din cadrul procesului de resocializare duc la corectarea comportamentelor delincvente;

. Consumul unor cantitati mari de alcool poate fi cauza unui comportament delincvent;

Instrumente de lucru

In realizarea cercetarii am utilizat urmatoarele instrumente de lucru:interviul, observatia directa si analiza documentelor.

Interviul-convorbire aplicat minorului,parintiilor,vecinei,dirigintelui mi-a permis obtinerea unor informatii cu privire la situatia scolara a minorului, mediul in care locuieste, comportamentul minorului si cauzele care l-au determinat sa comita infractiunea.

Observatia directa,metoda pe care am utilizat-o complementar cu interviul mi-a permis elaborarea ipotezelor de lucru.

Analiza documentelor (referate de evaluare,anchete sociale) mi-a permis culegerea mai multor informatii cu privire la situatia familiala si scolara a minorului.

CAPITOLULVIII

SUMARUL DATELOR COLECTATE

Etapa I colectarea informatiilor

Pentru claritatea cercetarii voi urmarii ipotezele emise si voi prezenta cazul. Instanta judecatoreasca a solicitat un referat de evaluare Serviciului de Supraveghere si Reintegrare Sociala,pe baza acestui referat de evaluare se va da sentinta.

Prezentarea cazului: H.D in varsta de 16 ani domiciliat in orasul Oravita este inculpat de furt calificat.Acesta in data de 26.02.2008 a patruns prin efractiune in magazinul S.C. CLARIS.S.R.L. din orasul Oravita de unde a sustras mai multe bunuri in valoare de 400 lei, in timpul comiteri faptei acuzatul se gasea in stare avansata de ebrietate.

Primul interviu este luat mamei inculpatului

C.- Numele dumneavoastra si relatia cu H.D

H.C.- H.C. mama lui H D

C. - Ce varsta aveti?

H.C .- Am 43 de ani.

C.- Ce studii aveti si cu ce va ocupati?

H.C.- Am terminat Liceul Dragalina sectia uman iar acum lucrez ca vanzatoare la un magazin.

C.- De cat timp lucrati la acest magazin?

H.C.- Lucrez de 4 ani.

C.- Ce venit aveti?

H.C.- Am un salariu de 400 lei pe luna.

C.- Cum se numeste sotul dumneavoastra ?

H.C-H.L

C.- Ce studi are?

H.C.- El a terminat Liceul general Dragalina

C.- Unde lucreaza in prezent sotul dumneavoastra si ce venit are?

H.C.- Lucreaza de 6 ani ca gardian la primarie.acum se numesc'Politisti Comunitari' si are un salariu de 700 de lei

C.- Alti copiii in afara de H.D?

H.C.- Nu.

C.- De cat timp sunteti casatoriti?

H.C.- De 17 de ani.

C.- Va confruntati cu probleme financiare?

H.C.- Banii pe care ii castigam ne ajung sa ducem o viata decenta .

C.- Aveti persoane in familie care sa sufere de vreo boala fizica sau psihica?

H.C.- Nu.

C.- Dumneavoastra sau sotul ati avut vreodata probleme cu justitia?

H.C.- Nu.

C.- Care sunt relatiile in familia dumneavoastra?Cum va intelegeti cu sotul si copilul dumneavoastra?

H.C.- Cu sotul ma inteleg foarte bine .Cu H.D. m-am inteles bine pana acum un an dar de atunci s-a imprietenit cu doi colegi care l-au atras spre bautura.

C.- Ati mai avut probleme cu el?

H.C.- Da ,a fost prins consumand bauturi alcoolice in scoala si a fost exmatriculat pentru o saptamana.

C.- Cand s-a intamplat acest eveniment?

H.C.- Acum o luna.

C.- Ce situati scolara are?

H.C.- Pana acum un an nu am avut treaba cu el,era un copil cuminte,mergea la scoala si avea note destul de bune. Acum insa e in situatie de corigenta la cateva materii si are foarte multe absente,nu stim daca reuseste sa termine clasa.

C.- Are in anturajul sau prieteni care au avut probleme cu justitia?

H.C.- Nu dar prietenii lui consuma foarte mult alcool.

C.- Ce spune el acum?

H.C.- Spune ca era beat si ca nu a stiut ce face si ca ii pare rau pentru ce a facut.

Al doilea interviu este luat inculpatului

C.- Numele si data nasterii.

H.D.- H.D 6.11.1992

C.- Ce ocupatie ai?

H.D.- Elev la Liceul Dragalina,clasa a x a.

C.- Povesteste ce s-a intamplat in noaptea de 26.02.2008.

H.D.- In seara de 26.02.2008 am spart un mgazin.

C.- Ai consumat bauturi alcoolice in seara aceea?

H.D.- Da.

C.- Ce cantitate?

H.D.- 7 beri

C.- Erai in stare de ebrietate?

H.D.- Eram ametit,cred ca da.

C.- Obisnuiesti sa consumi bauturi alcoolice des?

H.D.- Seara cand ies cu prietenii mai bem o bere.

C.- In ce relatii te afli cu parintii tai?

H.D.- Nu prea ne intelegem, lor nu le plac prietenii mei,nu vor sa ma lase sa umblu cu ei.

C.- De ce crezi ca nu sunt de acord cu prietenii tai?

H.D.- Ei zic ca ei ma invata sa beau.

C.- Dar am inteles ca ai avut unele probleme la scoala din cauza ca ai consumat bauturi alcoolice in incinta scolii?

H.D.- Da,am fost exmatriculat.

C.- Obisnuiesti sa consumi des bauturi alcoolice la scoala?

H.D.- Nu prea des,cateodata cand e ziua unui coleg.

C.-La scoala ai multe absente?

H.D.- Am.

C.- Situatia ta scolara care e?

H.D.- Sunt in situatie de corigenta la patru materii.

C.- Ai mai avut probleme cu politia pana acum?

H.D.- Nu.

C.- Ce parere ai despre cele intamplate?

H.D.- Imi pare rau.

C.- Credeai ca o sa fi prins?

H.D.- Nu stiu.

C.- Ce vrei sa faci acum?

H.D.- Nu stiu cred ca o sa incerc sa-mi termin scoala.

C.- Ai inteles gravitatea si consecintele actelor savarsite?

H.D.- Da.

Al treilea intrviu a fost luat dirigintelui clasei din care face parte D.R.

C.- Spune-ti va rog numel duneavoastra si ce legatura aveti cu H.D.?

B.I.- B.I. si sunt dirigintele clasei din care H.D.face parte.

C.- Cunoaste-ti fapta pe care H.D. a comis-o?

B.I.- Da si pot sa va spun ca ma asteptam sa 'calce gresit' deoarece in ultima perioada se imprietenise cu doi colegi, C.S. si D.V. si impreuna absentau de la scoala, chiar au fost prinsi consumand bauturi alcoolice in incinta scolii.

C.- A mai avut H.D. probleme cu justitia pana acum?

B.I.- Din cate stiu eu nu.

C.- Dar D.V. si C.S. au avut probleme cu justitia ?

B.I.- Nu cred.

C.- Ce situatie scolara are ?

B.I.- Cand a venit in clasa a IX a era un elev bunicel,cuminte, la locul lui nu crea probleme,dar la sfarsitul clasei a IX s-au transferat in aceasta casa de la un alt liceu C.S. si D.V. si impreuna cu acestia a inceput sa absenteze, nu se mai pregatea pentru ore, totul culminand cu consumul de alcool in incinta scolii pentru care a fost exmatriculat o saptamana.

Document online: Manual de supravietuire - FOAMEA Proiect: Laicizare si revigorare religioasa

C.- Se intampla des ca elevii sa consume bauturi alcoolice in scoala ?

B.I.- Nu,dupa acest caz elevii sunt strict supraveghiati.

C.- Ce parere aveti,poate H.D. sa-si corecteze acest comportament ?

B.I.- Eu cred ca da, el si-a schimbat comportamentul datorita anturajului iar daca se iau masurile corespunzatoare comportamentul lui se poate schimba in bine.

Al patrulea interviu este luat vecinei familiei inculpatului

C.- Cum va numiti si ce legatura aveti cu H.D. ?

V.E.- V.E. sunt vecina lui.

C.- Ce ocupatie aveti ?

V.E.- Sunt doctor stomatolog.

C.- De cat timp sunte-ti vecina cu familia H.. ?

V.E.- De 10 ani.

C.- Va aflati in relatii bune cu aceasta familie ?

V.E.- Da,eu si H.C. suntem prietene de cativa ani.

C.- Cum sunt relatiile intre cei doi soti ?

V.E.- Ei doi se inteleg foarte bine, nu au existat certuri la ei in familie.

C.- Dar ce relatie au parintii cu H.D. ?

V.E.- In prezent relatia dintre ei nu este atat de buna, H.D. nu-i mai asculta, are o prietenie cu niste baieti care nu sunt un exemplu pozitiv pentru el iar parintii lui nu sunt deacord cu aceasta prietenie.

C.- Dar inainte ce relatie exista intre ei ?

V.E.- Inainte de a intra in acest anturaj se intelegeau foarte bine, el era un copil linistit, ascultator,invata destul de bine la scoala, isi ajuta parintii la diferite treburi din gospodarie.

C.- A avut familia H.. Probleme cu ceilalti vecini ?

V.E.- Nu.

C.- A avut H.D. vreodata un comportament inadecvat fata de dumneavoastra sau alti vecini ?

V.E.- Nu

C.- Parintii ii asigura conditii bune de locuit ?

V.E.- Da.

Etapa a II a intocmirea referatului de evaluare

I. Introducere :

Numele si prenumele inculpatului : H.D

Data si locul nasterii : 6.11.1992 Resita

Fapta pentru care subiectul este inculpat: furt calificat(art.209 Cod Penal ).

Instanta de judecata care a solicitat referatul de evaluare: Judecatoria Drobeta Turnu Severin.

Numarul dosarului penal 7239/2008

Termenul de judecata :11.04.2008

Nuarul si data adresei de sesizare din partea instantei de judecata :7239/29.03.2008

Numele si prenumele consilierului responsabil de caz : R.E.

II.Surse de informare:

. Dosar penal;

. H.D. inculpatul in cauza;

. H.C. mama inculpatului;

. B.I. dirigintele inculpatului;

. V.E. vecina inculpatului.

III.Date despre persoana pentru care a fost solicitat referatul de evaluare

Mediul familial si social

Inculpatul H.D. in varsta de 16 ani este fiul lui H.L. si H.C.

Familia minorului este compusa din urmatoarele persoane:

.H.L. tatal inculpatului, 49 de ani,lucreza ca gardian la primaria orasului de 6 ani, avand un salariu de 700 lei/ luna.

.H.C. mama inculpatului, 43 de ani ,lucreza ca vanzatoare de 4 ani,avand un salariu de 400 lei pe luna.

Relatiile dintre parinti sunt stabile fiind casatoriti de 17 ani in aceasta perioada nu a avut loc nici un eveniment major care sa fi dus la ruperea sau alterarea relatiilor familiale.

Problema cu care se confrunta acum familia este angajarea fiului lor,H.D.,intr-un grup de prieteni alaturi de care absenteaza de la scoala,consuma bauturi alcoolice.

In prezent minorul locuieste cu familia sa ,avand o locuinta stabila,casa unde locuieste familia este formata din trei camere si dependinte,minorul avand conditii bine de locuit.

Imaginea familiei inculpatului in societate este buna , nici un membru nu a fost implicat in altercatii cu vecinii, si nu a fost cercetat sau condamnat penal.

Situatia financiara a familiei este buna avand un venit stabil de 1100 lei/ luna .

Anturajul inculpatului este format din persoane cu comportamente (asociale) prosocial,cum sunt cei doi colegi C.S si D.V. alaturi de care inculpatul absenteaza de la scoala, consuma substante alcoolice.

Nivelul instructiei scolare:

Inculpatul H.D. a terminat primele opt clase la Scoala Generala cu clasele I-VIII din Oravita,a sustinut examenul de capacitate pe care l-a promovat cu nota generala de 8.03. A intrat in clasa a IX a la Liceul Dragalina sectia istoerie .

In clasa a IX a a fost un elev preocupat de actul scolar, linistit,nu a creat nici o problema,iar la sfarsitul clasei a IX a s-au transferat in calsa D.V si C.S. iar H.D. impreuna cu cei doi s-a angajat intr-un comportament scolar inadecvat,absentand de la ore ,consumand bauturi alcoolice in incinta scolii,aflandu-se in prezent in situatie de corigenta la patru materii.

Cu toate acestea el nu a avot un comportament inadecvat fata de profesori sau colegii sai. In prezent el se afla in clasa a X a dar sansele de a reusi sa termine aceasta clasa sunt minimale

Dupa comiterea actului infractional, inculpatul dorste sa-si termine liceul si sa-si gaseasca un loc de munca.

Inculpatul pana la comiterea acestei infractiuni nu a mai avut probleme cu sistemul juridic, fiind la prima abatere de natura penala.

Comportamentul inainte si dupa savarsirea infractiunii

Inainte de comiterea faptei pentru care este judecat H.D. nu a mai fost cercetat de organele de politie pentru alte fapte penale,nu a creat probleme majore pentru familie dar a manifestat un mare dezinteres fata de scoala.

Dupa comiterea faptei,minorul nu mai are legaturi cu cei doi colegi D.V. si C.S.,el dorind sa-si termine liceul regretand fapta comisa.

IV. Factori care influenteaza sau pot influenta conduita generala a persoanei pentru care s-a intocmit referatul de evaluare

Factori de natura sa inhibe dezvoltarea comportamentului infractional:

. se afla la prima abatere de natura penala, neavand antecedente penale;

. conditiile de locuire sunt foarte bune;

. in familia acestuia nu au existat persoane care sa fi comis acte infractionale;

. parintii il sprijina moral si financiar pe inculpat

. modelele din familia sa sunt modele pozitive, din punct de vedere social ,pentru pentru devenirea comportamentala a minorului;

. regreta fapta comisa si constientizeaza consecintele negative ale comportamentului sau;

. doreste sa-si termine studiile si sa-si gaseasca un loc de munca.

Factori de natura sa favorizeze comportamentul infractional:

. tendinta de a intra in anturaje proinfractionale

. consumul de alcool si consecintele acestuia asupra comportamentului individului, implicarea in acte delincvente;

. usor influentabil de catre colegi;

. situatie scolara deficitara.

Riscul savarsirii unei noi infractiuni

Analizand urmatoarele categorii de factori putem spune ca riscul savarsirii unor noi infractiuni de catre minorul H.D. sunt medii.

Perspectiva de reintegrare in societate

Avand in vedere informatiile pe care le detinem: faptul ca se afla la prima abatere, beneficiaza de un mediu familial stabil, parintii il sustin,are o situatie locativa buna, regreta actul infractional comis, constientizeaza consecintele savarsirii unei noi infractiuni,faptul ca are tendinta de a intra in anturaje inadecvate,consuma alcool , precum si faptul ca si-a neglijat obligatiile scolare, putem spune ca minorul H.D. are sanse medii de a-si indrepta conduita.

Pntru a-si corecta comportamentul minorul H.D.trebuie sa aiba in vedere eliminarea celor mai importanti factori favorizanti ai comportamentului infractional

Pentru corectarea comportamentului se vor lua urmatoarele masuri:

. crearea unei motivatii pentru schimbare;

. supraveghere mai stricta din partea parintiilor;

. adoptarea de catre minor a unor norme si valori sociale pozitive;

. sa rupa amicitia cu D.V. si C.S.;

. sa se angajeze intr-o activitate creactiva, dezirabila social, care sa-i ocupe timpul liber.

Data intocmirii si semarii Consilier de reintegrare

referatului sociala

Sef serviciu

Etapa a III a intocmirea planului de supraveghere

Instanta judecatorasca a dat sentinta in cazul minorului H.D., acesta a primit un an de inchisoare cu suspendarea executarii sub supraveghere.

I. Introducere:

Numele si prenumele inculpatului : H.D.

Data si locul nasterii : 6.11.1992 Resita

Fapta pentru care subiectul este inculpat: furt calificat(art.209 Cod Penal ).

Numarul hotararii instantei:

Sanctiunea aplicata persoanei condamnate: un an inchisoare cu suspendarea executarii sub supraveghere.

Masurile impuse de instanta de judecata persoanei condamnate:

. sa se prezinte trimestrial la sediul Serviciul de Supraveghere si Reintegrare Sociala;

. sa nu aiba legaturi cu D.V. si C.S. ;

. sa se angajeze intr-o activitate creactiva, dezirabila social, care sa-i ocupe timpul liber.

Perioada supravegherii:                     Data inceperii: Data incheierii:

3 ani 03.08.2008 03.08.2011

II. Nevoile si problemele identificate ale persoanelor condamnate:

. crearea unei motivatii pentru schimbare;

. supraveghere mai stricta din partea parintiilor;

. adoptarea de catre minor a unor norme si valori sociale pozitive;

. sa se angajeze intr-o activitate creactiva, dezirabila social, care sa-i ocupe timpul liber.

III.Riscul savarsirii unei noi infractiuni

Avand in vedere informatiile pe care le detinem: faptul ca se afla la prima abatere, beneficiaza de un mediu familial stabil, parintii il sustin,are o situatie locativa buna, regreta actul infractional comis, constientizeaza consecintele sa varsirii unei noi infractiuni,faptul ca are tendinta de a intra in anturaje inadecvate,consuma alcool , precum si faptul ca si-a neglijat obligatiile scolare, putem spune ca minorul D.R. are sanse medii de a savarsi o noua infractiune.

Daca masurile impuse de instanta judecatoreasca sunt respectate atunci riscul savarsirii unei noi infractiuni scad.

IV. Natura si frecventa intrevederilor dintre consilierul de reintegrare sociala si supraveghere si persoana condamnata pe durata supravegherii:

Frecventa intalnirilor dintre consilier si persoana condamnata a fost stabilita de instanta judecatoreasca, vor avea loc intrevederi trimestriale la sediul Serviciul de Asistenta Sociala din SSRS, la datele fixate de la prima intalnire.

Pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor stabilite de instanta in sarcina persoanei supravegheate se vor utiliza urmatorele masuri:

. intalniri la sediul SSRS;

. vizite la domiciliu;

. consilierul va tine legatura cu parintii minorului si cu dirigintele clasei in care acesta se afla.

V. Modele utilizate pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor stabilite de instanta de judecata in sarcina persoanei supravegheate.

Pentru asigurarea indeplinirii masurilor impuse de instanta de judecata vor avea loc intalniri la sediul SSRS si vizite inopinante la domiciliul clientului,se va tine permanent legatura cu parintii inculpatului si cu dirigintele clasei din care acesta face parte.

Data semnarii planului Consilierul de reintegrare

de supraveghere                                                       sociala si supraveghere

4.Activitati de petrecere a timpului liber

In timpul liber minorii pot juca tenis de masa,fotbal,de a urmarii programe de televiziune,de a asculta muzica,au acces la biblioteca,se pot implica in pregatirea unor evenimente si organizarea de spectacole cu diverse ocazii.

5.Activitati de educatie moral-religioasa

Educatia moral-religioasa are in vedere respectarea apartenentei la un cult religios.

Intreaga activitate socioeducativa si psihoterapeutica se desfasoara sub semnul respectarii demnitatii persoanei,a umanismului,a asigurarii drepturilor cetatenilor.

Al doilea caz:

Etapa I colectarea informatiilor:

Prezentarea cazului:M.A in varsta de 16 ani domiciliat in Judetul Caras-Severin,sat Brebu,este inculpat de lovire.Acesta in ziua de 5.03.2008 impreuna cu prietenii lui se aflau la barul din sat.In bar se afla si T.I aflat in stare avansata de ebrietate.Acesta i-a abordat pe minori afisand un comportament violent,provocator.Altercatia a continuat in afara barului,intervenind alaturi de minori si alte personae din imediata apropiere,iar alaturi de T.I au intervenit cei doi frati ai acestuia.

Pentru ca M.A si ceilalti coinculpati erau depasiti de forta fizica a fratilor T.,acestia s-au limitat la a se apara si de a fugii imediat la postul de politie din sat.

Cu toate ca minorii sustin ca nu au avut nici un contact cu partea vatamata P.G,acesta parasind barul inainte de a incepe scandalul ei au intrat in atentia organelor abilitate dupa ce partea vatamata P.G a facut plangere si i-a acuzat pe minori de lovire.In present acestia se afla sub atentia organelor de politie fiind anchetati sub acuzatia de lovire.

Primul interviu este luat minorului M.A:

C-Numele si data nasterii?

M.A:-M.A 2.06.1992

C-Ce ocupatie ai?

M.A-Am absolvit doar 7 clase si am renuntat la scoala din cauza lipsurilor materiale

C-Ce s-a intamplat in ziua de 5.03.2008?

M.A-In ziua de 5.03.2008 eram impreuna cu prietenii mei la barul din sat,T.Ia inceput sa se ia de noi si sa ne jigneasca.Am incercat sa-l calmam dar a devenit violent.Am iesit din bar si scandalul a continuat pana am reusit sa anuntam politia

C-Ai consumat bauturi alcoolice?

M.A-Nu

C-Pe P.G partea vatamata il cunosti?

M.A-Da,este un vecin din sat.

C-L-ai agresat tu sau prietenii tai cumva?

M.A-Nu ,P.G a parasit barul inainte de a incepe conflictul.Nu am avut nici eu si nici prietenii mei nici un contact cu partea vatamata .Conflictul a fost intre noi si fratii T

C-Ce parere ai despre cele intamplate in acea zi?

M.A-Imi pare rau,vom accepta pretentiile materiale cerute vatamata cu toate ca nu suntem vinovati,darn u mai vreau sa am de a face cu politia.

C-Aceasta intamplare te-a marcat cumva?

M.A-Da,ma simt etichetat de cei din jur.Toti vecini aveau o parere foarte buna despre mine,iar acum

C-Ce doresti sa faci pe viitor?

M.A-Cand implinesc 18 ani vreau sa lucrez cu fratele meu in constructii,pentru ca acolo se castiga bine si doar asa eu si familia mea putem duce o viata mai buna

Pana atunci voi mnci in continuare si sper ca imi voi relua viata de pana acum

Al doilea interviu este luat mamei minorului:

C-Numele dumneavoastra si relatia pe care o aveti cu M.A?

M.C-M.C si sunt mama lui M.A

C-Ce varsta aveti?

M.C-Am 52 de ani.

C-Ce studii aveti?

M.C-Am 4 clase.

C-Lucrati undeva?

M.C-Nu lucrez,am grija de gospodarie.

C-Cum se numeste sotul dumneavoastra?

M.C-M.N

C-Ce studii are?

M.C-Nu are decat 3 clase.

C-Alti copii inafara de M.A mai aveti?

M.C-Mai am 3 copii dar sunt majori.

C-Va confruntati cu probleme financiare?

M.C-Da.Ca venit avem doar alocatiile celor 4 nepoti ai sotului meu pe care soacra-mea ii are in plasament pentru ca fata ei i-a lasat.Mai avem banii pe care ii castiga M.A din munca cu ziua pe la vecini.

C-Dumneavoastra sau sotul nu ati lucrat niciodata?

M.C-Eu nu am lucrat pentru ca nu am scoala si trebuia sa am grija de casa,iar barbatul meu nu a lucrat pentru ca ii place bautura si nu l-a angajat nimeni.

C-Care sunt relatiile in familia dumneavoastra?

M.C-Barbatul meu bea mult,face scandal si ma bate.A.este un baiat bun care ma ajuta mult.El este stalpul familiei.

C-Ce parere aveti de ce s-a intamplat in ziua de 5.03.2008?

M.C-Eu nu stiu,dar A e un copil cuminte.

Al treilea interviu este luat directoarei de la Scoala Generala NR.1

C-Spuneti-mi va rog numele dumneavoastra si ce legatura aveti cu M.A?

B.A-B.A,sunt direstoarea scolii unde a invatat M.A.

C-Cunoasteti fapta pe care A a comis-o?

B.A-Da,dar eu il cunosc pe A si nu cred ca e vinovat.

C-Ce situatie scolara a avut?

B.A-a avut o frecventa buna la ore,dar din cauza ca nu a avut cine sa se ocupe de el,situatia lui scolara era foarte slaba,notele erau mici.Imi pare rau ca,A. nu mai frecventeaza scoala.

C-Cum se purta cu colegii?

B.A-Era un copil linistit,chiar retras,nu ne-a facut niciodata probleme.Imi pare rau ca s-a ajuns aici.

Referatul de evaluare efectuat pentru minorul M.A:

I.Introducere:

Nume si prenume inculpat minor:M.A

Data si locul nasterii:2.06.1992 Caransebes

Adresa:Satul Brebu,judetul Caras-severin

Faptele ce formeaza obiectul inculparii minorului:lovire

Numar dosar penal:X/Y 2008

Termen de judecata:2008

Data primirii solicitarii instantei de judecata:03.2008

Data inceperii si finalizarii perioadei de supraveghere:nu este cazul

Numele si prenumele consilierului de reintegrare sociala si supraveghere:H.G

Data depunerii referatului:03.2008

II.Sursa de informatii:

-minorul inculpat(M.A) 1 intrevedere

-mama minorului M.C-1 intrevedere

-tatal minorului M.N-1 intrevedere

-agent principal,Post Politie satul Brebu,B.G -1 intrevedere

-vecinul minorului T.S -1 intrevedere

-asistent social Primaria Brebu-1 intrvedere

-director scoala Generala NR.1 Brebu d-na B.A- 1intrevedere

III.Date privind persoana pentru care a fost solicitat referatul:

1.Mediul familial si social:

Minorul M.A locuieste imreuna cu parintii M.N in varsta de 54 de ani ,fara ocupatie si fara venituri constante si M.C. in varsta de 52 de ani ,de asemenea fara ocupatie si fara venituri,intr-un imobil cu doua camere,proprietatea parintilor.Locuinta se afla intr-un stadiu avansat de de degradare ,din cauya lipsei de ingrijire ,conditiile de locuit fiind insalubre.Impreuna cu minorul inculpat si parintii acestuia mai locuiesc patru minori,copii surorii mai mari a lui M.N,A.I,pe care aceasta i-a abandonat ,minorii fiind incredintati spre plasament bunicilor materni.

A.este mezinul familiei M,el avand trei frati majori,care si-au intemeiat propriile familii ,fiind stabiliti in localitati pe raza judetului Caras-Severin.Acestia pastreaza sporadic legatura cu parintii ,implicandu-se foarte rar in sustinerea lor materiala.

veniturile familiei M sunt formate din in prezent din alocatiile de care beneficiaza cei patru minori si din castigurile obtinute de catre A din munca cu ziua la oamenii din sat.Minorul se ocupa de intretinerea terenului agricol,proprietatea parintilor sai,in suprafata de o jumatate de hectar,avand totodata luata in arenda o suprafata de hectare.Lucrarile agricole pe acest teren sunt realizate in majoritate prin munca minorului ,cu uneltele pe care le detin in gospodarie si cu caruta cu doi cai.

Relatiile din cadrul familiei au fost dominate de violenta tatalui,pe fondul consumului de alcool,aceasta violenta fiind indreptata preponderent impotriva mamei inculpatului,care a suferit agresiuni fizice repetate ,fiind dupa observatiile obtinute de la sursele intervievate batuta frecvent de catre sot.Din acest motiv mama minorului are in prezent probleme grave de sanatate,acuzand in special dureri mari de cap si stari repetate de ameteala,din cauza traumatismelor cranio-cerebrale suferite de pe urma loviturilor aplicate de catre sot.Tatal minorului,are de asemenea,o stare de sanatate precara,din cauza consumului abuziv de alcool.cu ocazia intervievarii acestuia la domiciliu s-a putut constata faptul ca se afla intr-o stare avansata de ebrietate,dand dovada de incoerenta verbala,comportament instabil,reactii imprevizibile.

Comportamentul violent al tatalui a fost sanctionat si de catre organele de politie din comuna,M.N fiind amendat contraventional pentru tulburarea linistii publice in mod repetat.

minorul inculpat si-a exprimat atasamentul si afectiunea pentru mama sa,care s-a ocupat de cresterea copiilor si administrarea gospodariei.Aceasta are in continuare un rol preponderent in gospodarie,fiind ajutata de catre A.,care-i incredinteaza o mare parte din banii pe care ii castiga pentru procurarea de alimente si acoperirea cheltuielilor curente.

A.si-a exprimat atasamentul pentru un unchi matern,de a carui gospodarie se ocupa in timpul cat acesta locuieste in orasul Caransebes si la care locuieste cea mai mare parte a timpului.

Anturajul lui A. este format cu precadere din minori de aceeasi varsta din satul Brebu ,cu care in timpul liber joaca fotbal pe terenul de fotbal din sat ,se intalnesc la barul din apropierea casei sau merg la discoteca din sat.

Parintii nu au o reprezentare clara despre imlicarea minorului in prezentul proces penal,din cauza nivelului scazut de cultura si educatie.Minorul inculpat isi asuma responsabilitatea participarii la fazele procesului penal si a suportarii consecintelor sale.

2:Evolutia situatiei scolare:

Minorul M.A a frecventat Scoala Generala cu clasele I-VIII din satul clase

Brebu,avand o frecventa buna la ore si un randament scolar mediocru.Dupa absolvirea a 7 clase pe parcursul anului 2005-2006,minorul a abandonat scoala,motivul abandonului fiind lipsa sustinerii materiale din partea familiei,minorul fiind deseori luat de la scoala de tatal sau pentru a fi trimis la munca.

In prezent A. se ocupa cu muncile agricole pe terenul proprietatea familiei si pe terenul luat in arenda.De asemenea, minorul munceste cu ziua la oamenii din sat,la diverse lucrari de constructii sau la cresterea animalelor.A. a afirmat ca,dupa implinirea varstei de 18 ani intentioneaza sa lucreze cu un frate mai mare in domeniul constructiilor,sa invete meseria de zidar,care ar dori sa o practice.

3.Trecutul infractional

Minorul A. nu a mai fost cercetat penal

4.Comportamentul persoanei inainte si dupa comiterea infractiunii

Din relatarile surselor intervievate a reiesit faptul ca A. isi petrece timpul liber in principal in sat,frecventand un grup de prieteni de aceeasi varsta,preocuparile acestui grup conturandu-se in functie de veniturilor familiilor si de specificul comunitatii rurale.

Implicarea minorului in fapta pentru care este prezent judecat este un episod accidental in evolutia lui A.Potrivit conceptiei traditionale,inceperea cercetarilor si invinuirea minorului au ca rezultat stigmatizarea sa in comunitate,cu atat mai mult cu cat A. este lipsit de sustinere materiala si afectiva din partea familiei.Minorul constientizeaza importanta procesului penal,manifestand disponibilitate pentru negocierea unei solutii amiabile cu partea vatamata

5.Factorii favorizanti ai comportamentului infractional:

Din informatiile obtinute de la sursele intervievate a reiesit faptul ca,initial,conflictul a izbucnit intre minorii inculpati si T.I.,aflat in stare de ebrietate.Acesta,cunoscut cu antecedente penale si pentru comportamentul recalcitrant,i-a abordat pe minorii aflati la barul din sat,afisand un comportament violent,provocator.Altercatia a continuat inafara barului,intervenind alaturi de minori si alte persoane din imediata vecinatate,iar alaturi de T.I si ceilalti doi frati ai acestuia.pentru ca A si ceilalti coinculpati erau depasiti de forta fizica a fratilor T;acestia s-au limitat la a se apara si de a fugi imediat la postul de politie din satul Brebu.Din relatarile minorului inculpat,precum si a celorlalte surse a reiesit faptul ca partea vatamata C.I ,a parasit barul respectiv inainte de a incepe conflictul.Nici A. si nici ceilalti inculpati nu au avut nici un contact cu partea vatamata,conflictul derulandu-se exclusiv intre acestia si fratii T.

Atat A,cat si ceilalti minori au fost sanctionati contraventional pentru tulburarea linistii publice din cauza accidentului in care au fost imlicati.

Declansarea procesului penal,la initiativa lui C.I nu poate fi explicat cu claritate de catre persoanele implicate.O parte din minorii acuzati,printre care se numara si A sunt dispusi sa accepte pretentiile materiale invocate de partea vatamata pentru a renunta la actiunea penala.Acest lucru este cauzat din lipsa de sustinere din partea familiei si a dorintei minorului de a evita contactul repetat cu autoritatile locale,confruntandu-se cu etichetarea membrilor comunitatii

IV.Factorii care influenteaya sau pot influenta conduita generala a persoanei pentru care a fost solicitat referatul:

Analizand situatia prezenta mai sus retinem urmatorii factori psihosociali pozitivi cu rol determinant in conturarea comportamentului minorului M.A.

Implicarea minorului in intretinerea gospodariei;

Imaginea pozitiva a minorului in comunitatea proxima,unde se bucura de aprecierea si compasiunea pentru situatia familiala dificila;

Lipsa antecedentelor penale;

Rolul de exemplaritate al procesului penal pentru comportamentul viitor al minorului;

Relationarea pozitiva cu membrii familiei care au un comportament prosocial.

V.Perspectivele de reintegrare in societate:

Analizand factorii psihosociali enumerati consideram ca prezentul proces penal are un eficient rol de exemplaritate pentru conduita urmatoare a minorului,in scopul evitarii acestuia in situatii de risc.

Data tntocmirii si semnarii                                                       Consilier de reintegrare referatului sociala

AL TREILEA STUDIU DE CAZ

ISTORICUL SOCIAL:

1. Date de identificare:

Nume si prenume:P. Fabian

Varsta:17 ani

Sexul: masculine

Adresa:Caransebes,str. Ardealului,nr.34

Nivelul de studii:elev in clasa a X-a Strungar la Liceul Industrial Mecanic

Religie:ortodox

Etnie:romana

2. Prezentarea cazului:

Minorul P. Fabian in noaptea de 15.04.2008 impreuna cu inca doi prieteni F.

Cosmin si P. Laurian au intrat prin efratie in magazinul Flavior din Caransebes,de unde au sustras tigari si bauturi alcoolice in valoare de 500 lei.

In present minorii sunt cercetati penal pentru infractiunea de furt calificat.

3. Istoricul familiei:

Minorul P. Fabian s-a nascut in Caransebes la data de 20 februarie 1991 dintr-o

relatie nelegitima a mamei sale P. Mihaela in varsta de 30 de ani fara ocupatie,care desi are domiciliul stabil in Caransebes,str. Ardealului,nr.34,nu locuieste de fapt acolo,ci vagabondeaza dintr-o localitate in alta.

Minorul locuieste in prezent doar cu bunica materna, F. Maria in varsta de 62 de

ani . Batrana ne-a povestit ca incearca sa-I ofere baiatului tot ce-si doreste ,dar cu toate acestea el are un comportament delicvent,vorbeste vulgar,fuge de acasa,la scoala are absente si note mici.

4. Starea de sanatate a persoanei:

Minorul este clinic sanatos.

5. Starea de sanatate mintala a persoanei:

Minorul este clinic sanatos.

6. Situatia economica:

Venitul familiei este compus din pensia bunicii de 280 lei si alocatia minorului de

27 lei.

In plus bunica primeste de la sora ei stabilita in Germania lunar suma de 150 de euro.

7. Conditii de locuit:

Minorul P. Fabian impreuna cu bunica lui locuiesc in orasul Caransebes,str. Ardealului,nr.34, intr-o casa compusa din trei camere,camara,bucatarie si baie.

In casa conditiile de locuit sunt bune,este curatenie,casa este bine intretinuta.

8. Integrarea sociala:

Vecinii il vorbesc de rau pe minor.Spun ca este un baiat rau si are un vocabular urat.Este obraznic si prost crescut.

O vecina ne-a spus ca si cu bunica lui ,Fabian,vorbeste urat, o injura daca nu ii face pe plac o impinge sau o bruscheaza.

La scoala diriginta ne-a spus ca Fabian este obraznic,in relatia cu colegii, are un

comportament violent.Notele sunt mici,este posibil ca sa ramana corigent la matematica si la romana.

9. Recomandari din perspective Asistentei Sociale:

Se recomanda ca minorul P. Fabian sa fie consiliat de catre un psiholog pe parcursul cat dureaza procesul si daca comportamentul lui nu se schimba si dupa terminarea acestuia.

10. Concluzii:

In urma discutiei cu minorul s-a constatat ca acesta si-a recunoscut fapta,dar nu ii pare rau pentru ce a facut.

Din cauza lipsei parintilor,comportamentul minorului lasa de dorit.Cu toate ca,bunica,incearca sa suplineasca lipsa parintilor,nu poate deoarece este batrana si nu se poate impune in fata minorului.Lipsa unui tata isi face simtita prezeta.

Daca nu se vor lua masuri de schimbare a comportamentului minorului prin consultarea unui specialist,acesta prezinta riscul de a recidiva din nou.

INTOCMIREA REFERATULUI DE EVALUARE:

1.Introducere

Nume si prenumele inculpatului:P. Fabian

Data si locul nasterii:20.02.1991

Fapta pentru care subiectul este inculpate:furt calificat

Numarul dosarului penal:Z/D/2008

Numele si prenumele consilierului responsabil de caz:S.A.

II.Surse de informatii:

• Dosar penal;
• P. Fabian inculpatul in cauza;
• F. Maria bunica inculpatului;
• S. Ariana diriginta inculpatului;
• Z. Zina vecina minorului.

III. Date despre persoana pentru care a fost solicitat referatul de evaluare:

Medicul familial si social:

Inculpatul P. Fabian in varsta de 17 ani,este fiul lui P. Mihaela si S. Ion.

Familia minorului este compusa din urmatoarele persoane: P. Mihaela,mama minorului in varsta de 30 de ani,fara ocupatie, care desi are domiciliul stabil in Caransebes,str. Ardealului,nr.34,nu locuieste de fapt acolo,ci vagabondeaza dintr-o localitate in alta si bunica materna a minorului F. Maria.

Relatiile in familie sunt delicate:Minorul provine dintr-o relatie de concubinaj a mamei cu S. Ion.Acesta a parasit-o la o luna dupa ce aceasta l-a nascut pe P. Fabian si de atuni pana in present nu se mai stie nimic de el.

In prezent minorul locuieste cu bunica materna,mama fiind plecata mai tot timpul.

Lociunta lor este compusa din trei camere,camara,bucatarie si baie,minorul avand

conditii bune de locuit.

Vecinii au o parere foarte proasta despre mama si despre minor. Familia nu este

vazuta cu ochi buni in societate.Pe bunica vecinii o admira dar o si compatimesc,

deoarece la varsta ei ar trebui sa fie ea ingrijita si nu sa ingrijeasca ea.

Situatia financiara a familiei este buna.Bunica are o pensie de 280 lei,minorul are

alocatie,iar pe langa aceste venituri,lunar mai primesc suma de 150 de euro de la sora doamnei F. Maria stabilita in Germania.

Anturajul inculpatului este format din personae cu comportament antisocial cum

sunt cei doi dragi colegi F. Cosmin si P. Laurian,alaturi de care minorul absenteaza de la scoala si consuma bauturi alcoolice.

Nivelul instructiei Scolare:

Inculpatul P. Fabian a terminat primele 8 clase la Scoala Generala nr.2 din Caransebes .A sustinut examenul de capacitate pe care l-a promovat cu nota 7,05. A intrat in clasa a IX-a la Liceul Industrial Mecanic,sectia strungarie.

La inceputul clasei a IX-a a fost un elev destul de linistit,nu a creat mari probleme,dar pe parcursul anului dupa ce s-a imprietenit cu cei doi colegi mentionati mai sus a inceput sa absenteze de la ore,notele au inceput sa scada ,iar comportamentul sau s-a schimbat in rau.Profesorii se plang dwswori de el deoarece raspunde urat,se bate cu colegii,comportamentul sau in timpul orelor este indisciplinat.

In prezent este in clasa a XI-a ,dar sansele lui de a reusi sa termine cu bine aceasta clasa sunt minime,deoarece minorul este in pericol de a ramane corigent la matematica si la romana si din cauza absentelor s-ar putea sa fie exmatriculat.

Comportamentul inainte si dupa savarsirea infractiunii:

Inainte de comiterea infractiunii de furt pentru care este judecat minorul P.Fabian nu a mai avut tangente cu politia,cu toate ca este un copil problema.

Dupa comiterea infractiunii I s-a interzis sa aiba tangente cu cei doi minori cu care a participat la savarsirea infractiunii.

IV. Factorii care influenteaza sau pot influenta conduita generala a persoanei pentru care s-a intocmit referatul de evaluare:

Factori de natura sa inhibe dezvoltarea comportamentului infractional:

se afla la prima abatere de natura penala;

conditiile in care locuieste minorul sunt bune;

Factori de natura sa favorizeze comportamentul infractional:

consumul de alcool;

tendinta de a intra in anturaje proinfractionale;

usor influentabil de catre colegi;

lipsa parintilor;

situatia scolara deficitara.

Riscul savarsirii unei noi infractiuni:

Analizand comportamentul minorului putem spune ca riscul savarsirii unor noi infractiuni de catre minorul P. Fabian sunt mari.

Perspectiva de reintegrere in societate:

Avand in vedere informatiile pe care le detinem putem spune ca minorul prezinta sanse minime de a-si schimba conduita in bine,deoarece nu regreta fapta comisa,dar nici nu beneficiaza de sprijinul parintilor.Ajutorul din partea bunicii este insufficient deoarece ea nu poate sa se impuna in fata minorului.

Pentru corectarea comportamentului se vor lua urmatoarele masuri:

supravegherea mai stricta a minorului;

interzicerea relatiilor de amicitie cu minorii F. Cosmin si P.Laurian;

cautarea unei activitati care sa-I mai ocupe timpul liber;

consilierea de catre un psiholog pe o perioada stabilita de catre acesta.

Data intocmirii si semnarii                                                 Consilier de reintegrare sociala

referatului

AL PATRULEA STUDIU DE CAZ

1. ISTORICUL SOCIAL:

A. Date de identificare:

Nume si prenume:T. Roxana

Varsta:16 ani

Sexul: feminin

Adresa:momentan nu are o adresa exacta,doarme prin scarile blocurilor.

Nivelul de studii:a abandonat scoala

Profesia:fosta eleva

Religie:ortodox

Etnie:romana

B. Prezentarea cazului:

Minora T. Roxana in varsta de 16 anise afla in atentia Serviciului de Reintegrare

Sociala si Supraveghere avand de executat pedeapsa de 1 an inchisoare cu suspendare conditionata a pedepsei pe o perioada de 2 ani pentru infractiunea de furt calificat.

3. Istoricul familiei:

Familia minorei este compusa din mama sa T. Florentina,tatal minorei T.Sebastian,sora minorei T. Bianca si bunicul matern. Z. Soare care locuieste la doua strazi distanta de ei.

Mama minorei in varsta de 33 de ani este alcoolica si nu are un serviciu stabil.Mai lucreaza cu ziua la camp,dar nu are un venit stabil.

Tatal T. Sebastian are 37 de ani de asemenea consuma zilnic alcool si are un comportament violent.Nu lucreaza momentan din cauza ca a fost concediat din firma la care a lucrat S.C.Construct Srl. deoarece a fost prins consumand alcool in timpul programului.La aceasta firma ocupa postul de paznic.

Sora Roxanei,T. Bianca in varsta de 12 ani vagabondeaza impreuna cu aceasta deoarece acasa,spune ea,nu poate sta din cauza comportamentului violent al tatalui.Cand vine acasa beat le bate si pe ea si pe sora ei,de aceea au si fugit de acasa.

Bunicul matern al minorei Z. Soare in varsta de 67 de ani locuieste la doua strazi distanta de casa minorei.Roxana a locuit o perioada impreuna cu sora ei la acesta, dar din motive pr care minora nu doreste sa le spuna a plecat din casa acestuia.

4. Starea de sanatate a persoanei:

Minora prezinta traume psihice determinate de experienta anterioara( posibil abuz sexual,dupa cum rezulta din declaretiile minorei si ale asistentilor sociali, colaboratori).

E. Starea de sanatate mintala a persoanei:

Minora are probleme de autocontrol,existenta tentativelor de suicid;risc

ridicat de sinucidere.Prin consult psihologic s-a constatat ca sufera de depre-

sie accentuata.

F. Situatia economica:

Minora nua re nici un venit deoarece nu lucreaza si nu are nici alocatie din

cauza intreruperii scolii.

G. Conditii de locuit:

Minora T. Roxana a locuit temporar la parinti sau la bunicul matern si in diverse

centre de plasament;ultima data a locuit la un adapost pentru copiii strazii,de

unde a fost externata pentru ca a incalcat regulamentul de ordine interioara (a

fugit in timpul noptii),in present ,vagabondeaza impreuna cu sora sa in orasul

Caransebes si doarme in scara unui bloc.

I. Istoricul ocupatiei:

Pana acum doi ani minora era eleva a scolii generale cu clasele I-VIII din

Caransebes,in clasa a VII,dar din cauza lipsei de locuinta si din cauza

neangrijirii de catre parimti aceasta a abandonat scoala.In present nu mai este

inscrisa la nici o scoala.

J. Integrarea sociala:

Cunoscutii vorbesc despre minora destul de frumos.Ei spun ca daca ar avea niste

parinti care sa se ocupe de ea ar fi un copil cuminte.Din cauza parimtilor si a      

bunicului a ajuns sa vagabondeze pe strazi.O vecina ne-a spus ca a auzit ca

a fost abuzata sexual de catre bunicul acesteia,dar el nu recunoaste nimic.

Cei care o cunosc pe Roxana spun ca o compatimesc deoarece la varsta ei a

trecut prin prea multe greutati si acest lucru a dus-o in situatia de a incerca sa se

sinucida.

K. Recomandari din perspective asistentei sociale:

Se recomanda ca minora sa participle la programele de asistenta si consiliere

derulate de Serviciul de Reintegrare Sociala si Supraveghere.Sa fie inscrisa din

nou la scoala pentru a recupera si a-si putea termina studiile.

INTOCMIREA REFERATULUI DE EVALUARE:

1.Introducere

Nume si prenumele persoanei condamnate:T. Roxana

Data si locul nasterii

Infractiunea savaesita:furt calificat

Numarul hotararii instantei:Z/D/2008

Durata suprevegherii -2010

Numele si prenumele consilierului responsabil de caz:S.A.

Sanctiunea aplicata persoanei condamnate/minorei:pedeapsa de 1 an inchisoare cu suspendare conditionata a executarii pedepsei pe o perioada de 2 ani.

Masurile si obligatiile impuse de instanta:

a). sa se prezinte la Serviciul de Reintegrare Sociala si Supraveghere la datele si orele stabilite de consilierul responsabil de caz;

b). sa anunte,in prealabil,orice schimbare de domiciliu,resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile,precum si intoarcerea;

c). sa participe la programele de asistenta si consiliere derulate de Serviciul de Reintegrare Sociala si Supraveghere de pe langa tribunalul Caras-Severin.

1I.Nevoile sau problemele identificate ale persoanei condamnate/minorului:

Martie 2008

- lipsa unei locuinte;T. Roxana a locuit temporar la parinti sau la bunicul matern si in diverse centre de plasament;ultima data a locuit la un adapost pentru copiii strazii,de unde a fost externata pentru ca a incalcat regulamentul de oridine interioara( a fugit in timpul noptii), in prezent, vagabondeaza impreuna cu sora sa T. Bianca in orasul Caransebes si doarme in scara unui bloc;

- lipsa unor activitati cu character constructive;

- lipsa conditiilor materiale;

- relatia tensionata si instabila cu membrii familiei;

- intreruperea studiilor;

- probleme de autocontrol;existenta tentativelor de suicid;risc ridicat de sinucidere;

- traume psihice determinate de experientele anterioare(posibil abuz sexual,dupa cum rezulta din declaratiile minorei si ale asistentilor sociali colaboratori).

1II.Riscul savaesirii din nou a unor infractiuni/riscul de a pune in pericol siguranta publica:

Martie 2008

Minora are o atitudine corecta fata de valorile sociale si morale,abaterile comportamentale ale acesteia reclamate de membrii familiei si asistentii sociali de la ultimul adapost fiind cauzate de anumite carente educationale determinate de mediul familial instabil.Pe de alta parte,minora locuieste in strada,nu are posibilitati materiale, este lipsita de supraveghere din partea adultilor.In consecinta estimam:

riscul de a comite infractiuni de acelasi gen:mediu;

riscul de a comite infractiuni de obicei(cersetorie,vagabondaj,prostitutie): crescut;

riscul pentru siguranta publica:mediu;

nivelul de supervizare care se impune:crescut.

Mai 2008

In urma evaluarii realizate prin intermediul discutiilor,am constatat ca persoana supravegheata prezinta un risc ridicat de autovatamare/sinucidere:

• antecedente psihice in familei;
• tentative de suicid anterioare;
• depresie accentuata;
• exprimarea intentiei de sinucidere;
• pierderea recenta a unor fiinte dragi;
• abandonarea de catre parinti;
• lipsa unei locuinte si vagabondajul;
• consumarea de bauturi alcoolice in combinatie cu medicamente;
• esec scolar;
• lipsa unei activitati sistematice;
• posibile abuzuri fizice.

1V.Descrierea activitatii,a locului de executare si a programului de lucru,in cazul minorului obligat la prestarea unei activitati neremunerate intr-o institutie de interes public:

Nu este cazul.

V.Natura si frecventa intrevederilor dintre consilier si persoana condamnata/minor pe perioada supravegherii:

1.realizarea de intrevederi la sediul Serviciul de Reintegrare Sociala si Supraveghere, in prima zi a saptamanii,o data pe saptamana.Ora intrevederilor se va stabili de comun acord intre persoana supravegheata si consilierul responsabil,in functie de programul fiecarei parti.

2.realizarea de catre consilierul responsabil de vizite inopinante la scoala.

VI. Metodele utilizate pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor stabilite de instanta de judecata in sarcina persoanei supravegheate:

1.Persoana supravegheata se va prezenta initial,o data pe saptamana la sediul SRSS,in prima zi a saptamanii.Exista posibilitatea reducerii sau amplificarii frecventei intrevederilor la sediul SRSS,in functie de nivelul indeplinirii masurilor si obligatiilor corelata cu evolutia situatiei psiho-socio-economice a persoanei supravegheate.

2. Persoana supravegheata va anunta,in prealabil in scris orice schimbare in situatia locativa;de asemenea,persoana supravegheata va anunta in prealabil in scris sau telephonic,adresa numul de telefon pe perioada deplasarii si motivul deplasarii mai mari de 8 zile.

3.Minora va fi sprijinita in respectarea obligatiei de finalizare a studiilor sau de a urma un curs de calificare prin identificarea unei institutii de invatamant,conform studiilor persoanei supravegheate,inscrierea acesteia si verificarea periodica a frecventei la cursuri, colaborand cu cadrele didactice;de asemenea,se vor realiza vizite inopinante la scoala.

4. Persoana supravegheata va comunica in scris informatii privind situatia locative si resursele financiare obtinute prin diverse modalitati.Aceste informatii insotite de acte doveditoare,vor fi comunicate la solicitarea consilierului responsabil de caz,initial sau ori de cate ori situatia o impune.

5. Persoana supravegheata,ca urmare a efectuarii unei cereri de sistenta si consiliere catre SRSS,va participa la orice program de terapie atitudinal-comportamentala,derulat prin intermediul SRSS,care sa aiba drept scop imbunatatirea autocontrolului,gestionarea eficienta a timpului liber si a bugetului,imbunatatirea comunicarii.De asemenea,este necesara evaluarea psihologica a persoanei supravegheate in vederea diagnosticarii si supunerii la o interventie specializata.Sprijinirea persoanei din punct de vedere material. Medierea relatiilor cu familia.

Persoana supravegheata/minorul a luat cunostinta de continutul planului de supraveghere si intelege sa coopereze in executarea obligatiilor ce ii revin.

Data semnarii planului de                             Consilier

supraveghere

Am luat la cunostinta,

Persoana condamnata/minor.

Concluzii:

Indiferenta parintilor duce la un comportament delicvent al minorei.Lipsa ajutorului material si lipsa iubirii parintesti determina minora la acte necugetate cum ar fi chiar incercarea de a se sinucide.

Organele competente trebuie sa ieie masuri pentru ca minora sa nu mai incerce sa-si ia viata si sa poata duce o viata normala,sa nu mai doarma prin scarile blocului.

AL CINCILEA STUDIU DE CAZ:

9. ISTORICUL SOCIAL:

1. Date de identificare:

Nume si prenume:T. Ciprian

Varsta:16 ani

Sexul: masculine

Adresa:Caransebes,str. Mircea cel Batran,nr. 1

Nivelul de studii:in prezent este elev in clasa a IX-a

Profesia:elev

Religie:ortodox

Etnie:romana

2. Prezentarea problemei:

In data de 13 martie 2008 minorul Ciprian in varsta de 16 ani,venind de la disco-

teca si fiind in stare de ebrietate l-a lovit pe minorul B. Ionica in varsta de 15 ani.

Cei doi minori se cunosteau din liceu si deseori mergeau impreuna la discoteca .In

noaptea de 13 martie 2008 cei doi minori impreuna cu inca doi prieteni veneau de la

discoteca si au inceput sa se ieie la cearta din cauza unei fete.Intr-o fractiune de secun-

da sub influenta alcolului minorul T. Ciprian in varsta de 16 ani i-a aplicat un pumn in

fata spargandu-i arcada. In urma loviturii minorul B.Ionica a fost internat in spital,iar

T. Ciprian a fost pus sub acuzatia de lovire si in prezent este cercetat penal.

C. Istoricul familiei:

Familia minorului este compusa din mama sa T. Elena in varsta de 37 de ani

asistenta medicala,tatal sau T. Mihai in varsta de 39 de ani de meserie doctor pediatru.

Minorul T.Ciprian este singur la parinti,nu mai are frati.

Familia minorului nu a avut niciodata probleme cu justitia.Vestea ca fiul lor este

cercetat penal pentru infractiune de lovire a venit ca un traznet pentru ei,stiindul pe

Ciprian ca fiind un copilcuminte care nu le-a creat probleme niciodata.

D. Starea de sanatate a persoanei:

Minorul este clinic sanatos.

E. Starea de sanatate mintala a persoanei:

Clinic sanatos.

F. Situatia economica:

Minorul are o situatie economica foarte buna.Parintii au salarii foarte bune,iar

Ciprian nu a dus niciodata lipsa de nimic.

G. Conditii de locuit:

Minorul locuieste in orasul Caransebes, str. Mircea cel Batran,nr. 1.Casa in care

locuieste este compusa din 4 camere,bucatarie,camara si baie.Conditiile de locuit

sunt foarte bune,baiatul are tot ce-si doreste.

H. Integrarea sociala:

Vecinii si toti cei care il cunosc pe minorul T. Ciprian au o parere foarte buna despre acesta.Toti spun ca este un copil cuminte,respectuos,toti il vorbesc de bine si sunt mirati de ceea ce a facut.

Profesorii de la liceul la care invata Ciprian au o parere buna despre el.Este un elev silitor care invata iar in relatia cu colegii este un prieten adevarat,ii ajuta la teme,daca cineva are vreo problema este primul care sare sa il ajute.Toti din clasa au o parere foarte buna despre el.

I. Recomandari din perspective asistentei sociale:

Se recomanda ca minorul pe parcursul anchetei sa fie supravegheat de parinti mai strict.

Intocmirea referatului de evaluare:

I.Introducere:

Nume si prenume inculpat minor:T. Ciprian

Data si locul nasterii:21 mai 1992,Caransebes

Adresa:Caransebes,str. Mircea cel Batran,nr. 1

Faptele ce formeaza obiectul inculparii minorului:lovire

Nr. Dosar penal: Y/D/2008

Termen de judecata:2008

Data primirii solicitarii instantei de judecata:05.2008

Data inceperii si finalizarii perioadei de supraveghere:nu este cazul

Numele si prenumele consilierului de reintegrare sociala si supraveghere:S.A.

Data depunerii referatului:05.2008

II. Surse de informatii:

• minorul inculpate T. Ciprian;
• mama inculpatului T. Elena;
• tatal inculpatului T. Mihai;
• vecina minorului F. Cerasela;
• diriginta minorului C. Stela.

III. Date privind persoana pentru care a fost solicitat referatul:

1.Mediul familial si social:

Minorul T. Ciprian locuieste impreuna cu parintii(. Elena in varsta de 37 de ani

asistenta medicala si tatal sau T. Mihai in varsta de 39 de ani de meserie doctor

pediatru),intr-un imobil cu patru camere,proprietatea parintilor.Locuinta este ingrijita

avand conditii foarte bune de locuit.

Ciprian este singurul copil al familiei T.

Veniturile familiei sunt foarte mari,parintii nedeclarand ce venituri au,dar oricum nu

duc lipsa de nimic.

Relatiile din familie sunt stabile,parintii fiind casatoriti de 18 ani.In aceasta perioa-a

da nu a avut loc nici un eveniment major care sa duca la certuri mari sau la alterarea

familiei.

Anturajul lui Ciprian este format din prieteni de aceeasi varsta cu el,copii de pe

strada,toti fiind niste copii linistiti.

Imaginea familiei in societate este foarte buna,nici unul din membrii familiei nu au

avut probleme cu politia.

2.Evolutia situatiei scolare si profesionale:

Minorul T. Ciprian este in clasa a IX-a sectia stiinte sociale.Este un elev cuminte,

care invata foarte bine,este unul dintre cei mai buni elevi din clasa.

Profesorii sunt mirati de fapta comisa de minor si spun ca a fost ceva ce l-a dus sa-l

loveasca pe B. Ionica,deoarece acesta este un copil linistit si cuminte.

3.Trecutul infractional:

Minorul T.Ciprian nu a mai fost cercetat penal.

4.Comportamentul persoanei inainte si dupa comiterea infractiunii:

Din relatarile intervievate a reiesit ca Ciprian este un copil linistit care isi petrece majoritatea timpului in compania prietenilor de pe strada,iar uneori mai merge la discoteca din oras.

Implicarea minorului in fapta pentru care este in prezent judecat este cauza consumului de alcool.Mergand la discoteca in seara zilei de 13 martie 2008 acesta a consumat bauturi alcoolice si nefiind obisnuit sa bea s-a ametit repede.Pe drumul spre intoarcere acasa acesta era impreuna cu doi prieteni si cu B. Ionica partea vatamata.Au inceput sa discute in contradictoriu despre o fata,iar intr-un moment de nebunie,minorul T. Ciprian l-a lovit in fata pe B. Ionica.Acesta a ajuns la spital,iar minorul a intrat in atentia organelor de politie fiind cercetat penal sub acuzatia de lovire.

5. Factorii favorizanti ai comportamentului infractional:

Minorul isi recunoaste fapta si ii pare rau pentru ce s-a intamplat.Este dispus sa faca tot ceea ce este necesar pentru a-si indrepta fapta comisa.

Ii este rusine de oamenii care il cunosc,de parinti si se simte etichetat de catre membrii comunitatii in care traieste.

IV. Factorii care influenteaza sau pot influenta conduita generala persoanei pentru care a fost solicitat referatul:

Analizand situatia prezentata mai sus,retinem urmatorii factori psihosociali pozitivi cu rol determinat in conturarea comportamentului minorului T. Ciprian:

• imaginea pozitiva pe care minorul o are in comunitate,
• lipsa antecedentelor penale.

V. Perspective de reintegrare in societate:

Faptul ca minorul regreta fapta comisa cresc sansele ca acesta sa se reintegreze in societate.

Data intocmirii si semnarii                                                         Intocmit,

Referatului            Consilier de SRSS

CONCLUZII SI PROPUNERI

Procesul de resocializare a minorilor delincventi presupune orientarea si integrarea in viata sociala a indivizilor care au promovat comportamente marginale sau deviante. Resocializarea urmareste reorientarea si remodelarea persoanelor delincvente, reeducarea lor in consensul normelor de conduita acceptate de societate.

In aceasta lucrare am prezentat factorii care determina o persoana sa savarseasca fapte incriminate de lege.

Datele rezultate din studiu au confirmat ipotezele propuse. Astfel, factorul care are ponderea cea mai mare in comiterea actului delincvent este influenta grupului de prieteni. Asa cum se stie grupul de prieteni constituie o forma aparte de socializare,uneori cu valente pozitive, alteori cu valente negative,dar si o ocazie pentru copii,in general, de a-si constitui o identitate proprie,de a-si dezvolta constiinta de sine,de a constientiza ca exista persoane de aceasi varsta cu care pot imparti aceleasi probleme si solutii de viata.

Pe langa grupul de prieteni, trebuie avut in vedere consumul de substante alcoolice, care constituie un factor important in determinarea comportamentelor delicvente.

Pentru reusita procesului de resocioalizare trebuie sa existe dorinta de schimbare a comportamentului din partea individului,dorinta de a duce o viata conform normelor si valorilor socitatii in care acesta se afla integrat.

Exista persoane care doresc sa-si schimbe comportamentul si persoane care nu doresc aceasta schimbare de comportament. Avand un client dificil asistentul social are sanse mai mici de a reusi resocializarea individului.

Pentru optima resocializare a persoanelor care au savarsit acte delincvente trebuie sa schimbam mentalitatea socitatii in care traim,deoarece dupa savarsirea unor infractiuni acesti indivizi sunt marginalizati de semenii lor,sunt indepartati la periferia socitatii iar sansele de a comite alte acte delincvente sunt foarte ridicate.

Schimbarea mentalitatii presupune un proces lung si dificil,inceputul poate fi prin ai invata pe cei mici intelesurile si consecintele comportamentelor delincvente.